Ñee naquiiñeʼ guyúbinu gaca puru si ni racaláʼdxinu la?
NUU chupa baʼduhuiiniʼ caguítecaʼ, málasi tobi de laacaʼ biiyaʼ cacaa stobi juguete ni jma riuulaʼdxiʼ. Óraqueca yegáxhabe ni laa ne guniʼbe: «¡Stinneʼ ndiʼ!». Nga rusihuinni dede nahuiiniʼ binni riuulaʼdxiʼ puru para laa si (Gén. 8:21; Rom. 3:23). Ne stale binni pur modo riníʼ íquecaʼ rucaacaʼ xcaadxi gaca ni na primeru que ni na stobi. Nga runi, nabé naquiiñeʼ gúninu stipa para cadi guicá modo riníʼ ique ca binni ca laanu. Ne pa qué gúninu nga la? chaahuidugá zaxélenu de Jiobá ne zucaʼnu xcaadxi binni gucheené laabe (Rom. 7:21-23).
Apóstol Pablu cayabi laanu guiníʼ íquenu ximodo zuuyaʼ sti binni cani gúninu. Sicaríʼ bicaabe: «Na cabe, libre binni guni ni gacalaʼdxiʼ. Dxandí ni, peru nuu de laani gasti zabee ndu nu. Dxandí libre binni guni intiisi, peru cadi irá ni zacané ca hermanu stinu iniisi lu stiidxa Dios». De racá guniʼbe: «Cadi guni tu gasti ni uchenda [...] ca xpinni Dios» (1 Cor. 10:23, 32). Nga runi, ora chigúninu xiixa ni riuuláʼdxinu, naquiiñeʼ guiníʼ íquenu: «Ñee zusaanaʼ de guneʼ xiixa ni riuuladxeʼ pa cuchiiñani ca xpinni Cristu, neca gastiʼ naca ñuneʼ ni la? Ñee zinandaʼ ca conseju stiʼ Biblia, neca nagana gácani para naa la?».
Ora cuinu xi dxiiñaʼ gúninu
Stale tu na guirutiʼ zanda gabi laa xiixa ora cuí xi dxiiñaʼ guni. Peru guidúʼyanu xi bizaaca ti hombre ni gupa ti negocio ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ stiʼ Sudamérica. Nabé binibiáʼ binni laabe purtiʼ gudxítebe apuesta ne guxúdxibe, peru despué bizulú biindané ca testigu stiʼ Jiobá laabe Biblia ne chaahuidugá biniisibe lu stiidxaʼ Dios ne bichaabe modo laabe (2 Cor. 7:1). Dxi guniʼbe maʼ racaláʼdxibe gucheechebe diidxaʼ la? ti binnigola biyubi ximodo gabi laabe guiníʼ íquebe pa jneza ngue dxiiñaʼ ni nápabe que. Purtiʼ laabe nga tobi de cani jma rutoo alcohol ni ribeecabe lu nite ni rudxiibacabe xquídxibe ne maʼ xadxí de rutoobe ni. Neca gadxé gadxé modo riquiiñeʼ binni alcohol ca, peru neza ra nabézabe que jma ruguuchacabe ni nagaʼndaʼ para xhúdxicabe.
Laabe bidiibe cuenta pa guzulube gucheechebe diidxaʼ ne qué gusaana de gutoobe alcohol que zaníʼ binni mal de ca xpinni Cristu, ne qué ziuube galán ne Dios. Neca stale xiiñibe ne naquiiñeʼ guyaanabe laacaʼ la? maʼ qué nutoobe alcohol que, ne yanna maʼ nápabe ti papelería huiiniʼ para guibáninebe binnilídxibe. Xi guleendube pur ni bíʼnibe que yaʼ. Laabe ne xheelabe ne chupa de ca xiiñibe maʼ guyuunísacaʼ ne maʼ rucheechecaʼ diidxaʼ ne stale gana ne gastiʼ ruchiiñaʼ xquendabiaanicaʼ.
Ora cuinu tu guidxaaganu
Nuu tu na cada tobi nga naquiiñeʼ guʼyaʼ pa zadxaaga tuuxa ni cadi naca xpinni Cristu. Ñee zacá nga naquiiñeʼ guiníʼ íquenu la? o naquiiñeʼ chinándanu xiixa conseju stiʼ Biblia ora guyúbinu tu guidxaaganu. Para gánnanu xi naquiiñeʼ gúninu la? guidúʼyanu xi bizaaca ti gunaa Testigu. Laabe nápabe gana chinebe ti hombrehuiiniʼ ti saa, peru laa cadi naca Testigu. Neca gúdxicabe laabe xi zándaca guizaacabe pa chebe la? nabe guirutiʼ naquiiñeʼ gabi laabe xi gúnibe, ngue runi guyebe saa que. Ora yendabe raqué bidiicabe laabe gueʼbe ti nisa ni biguuchacabe xiixa ni gusisiaasi laabe. Gupa si hora bibánibe ne óraque bidiibe cuenta gulaxoo ni nabe xhamígube que laabe (zanda gúʼndaluʼ Génesis 34:2).
Zándaca cadi guiráʼ diʼ ora nga zazaacanu zacá pa guidxaaganu binni ni cadi naca xpinni Cristu. Peru Biblia caguixhená laanu ne ca diidxaʼ riʼ: «Tu canazané binni nuu xpiaaniʼ la? zaca binni nuu xpiaaniʼ, peru tu ridxaaga binni ni nahuati la? qué zieni laa jneza» (Pro. 13:20). Nanna dxíchinu gastiʼ zabeendunu pa guidxaaganu binni huati. Proverbios 22:3 cayabi laanu: «Binni nuu xpiaaniʼ la? rucaachilú ora guʼyaʼ maʼ zeeda xiixa guendanagana ni zuniná laa, peru ni cadi nuu xpiaaniʼ la? runi guiráʼ ni racalaʼdxiʼ ne racaná». Dxandíʼ, pa guidxaaganu binni ni cadi naca xpinni Cristu la? zucaacaʼ laanu gúninu ni cadi jneza dede guixélenu de Jiobá (1 Cor. 15:33; Sant. 4:4).
Ora guzucháʼhuinu
Cada temporada ruchaa modo ruzuchaahuiʼ binni. Peru ca conseju zeeda lu Biblia ra caníʼ ximodo guzuchaahuinu qué liica ruchaacani. Pablu gúdxibe ca gunaa «cadi gacu ca lari ni cadi jneza gacu xpinni Cristu», ne conseju ca laaca naquiiñeʼ chinanda ca hombre ni (1 Tim. 2:9). Lu textu ca qué niníʼ diʼ Pablu cadi guzuchaahuiʼ binni ne qué niníʼdibe tobi si modo gácanu lari. Peru ni dxandíʼ caniʼbe racá nga naquiiñeʼ gácunu lari jneza ni gucaa binni gapa respetu laanu.
Nga runi, jneza nga guiníʼ íquenu: «Ñee zusihuinneʼ jneza racuaʼ lari pa rucaa stobi guuyadxí naa pur ni nacuaʼ purtiʼ si riníʼ iqueʼ napaʼ derechu gacuaʼ lari ni racalaʼdxeʼ la? Ñee rucaa binni guiníʼ ique cosa feu de naa o rusihuinneʼ pur modo racuaʼ lari cadi jneza nabaneʼ la?». Pa qué racaláʼdxinu gúninu xiixa ni «uchenda [...] ca xpinni Dios» la? naquiiñeʼ gúninu ni na conseju riʼ: «Cadi sti si tu ma cá ique tu, sínuque laucaa ique ni caquiiñe stobi» (2 Cor. 6:3; Fili. 2:4).
Ora guninenu tuuxa negocio
Pablu bidii ti conseju ca xpinni Cristu de Corinto dxi biʼyaʼ nuu de laacaʼ cabáʼnacaʼ stiʼ bíʼchicaʼ, sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «Ñee cadi jma galán ñaca ni, qué nidxiichi tu ra nuchee né cabe laatu ne ñaxha cabe stitu la?». Nga nga ni jma jneza ñúnicabe que chinécabe ti bíʼchicabe nezalú juez (1 Cor. 6:1-7). Ti Testigu de Estados Unidos biʼniʼ ni na conseju ca. Laabe rúnibe dxiiñaʼ stiʼ ti xpinni Cristu peru cadi galán diʼ nuucabe purtiʼ qué náʼ xpinni Cristu que quixe laabe pur dxiiñaʼ ni bíʼnibe. Despué guníʼ stiidxaʼ guirópacabe chupa chonna biaje casi na Biblia para guni chaahuicabe guendanagana que, peru ngueca si biaanacabe. Ngue runi, guyécabe ra nuu ca binnigola para gacanecaʼ laacabe (Mat. 18:15-17).
Nabé triste nga qué ñanda ñacachaahuiʼ guendanagana gúpacabe que. Testigu que guizáʼ biʼniʼ orar, ngue runi maʼ qué nuyúbibe niguixe xpinni Cristu que guiráʼ ni nuzaabiʼ laabe. Xiñee bíʼnibe nga yaʼ. Laabe guniʼbe xiñee: «Pur ni bizaacadu que maʼ qué ñuaaʼ nayecheʼ ne guleeni tiempu stinneʼ para ñuneʼ xhiiñaʼ Dios». Pur ni bíʼnibe ca la? gutadxí ladxidoʼbe ne biiyabe guluu ndaayaʼ Jiobá laabe purtiʼ maʼ cayúnibe xhiiñaʼ.
Lu ca cosa ni huaxiéʼ risaca
Zacaanu stale ndaayaʼ pa qué guyúbinu gaca ni racaláʼdxinu lu ca cosa ni huaxiéʼ risaca. Ti guendaxheelaʼ, ni naca precursor, yendacaʼ tempranu primé dxi stiʼ ti guendaridagulisaa de chonna gubidxa, ne guleecaʼ banguʼ ra chiticaʼ. Ora bizulú guendaridagulisaa que guyuu guxooñeʼ ti familia ne chupa chonna xiiñiʼ cuyúbicaʼ ra cuicaʼ purtiʼ maʼ dxaʼ binni lugar que. Ora biʼyaʼ guendaxheelaʼ que cuyúbicabe ra cuícabe la? bidiicaʼ guiropaʼ banguʼ sticaʼ laacabe. Ne pur ngue gunda gurí familia que juntu. Chupa chonna gubidxa despué yendá ti carta ra nuu guendaxheelaʼ que ne luni cudii familia que xquíxepeʼ laacabe pur ni bíʼnicabe que. Ne bizeeteʼ familia que pabiáʼ triste nuucaʼ dxi que purtiʼ maʼ huadxí yendacaʼ. Ni biʼniʼ guendaxheelaʼ ni naca precursor que bisiecheʼ ni laacabe.
Pa guizaacanu tobi de cani maʼ guninu ca la? cadi guyúbinu gaca puru si ni racaláʼdxinu, sínuque gacanenu xcaadxi binni. Laanu zusihuínninu nadxiinu ca xpinni Cristu pa qué guyúbinu gaca puru si ni racaláʼdxinu, pa gúninu zacá la? ziúʼnenu cani ridagulisaa galán ne xcaadxi binni (1 Cor. 13:5). Peru ni jma risaca nga zaca xhamíguruʼ Jiobá laanu pa gúninu zacá.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]
Ora cuiluʼ xi gáculuʼ, ñee záculuʼ lari jneza neca gadxé ni riuuláʼdxiluʼ la?
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 21]
Ñee zanaluʼ gudiiluʼ banguʼ stiluʼ cuiʼ stobi la?