Ruuyaʼ chaahuiʼ espíritu guiráʼ ni riguixhe Dios dede ni jma nagana
«Ruuya chaahui Espíritu [...] irá ni riguixhe Dios, dede ni jma nagana.» (1 COR. 2:10)
1. Xi sti cosa risaca nga bizeeteʼ apóstol Pablu lu 1 Corintios 2:10 runi espíritu santu, ne xi guendarinabadiidxaʼ chiguicábinu.
¡RUDIʼNU xquíxepeʼ pur guiráʼ ni runi espíritu santu stiʼ Jiobá! Biblia na racaneni ne zeedani de Dios, rusiidini ne riniʼni pur laanu (Juan 14:16; Hech. 2:38; Rom. 8:16, 26, 27). Peru apóstol Pablu guníʼ sti cosa risaca rúnini ne ca diidxaʼ riʼ: «Ruuya chaahui Espíritu [...] irá ni riguixhe Dios, dede ni jma nagana» (1 Cor. 2:10). Jiobá riquiiñeʼ stipa stiʼ para gusihuinni ca cosa nagana zeeda de laa. Peru pabiaʼtiʼ ñénenu cani naguixhe ique Dios guni pa qué ñacané espíritu ca laanu yaʼ (biindaʼ 1 Corintios 2:9-12). Yanna, ximodo nga «ruuya chaahui Espíritu [...] irá ni riguixhe Dios, dede ni jma nagana» yaʼ. Tu biquiiñeʼ Jiobá lu primé siglu que para bisihuinni cani dxandíʼ zeeda lu Biblia yaʼ. Ximodo runi espíritu santu ca para ganda guiene ca cosa jma nagana ca, ne tu riquiiñeʼ ni para gusihuínnini ca cosa ca yaʼ.
2. Xi chupa modo bizeeteʼ Jesús zuni espíritu santu dxiiñaʼ.
2 Jesús guníʼ chupa modo zuni espíritu santu dxiiñaʼ. Dxi mayaca gátibe, gúdxibe ca apóstol stibe: «Ne zuseenda Bixhoze Espíritu Santu gueda acané laatu ne usieche laatu, casi ñaca naa nuseenda laa. Ne laa zusiene laatu irá xixé cosa, ne zusietenalaʼdxi laatu irá ni huayué nia laatu» (Juan 14:26). Primé la? espíritu ca zácani casi ti maestru para ca xpinni Cristu, purtiʼ zacaneni laacabe guiénecabe cani dxandíʼ zeeda lu Biblia ni qué ñénecabe ante, ne guiropa, zacaneni laacabe guietenaláʼdxicabe ne gúnicabe cani maʼ biziidicabe de Biblia lu xquendanabánicabe.
Lu primé siglu
3. Ximodo guníʼ Jesús ziene binni ca cosa «jma nagana» stiʼ Dios ca chaahuidugá.
3 Nécapeʼ bisiidiʼ Cristu ca discípulo stiʼ stale cosa ni dxandíʼ ne nacubi para laacabe la? peru nuuruʼ stale cosa ni caʼruʼ guiziidicabe. Laabe gúdxibe laacaʼ: «Napa ruaʼ stale ni ñabe laatu, peru nagasi qué zanda guni huantar tu ni. Peru ora gueeda Espíritu Santu, zusiene laatu irá ni dxandíʼ ne ni chi gaca ruʼ» (Juan 16:12, 13). Casi guníʼ Jesús ca, espíritu santu ca nga gacané para guihuinni ca cosa ni jma nagana stiʼ Dios chaahuidugá.
4. Ximodo bisiidiʼ espíritu santu Pedru ne bisietenalaʼdxiʼ ni laa dxi guca saa Pentecostés que.
4 Lu Pentecostés stiʼ iza 33, bihuinni beeda «Espíritu Santu» ca ora biaba ni luguiáʼ ti gayuaa gande de ca xpinni Cristu ni dagulisaa Jerusalén. Ne bihuinni beeda espíritu que purtiʼ gunda biiyacaʼ ne binadiágacaʼ gúcani zaqué (Hech. 1:4, 5, 15; 2:1-4). Ca discípulo stiʼ Jesús bizulucaʼ guniʼcaʼ «de irá enda nandxóʼ ni biʼni Dios» lu gadxé gadxé diidxaʼ (Hech. 2:5-11). Maʼ bigaanda dxi guihuinni caadxi cosa ni gaʼchiʼ. Maca dede ante guníʼ Joel, zusaba Dios espíritu santu stiʼ luguiáʼ binni (Joel 2:28-32). Ne dxiqué biiyaʼ binni cayaca guiráʼ ni na ca diidxaʼ riguixhená que, peru qué niníʼ íquecabe pa zaqué ñácani. Ngue runi, apóstol Pedru guníʼ pur xcaadxi discípulo que ne bisiene ni bizaaca que (biindaʼ Hechos 2:14-18). Ximodo bíʼnibe para gunda bisiénebe ngue yaʼ. Gunda bíʼnibe ni purtiʼ gucané espíritu santu laabe, ne laani gúcani casi ti maestru ni gucané laabe gudiibe cuenta cayaca ca diidxaʼ ni guníʼ Joel ne ca cosa ni bizaaca que. Laaca gucané espíritu santu que Pedru guietenalaʼdxiʼ, purtiʼ cadi guníʼsibe de ca diidxaʼ riguixhená que, sínuque guniʼbe de chupa salmo stiʼ David (Sal. 16:8-11; 110:1; Hech. 2:25-28, 34, 35). Ni biiyaʼ ca binni que ne ni binadiágacaʼ dxandipeʼ zeeda cani lade ca cosa nagana stiʼ Dios.
5, 6. 1) Gudiʼdiʼ si saa ni guca lu Pentecostés stiʼ iza 33 que, xi guendarinabadiidxaʼ gupa xidé bicábicabe de pactu cubi que. 2) Tu biʼniʼ ca guendarinabadiidxaʼ que, ne tu gucané para gutachaahuiʼ xi gaca.
5 Peru nuuruʼ stale cosa ni caquiiñeʼ guiene chaahuiʼ ca xpinni Cristu de primé siglu que. Qué guiene chaahuicabe xi guiráʼ zeeda lu pactu cubi ni bizulú lu Pentecostés que. Ñee ca judíu ne ni cadi judíu si nga ziuu lu pactu cubi ca la? O laaca zabícabe binni de xcaadxi guidxi ne espíritu santu para chuʼ luni (Hech. 10:45). Casi ca hombre ni cadi judíu, ñee caquiiñeʼ gaca circuncidárcabe primeru ne gúnicabe ni na Ley ni gucuaa Moisés que para chúʼcabe lu pactu que la? (Hech. 15:1, 5.) Nabé risaca ca guendarinabadiidxaʼ ca. Peru para guiénecabe ca cosa nagana stiʼ Dios que, caquiiñeʼ guyúbicabe xiná Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ hebreu ne laaca caquiiñeʼ gacané espíritu santu stiʼ Dios laacabe. Peru tu chiguiquiiñeʼ espíritu santu ca para guni dxiiñaʼ ca yaʼ.
6 Zaquiiñeʼ ni ca xpinni Cristu ni bibí para sániruʼ lu xhiiñaʼ Dios. Ne laacabe nga gunabadiidxacabe cani maʼ bizéʼtenu ca. Casi Pablu, Bernabé ne Pedru guyuucaʼ lu ti guendaridagulisaa ni gupa Grupu ni Zaniruʼ que ne bisiénecaʼ ne ejemplu laaca cabí Dios ca binni ni cadi judíu que para gácacaʼ xpinni (Hech. 15:7-12). Ca xpinni Cristu ni guyuu lu guendaridagulisaa que gucané espíritu santu laacaʼ para biiyacaʼ xi caníʼ Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ hebreu de laani, ne ni gudíxhecabe gaca que bicaacabe ni lu carta ne biseendacabe ni ra nuu ca neza binni ridagulisaa que (biindaʼ Hechos 15:25-30 ne 16:4, 5; Efe. 3:5, 6).
7. Xi xcaadxi cosa biquiiñeʼ para gunda biene ca xpinni Cristu ca cosa nagana stiʼ Dios.
7 Ne ni bicaa Juan, Pedru, Santiago ne Pablu pur espíritu santu gúndaruʼ biene ca xpinni Cristu que xcaadxi cosa. Despué dxi maʼ bizaa Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ griegu, maʼ qué ñanda niníʼcabe xi chiguizaaca ne maʼ qué nudii Dios laacabe «enda biaani» (1 Cor. 13:8). Ñee qué zusaana espíritu santu de gusiidiʼ ca xpinni Cristu que ne gacanéruni laacaʼ guietenaláʼdxicaʼ la? Ñee qué zusaana espíritu santu de gacané laacabe guiénecabe ca cosa jma nagana stiʼ Dios ora gúʼndacabe la? Ca diidxaʼ riguixhená ca cuzeeteʼ zacaneruʼ ni laacabe.
Lu ca últimu dxi
8, 9. Tuu nga cani guiene ca cosa nagana zeeda de Dios lu ca dxi nabáninu riʼ.
8 Ti ángel guníʼ ne ca diidxaʼ riʼ xi chiguizaaca lu ca últimu dxi nabáninu riʼ: «Cani nuu xpiaaniʼ zuzaanicaʼ casi xpiaaniʼ dxi; ne cani cayacané stale binni guiziidiʼ guni ni jneza, qué zusaana de guzaanicaʼ casi ca beleguí ca [...], ne zadale guendananna ni dxandíʼ» (Dan. 12:3, 4). Tuu nga zanda guiene cani zeeda de Dios ne guzaaniʼ dxindxi yaʼ. Jesús bisiene tu laacabe ora bizeeteʼ de ejemplu stiʼ trigu ne baladxiʼ. Ora guniʼbe de dxi «iluxe guidxilayú», bizeetebe: «Dxi ca nga guzaani cani nachaʼhui ra runi mandar Dios, casi ruzaani gubidxa» (Mat. 13:39, 43). Ora bisiene Jesús de ejemplu ca guníʼ «cani nachaʼhui» ca nga ca «xiiñiʼ reinu», o ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu (Mat. 13:38, NM).
9 Ñee guiráʼ ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu nga zuzaaniʼ la? Zanda guininu guirácabe purtiʼ guirácabe nga naquiiñeʼ gucheechecabe diidxaʼ, gacanécabe binni gaca xpinni Cristu ne gacanésaacabe lu ca guendaridagulisaa, zacá zácacabe ti ejemplu para xcaadxi xpinni Cristu (Zac. 8:23). Ca cosa nagana stiʼ Dios ca ziene binni cani lu ca últimu dxi. Ne ca diidxaʼ riguixhená ni bicaa Daniel que ziene binni cani lu ca últimu dxi nabáninu riʼ (Dan. 12:9). Peru ximodo ruuyaʼ chaahuiʼ espíritu santu ca cosa nagana stiʼ Dios ne tu riquiiñeʼ ni para gusiéneni ca cosa ca yaʼ.
10. 1) Tuu nga riquiiñeʼ espíritu santu para gusiene ca cosa nagana zeeda de Dios tiempu riʼ. 2) Bisiene ximodo biénecabe xii nga yuʼduʼ stiʼ Dios.
10 Tiempu riʼ, ora guedandá dxi gusiénecabe cani nagana stiʼ Dios ni qué huayanda guiene chaahuicabe dede yanna, espíritu santu ca rusiéneni ca xpinni Cristu ni napa xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ Betel ni nuu Brooklyn cani riníʼ pur «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» (Mat. 24:45; 1 Cor. 2:13). Guiráʼ cani nuu lu Grupu ni Zaniruʼ ruuyaʼ chaahuicaʼ pa zanda guidxaa xiixa cosa (Hech. 15:6). Ne ni quíxhecabe gaca rábicabe cani ca xpinni Cristu para gacanécabe laacaʼ (Mat. 10:27). Pa nuu tiru caquiiñeʼ gusiénecabe xiixa despué la? riníʼcabe ni dxandíʼ (biiyaʼ cuadru ni láʼ: «Espíritu cusiene xii nga yuʼduʼ stiʼ Dios»).
Xi ribeendunu ora rusiene espíritu ca cosa ni jma nagana
11. Xi ribeendú guiráʼ ca xpinni Cristu purtiʼ rusiene espíritu santu ca cosa ni jma nagana stiʼ Dios.
11 Guiráʼ ca xpinni Cristu ribeenducaʼ ni galán purtiʼ rusiene espíritu santu ca cosa ni jma nagana stiʼ Dios. Cásica dxi bibani ca apóstol que, ca dxi stinu riʼ primeru racané espíritu ca laanu guiénenu xi cadúʼndanu, guietenaláʼdxinu cani ne gúninu cani lu xquendanabáninu (Luc. 12:11, 12). Laanu cadi caquiiñeʼ diʼ chuunu scuela roʼ para guiénenu ca cosa nagana stiʼ Dios ni cusiene ca libru ne ca revista stinu (Hech. 4:13). Yanna, xi zanda gúninu para guiene chaahuinu cani yaʼ. Guidúʼyanu ximodo zanda gúninu ni.
12. Pora nga naquiiñeʼ guinábanu espíritu santu stiʼ Dios.
12 Gunabaʼ espíritu santu. Ora gúʼndaluʼ xiixa tema zeeda lu Biblia, gunabaʼ Dios gudii lii espíritu santu stiʼ. Cadi guiaandaʼ lii gúniluʼ zacá neca stúbiluʼ chiguundaluʼ ne neca ti ratuhuiiniʼ si chigúniluʼ ni. Ca diidxaʼ ni guininu ca zusiecheʼ cani Bixhózenu ni nuu guibáʼ. Casi guníʼ Jesús que, Jiobá zudii espíritu stiʼ lii pa guinabuʼ ni laa de guidubi ladxidoʼloʼ (Luc. 11:13).
13, 14. Xiñee jma riénenu ca cosa jma nagana zeeda de Dios ora guidúʼndanu cani chitiidiʼ lu ca guendaridagulisaa ca dede ante.
13 Biindaʼ dede ante cani chitiidiʼ lu ca guendaridagulisaa ca. Dxiiñaʼ ni napa Mozo ca nga gudii laanu ni caquiiñenu. Ne rúnicabe dxiiñaʼ ca ora rúnicabe libru ne revista ni caníʼ de Biblia ne ora riguixhe chaahuicabe ca guendaridagulisaa ra riuundaʼ ca libru ne ca revista ca. Ne guiráʼ biaje guinábacabe «irá ca hermanu» gúʼndacaʼ xiixa la? nápacabe razón para guinábacabe ni laacaʼ (1 Ped. 2:17; Col. 4:16; Jud. 3). Ora rúninu stipa pur chinándanu ca conseju ni rudiicabe laanu la? racanenu espíritu santu ca (Apo. 2:29).
14 Ora gúʼndaluʼ cani chitiidiʼ lu ca guendaridagulisaa ca, bisiaa lii guyúbiluʼ ca textu zeeda lúcani ne biʼniʼ stipa guiéneluʼ xiñee tobi si ni caníʼ ca textu ca ne ni caníʼ tema ni cayuundaluʼ. Pa gúniluʼ zacá, jma ziéneluʼ cani zeeda de Dios (Hech. 17:11, 12). Pa gúʼndaluʼ ca textu ca de lu Biblia la? ziaana ni gúʼndaluʼ ca ndaaniʼ íqueluʼ ne despué zanda gacané espíritu santu lii guietenaláʼdxiluʼ cani. Ne laaca zánnaluʼ xi yaza zeeda ca versículo ca ne jma nagueenda zadxélaluʼ cani.
15. Xiñee naquiiñeʼ guidúʼndanu ca libru ne revista ni nacubi caree ne ximodo zanda gúninu ni.
15 Laguundaʼ cani nacubi caree. Guiráʼ libru ne revista ni ricaanu, dede né cani qué riuundaʼ lu ca guendaridagulisaa ca, gúcacani para gacanécani laanu. Ne ca revista ni rusaananenu binni ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ laaca gúcacani para laanu. Ndaaniʼ guidxilayú ra nabé nagana para guibani binni riʼ, qué ridxagayaanu nga chuʼ xiixa ni gucaa laanu cuézanu xadxí ora chigúninu xiixa mandadu. Zanda iquiiñenu tiempu cabézanu ca para guidúʼndanu xiixa tema o xiixa revista ni caʼruʼ guidúʼndanu. Nuu tu laa rucaadiaga cani ora maʼ zizá ne ora maʼ zigusá carru. Cadi guiaandaʼ laanu guiráʼ ca libru ne revista ca ruuyaʼ chaahuicabe xi guicá lúcani para ganda chuulaʼdxiʼ tutiica binni cani ne gucaacani laacaʼ gusisácacaʼ ca cosa zeeda de Dios (Hab. 2:2).
16. Xiñee galán gucaʼnu cani qué guiene chaahuinu ora cadúʼndanu para guyúbinu cani despué.
16 Guníʼ ique. Gulee tiempu para guiníʼ íqueluʼ de cani ruundaluʼ lu Biblia ne lu ca libru ne revista stinu. Ora cadúʼndanu de ti tema ne guidúʼyanu tobi si ni caniʼni ne sti tema la? nánnanu ziuu cosa ni zanabadiidxanu. Bicaani ne biyubi guiene chaahuiluʼ de laani despué. Ni rizaaca ora rápanu gana gánnanu jma de xiixa tema nga riduʼndaʼ chaahuinu ni dede guiénenu ni. Pa gúninu zacá zánnanu jma, ne nga zeeda gaca casi ti tesoro ni zacané laanu ora iquiiñenu (Mat. 13:52).
17. Ximodo naguíxheluʼ gúʼndaluʼ lii si o gúʼndaneluʼ binnilídxiluʼ yaʼ.
17 Gudixhe ti hora para guni adorarluʼ Dios ne binnilídxiluʼ. Grupu ni Zaniruʼ ca caguu gana laanu quíxhenu ti gueelaʼ guiráʼ semana para guidúʼndanu stúbinu o guidúʼndanenu binnilídxinu. Ne modo nexheʼ chaahuiʼ ca guendaridagulisaa ni rápanu, racané cani laanu chinándanu conseju ca. Xiruʼ zanda gúninu dxi naguíxhenu para guni adorarnu Dios ca yaʼ. Nuu tu laa ruundaʼ Biblia, ruyúbicaʼ lu ca revista ne lu ca libru ca ximodo cusiene cani xiixa versículo ni jma riuuláʼdxicaʼ ne rucaacaʼ caadxi de cani cusiene cani lu Biblia sticaʼ. Stale tu laa ruuyaʼ ximodo zanda guni binnilidxi ni cayuundacaʼ. Nuu de cani napa xiiñiʼ ribicaʼ xiixa tema ni nánnacaʼ caquiiñeʼ binnilídxicaʼ o ni racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ. Ne nanna dxíchinu ra tiidiʼ dxi cada tobi de laanu zadxélarunu modo para gúninu cani.a
18. Xiñee cadi naquiiñeʼ gusaana de guidúʼndanu de ca tema ni jma nagana zeeda lu Stiidxaʼ Dios.
18 Jesús maca guníʼ zacané espíritu santu ca xpinni, nga runi cadi naquiiñeʼ gusaana de guidúʼndanu de ca tema ni jma nagana zeeda lu Stiidxaʼ Dios. Guiráʼ ca tema nagana ca laaca «guendananna stiʼ Dios» cani ne naquiiñeʼ guidúʼndanu de laacani (biindaʼ Proverbios 2:1-5). Jiobá riquiiñeʼ ca cosa nagana ni zeeda lu Biblia para gusiene cani nadxii laa guiráʼ ni maʼ «naguixhe chaahui». Nga runi, biʼniʼ stipa pur guiziidiluʼ jma de Stiidxabe. Zacané espíritu santu ca lii purtiʼ «ruuya chaahui» ni dede ca cosa «jma nagana» stiʼ Dios (1 Cor. 2:9, 10).
[Cani cá ñee yaza]
a Laaca zanda gúʼyaluʼ Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu octubre 2008, yaza 8.
Xi nicábiluʼ
• Xi chupa modo racané espíritu santu laanu guiénenu ca cosa jma nagana stiʼ Dios.
• Tu biquiiñeʼ espíritu santu para bisiene ca cosa nagana stiʼ Dios lu primé siglu que.
• Ximodo rusiene espíritu santu cani dxandíʼ zeeda lu Biblia ca dxi stinu riʼ.
• Xi naquiiñeʼ gúninu para gacané espíritu santu laanu.
[Textu ni zeeda lu yaza22]
Espíritu cusiene xii nga yuʼduʼ stiʼ Dios
[Cuadru ni zeeda lu yaza 22]
Tobi de ca cosa ni «jma nagana» gudixhe Dios ni bihuinni lu primé siglu que nga tabernáculo ni guyuu dxiqué ne ca yuʼduʼ ni guyuu Jerusalén despué, beeda gácacani ti cosa ni jma risaca ni bihuinni. Laani nga na Pablu «yuʼdu ni dxandí yuʼdu ni bicuí Dios, cadi ni bicuí binni» (Heb. 8:2). Yuʼduʼ ca nga modo maʼ gudixhe Dios para ganda guni adorarnu laa pur guendaguti stiʼ Jesús ni racané laanu chuʼnu galán ne laabe.
Lu iza 29, dxi guyuunisa Jesús ne dxi biiyaʼ Jiobá laabe casi tobi ni bidii xquendanabani para guilá binni nga bizulú «yuʼdu ni dxandí» que (Heb. 10:5-10). Guti si Cristu ne biasa de lade gueʼtuʼ la? guyuu ndaaniʼ Santísimo stiʼ yuʼduʼ stiʼ Dios para biluiʼbe Jiobá pabiáʼ risaca rini ni bixhiibe pur laanu (Heb. 9:11, 12, 24).
Pablu maca guníʼ sicaríʼ lu stobi de ca carta ni bicaa: «Carooba ni, dede idxiña dxi gaca ni ti yuʼdu roʼ ni maca ulee chu be para Dios» (Efe. 2:20-22). Lu textu ca guníʼ Pablu zeeda gaca ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu casi ti yuʼduʼ roʼ. Ñee laaca laani nga «yuʼdu ni dxandí yuʼdu ni bicuí Dios» ni bizeeteʼ Pablu lu sti carta ni bicaa ra nuu ca hebreu que la? Stale iza biʼniʼ cré ca xpinni Jiobá tobi si ca yuʼduʼ ca. Purtiʼ laacabe biénecabe cayuu ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu ca listu lu Guidxilayú para gácacaʼ «guie» stiʼ yuʼduʼ ni napa Jiobá guibáʼ (1 Ped. 2:5).
Peru biaʼ lu iza 1971, cani riníʼ pur mozo ni nuu xpiaaniʼ que bizulucaʼ biénecaʼ yuʼduʼ ni bieeteʼ lu Efesios que cadi laa diʼ ni nga yuʼduʼ stiʼ Jiobá ni nuu yanna riʼ. Pa ñaca «yuʼdu ni dxandí yuʼdu ni bicuí Dios» ca nga zeeda gaca ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu ni maʼ biasa de lade gueʼtuʼ la? qué ñanda diʼ ñuu yuʼduʼ ca dxiqué, sínuque ñuuni dede «dxi ibigueta Señor», purtiʼ dxicá nga bizulú biásacabe de lade gueʼtuʼ (1 Tes. 4:15-17). Peru Pablu guníʼ tabernáculo ca nácani «casi ti ejemplu para laanu yanna» (Heb. 9:9).
Ora bichaagacabe ca textu riʼ ne xcaadxi textu la? biénecabe yuʼduʼ stiʼ Dios ni nuu yanna riʼ cadi deruʼ cabí ni ne cadi ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu ca nga zeeda gácacaʼ ca «guie» ni cayuu listu lu Guidxilayú para gácacaʼ de yuʼduʼ ca, sínuque laacabe cayúnicabe dxiiñaʼ lu patiu ne lugar ni láʼ Santu ni nuu ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Dios ni nuu yanna riʼ, ne cusisácacabe laa guiráʼ dxi (Heb. 13:15).
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]
Ximodo zanda guiene chaahuinu ca cosa jma nagana stiʼ Dios