CAPÍTULO 5
Lagusiidiʼ ca xiiñitu dede nahuiinicaʼ
1, 2. Xi zanda gacané binni para gusiniisi xiiñiʼ.
RACA chonna mil iza, ti hombre ni rusisaca ca xiiñiʼ guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Xiiñiʼ binni zeeda gaca ti herencia ni rudii Jiobá» (Salmo 127:3). Dxandíʼ, xiiñiʼ binni zeeda gaca ti regalu sicarú ni rudii Dios stale guendaxheelaʼ. Neca riecheʼ binni gapa xiiñiʼ, qué rindaa rudiicaʼ cuenta nabé naroʼbaʼ dxiiñaʼ nápacaʼ para gusiniisicaʼ laacabe.
2 Naquiiñeʼ guni binni stale stipa para gusiniisi xiiñiʼ, jmaruʼ si lu ca dxi nabáninu riʼ. Peru stale tu huayanda gusiniisi xiiñiʼ galán, ne hombre bicaa salmo riʼ cayabi laanu ximodo gúninu ni: «Pa Jiobá qué ñacané nibí yoo ca la? pur gana si bíʼnicabe dxiiñaʼ nadipaʼ para gurí ni» (Salmo 127:1). Ora jma gúninu stipa pur chinándanu cani rusiidiʼ Jiobá laanu, jma zánnanu gusiniisinu xiiñinu. Biblia cayabi laanu: «Gulaʼquiʼ guidubi ladxidoʼloʼ lu naʼ Jiobá, ne cadi gúniluʼ ni na si xpiaaniluʼ» (Proverbios 3:5). Ñee zinándanu ca conseju stiʼ Jiobá para gusiniisinu xiiñinu lu gande iza ni nápanu para gúninu ni la?
XI RUSIIDIʼ BIBLIA DE LAANI
3. Xi naquiiñeʼ guni hombre para gusiniisi xiiñiʼ.
3 Ndaaniʼ stale familia, riníʼ ique hombre xheelaʼ nga naquiiñeʼ gusiidiʼ xiiñiʼ. Dxandíʼ, Stiidxaʼ Dios na hombre nga ni jma naquiiñeʼ gudii ni iquiiñeʼ binnilidxi. Peru nuu sti cosa ni naquiiñeʼ gúnibe pur binnilídxibe. Biblia na: «Biʼniʼ dxiiñaʼ fuera de ndaaniʼ lídxiluʼ ne gudixhe ique modo gúniluʼ dxiiñaʼ lu layú stiluʼ. Oracaruʼ naquiiñeʼ gucuiluʼ lídxiluʼ» (Proverbios 24:27). Para Dios, hombre ne gunaa nga naquiiñeʼ gusiidicaʼ xiiñicaʼ (Proverbios 1:8, 9).
4. Xiñee cadi galán guiníʼ íquenu jma risaca ti hombrehuiiniʼ que ti dxaapahuiiniʼ.
4 Ximodo ruuyatu ca xiiñitu. Nácabe «huaxiéʼ riecheʼ ca binni de Asia ora gale ti dxaapahuiiniʼ», ne laaca zacaca rizaaca ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Latinoamérica, dede ndaaniʼ ca familia ni nácabe jma guzacaʼ scuela. Peru cadi galán diʼ guiníʼ ique binni jma risaca ti hombrehuiiniʼ que ti dxaapahuiiniʼ. Jacob, ti hombre ni nabé binibiáʼcabe laa dxiqué, guniʼbe de ca xiiñibe sicaríʼ, dede né ca xiiñidxaapabe: «Ca xiiñeʼ ni bidii Dios [naa]» (Génesis 33:1-5; 37:35). Ne Jesús guluu ndaayaʼ hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni yenécabe ra nuu (Mateo 19:13-15). Nanna dxíchinu zacá bisihuínnibe ximodo ruuyaʼ Jiobá xiiñiʼ binni (Deuteronomio 16:14).
5. Xi naquiiñeʼ guʼyaʼ ca guendaxheelaʼ ca ante quixhe íquecaʼ panda xiiñicaʼ gápacaʼ.
5 Ñee nabé rapa gunaa stale xiiñiʼ neza ra nabézatu la? Neca zacá ni neza ra nabézatu, ca guendaxheelaʼ ca nga napa xidé guiniʼcaʼ panda xiiñicaʼ racaláʼdxicaʼ gápacaʼ. Yanna, pa qué gápacabe bueltu para guyaanacabe guiráʼ xiiñicabe, sícabe xhábacaʼ ne guseendacabe laacaʼ scuela yaʼ. Guendaxheelaʼ ca naquiiñeʼ guiníʼ ique cani maʼ bizéʼtenu ca ora quíxhecaʼ panda xiiñicaʼ gápacaʼ. Nuu guendaxheelaʼ qué randa rudii guiráʼ ni caquiiñeʼ xiiñiʼ, nga runi rudiicaʼ chupa chonna de laacabe ca xfamíliacaʼ para gusiniisi laacabe. Ñee nga nga ni jma jneza gúnicabe la? Coʼ. Ne neca gúnicabe zacá, napa xidé gudiicabe ni iquiiñeʼ xiiñicabe. Biblia cudii conseju riʼ: «Ti hermanu ni qué ulabi ca lisaa ne jma rusi pa qué ulabi ca binni lidxi, ma biree de ni runi cre, ne zeda aca jma nadxaba que ni qué runi cre» (1 Timoteo 5:8). Ca guendaxheelaʼ ni nanna naquiiñeʼ gudiicaʼ ni iquiiñeʼ binnilídxicaʼ riníʼ stiidxacaʼ dede ante panda xiiñicaʼ zanda gápacaʼ. Yanna, ñee jneza nga iquiiñeʼ binni xiixa para gucueeza laa de gapa xiiñiʼ la? Cada guendaxheelaʼ naquiiñeʼ guʼyaʼ pa guni ni, ne xipeʼ nga zanda iquiiñeʼ. «Cada tobi naquiiñeʼ guni ni biaana lu naʼ.» (Gálatas 6:5, TNM.) Peru Stiidxaʼ Dios na cadi jneza iquiiñecabe xiixa ni gucaa tiidiʼ xiiñiʼ ti gunaa. Biblia na «cadá guendanabani» ra nuu Jiobá (Salmo 36:9). Pa tuuxa guuti ti baʼduhuiiniʼ ni caʼruʼ gale, zusihuinni qué gapa respetu Jiobá ne zeeda gácani casi ñaca ñuuti ti baʼduhuiiniʼ ni maʼ gule (Éxodo 21:22, 23; Salmo 139:16; Jeremías 1:5).
XIMODO GUDIITU NI IQUIIÑEʼ XIIÑITU
6. Pora naquiiñeʼ guzulú binni gusiidiʼ xiiñiʼ.
6 Proverbios 22:6 na: «Bisiidiʼ xiiñiluʼ neza ra naquiiñeʼ saʼ». Gusiidiʼ binni xiiñiʼ nga sti cosa nabé risaca guni. Padxí guzulú gusiiditu xiiñitu yaʼ. Dede nahuiinirucaʼ. Apóstol Pablu guníʼ «dede dxi nahuiini» Timoteu bisiidicabe laa (2 Timoteo 3:15). Diidxaʼ «dxi nahuiini» ni bizeeteʼ Pablu lu textu riʼ biquiiñecabe ni lu griegu para guiníʼcabe de ti baʼduhuiiniʼ ni maʼ gule o dede ni caʼruʼ gale (Lucas 1:41, 44; Hechos 7:18-20). Casi maʼ bidúʼyanu ca, bisiidicabe Timoteu dede dxi nahuiiniʼ, ne nga nga ni jma jneza bíʼnicabe. Yanna, ñee jneza bisiidicabe laabe dede dxi nahuiinibe la? Jneza pue, purtiʼ jma nagueenda riziidiʼ binni ora nahuiiniʼ ne óraca nga jma racalaʼdxiʼ guiziidiʼ.
7. 1) Xiñee nabé risaca gusihuinni hombre ne gunaa nuucaʼ gaxha de xiiñicaʼ. 2) Ximodo bisihuinni Jiobá nadxii tobi lucha Xiiñiʼ.
7 Ti gunaa ni gupa xiiñiʼ guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Primé biaje biiyaʼ xiiñeʼ bineʼ sentir nadxieeʼ laabe stale». Zacá runi sentir stale gunaa ni napa xiiñiʼ. Pa chuʼ gunaa ca jma tiempu né xiiñiʼ despué de gálebe la? jma zannaxhiisaacaʼ. Ne ora rugadxi binni xiiñiʼ racané nga laa chuʼ jma gaxha de xiiñiʼ (zanda gúʼndaluʼ 1 Tesalonicenses 2:7). Ora xhubináʼ jñaabe laabe ne guiniʼné laabe diidxaʼ la? zacané nga laabe guni sentirbe galán (zanda gúʼndaluʼ Isaías 66:12). Yanna, xi naquiiñeʼ guni bixhózebe yaʼ. Laaca naquiiñeʼ gusihuinni nadxii xiiñiʼ ti guni sentir baʼduhuiiniʼ ca nuu gaxha de laabe. Ne Jiobá peʼ nga cudii ejemplu ca. Lu Evangeliu stiʼ Mateu cusihuinni pabiáʼ nadxii Jiobá tobi lucha Xiiñiʼ: «Ndi nga Xiiñe ni nadxiee ne ni rusieche naa» (Mateo 3:17; Juan 1:14). Nga runi, dede nuuruʼ ti baʼduhuiiniʼ ndaaniʼ jñaa naquiiñeʼ gusihuinni bixhózebe nadxii laabe. Ti hombre ni napa xiiñiʼ guníʼ: «Bisihuinni nadxiiluʼ laabe. Nin ti baʼduhuiiniʼ qué huayati pur quiidxicabe laa ne gudiicabe bixiduʼ laa».
8. Ximodo zanda gacané bixhoze ne jñaa ca baʼduhuiiniʼ ca laacaʼ para guiziidicaʼ dede nahuiinicaʼ.
8 Peru nuu sti cosa ni caquiiñeʼ ca baʼduhuiiniʼ ca. Dede ora gale ti baʼduhuiiniʼ xquendabiaaniʼ maʼ nuu listu para guiaanané guiráʼ ni guiziidiʼ, ne bixhózebe ne jñaabe nga cani jma zusiidiʼ laabe. Guzéʼtenu ximodo riziidiʼ binni guʼndaʼ ne gucaa. Caadxi binni ni biʼndaʼ de ni bizéʼtenu ca nacaʼ «jma nagueenda zaca para ca baʼduhuiiniʼ ca guiziidicaʼ ora guʼndané bixhózecaʼ ne jñaacaʼ laacaʼ dede nahuiinicaʼ». Pa guiníʼneluʼ ne gúʼndaneluʼ xiiñiluʼ dede nahuiiniʼ, nin qué zandaa zuyúbibe gúnibe ni cayúniluʼ, ne zaqueca qué zandaa zaziidibe gúʼndabe. Zándaca guiziidibe gúʼndabe ante chebe scuela. Nga zacané laabe pa huaxiéʼ nuu maestru ra nabézatu ne pa ridxá ca salón ca.
9. Xii nga ni jma naquiiñeʼ quixhe ique cani napa xiiñiʼ guni.
9 Primeca ni ricá ique ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ nga gusiidicaʼ laacabe de Dios (biindaʼ Deuteronomio 8:3). Xiñee yaʼ. Para gacanécabe laacaʼ guibánicaʼ modo riuulaʼdxiʼ Jiobá (Efesios 4:24). Para ganda gúnicabe ni la? caquiiñeʼ gápacabe xiixa guenda ne gánnacabe gusiidicabe xiiñicabe jneza.
LAGUSIIDIʼ XIIÑITU CANI ZEEDA DE DIOS
10. Xi guenda naquiiñeʼ gapa xiiñiʼ binni.
10 Zanda cuí ti yoo naguidxi pa iquiiñecabe material galán. Apóstol Pablu guníʼ ca material jma galán iquiiñenu para gacanenu tuuxa gaca xpinni Cristu nga «oro [...,] plata [ne] guie risaca» (1 Corintios 3:10-12). Ca material ca nga zeeda gaca ca guenda casi guendanuuxpiaaniʼ, guendariene, fe, respetu, cadi gusaananu Jiobá, gannaxhiinu laabe ne ca ley stibe (Salmo 19:7-11; Proverbios 2:1-6; 3:13, 14). Ximodo zanda gacané binni xiiñiʼ dede ora nahuiinicaʼ para gápacaʼ ca guenda ca yaʼ. Zanda gúnicabe ni ra chinándacabe modo maca nexheʼ gúnicabe ni.
11. Ximodo gucané ca israelita que xiiñicaʼ gápacaʼ ca guenda ni rapa ti xpinni Dios.
11 Ante guicaa guidxi Israel layú guníʼ Jiobá gudii laacaʼ, gúdxibe ca israelita ni napa xiiñiʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ca diidxaʼ cayabeʼ lii yannadxí riʼ naquiiñeʼ gapuʼ cani ndaaniʼ ladxidoʼloʼ; ne naquiiñeʼ gábiluʼ cani xiiñiluʼ gatigá ti guiziidibe cani ne gábiluʼ cani laabe ora maʼ nuutu ra lídxitu, ne ora maʼ zetu paxaraa ne ora gátatu ne ora guiásatu» (Deuteronomio 6:6, 7). Nga runi, cani napa xiiñiʼ naquiiñeʼ gácacabe ti ejemplu galán para xiiñicabe ne chúʼcabe gaxha de laacaʼ. Laaca naquiiñeʼ güinécabe laacaʼ diidxaʼ ne gusiidicabe laacaʼ.
12. Xiñee caquiiñeʼ gaca binni ti ejemplu galán para xiiñiʼ.
12 Gudixhe ti ejemplu galán. Ndiʼ nga ni guníʼ Jiobá primé: «Ca diidxaʼ [...] riʼ naquiiñeʼ gapuʼ cani ndaaniʼ ladxidoʼloʼ». De raqué guniʼbe: «Naquiiñeʼ gábiluʼ cani xiiñiluʼ gatigá ti guiziidibe cani». Primeru naquiiñeʼ gapa bixhoze ne jñaa ca baʼduhuiiniʼ ca guenda stiʼ Dios ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ. Naquiiñeʼ chuuláʼdxicabe gúnicabe ni na Dios ne guibánicabe modo na. Zacatiʼ zanda chindácabe ndaaniʼ ladxidóʼ xiiñicabe (Proverbios 20:7). Xiñee yaʼ. Purtiʼ xiiñiʼ binni jma runi ni ruuyaʼ que ni gábicabe laa (Lucas 6:40; 1 Corintios 11:1).
13. Ximodo zanda chinanda cani napa xiiñiʼ ejemplu stiʼ Jesús.
13 Guyuu gaxha de xiiñiluʼ. Jiobá gudxi cani napa xiiñiʼ de guidxi Israel güinecaʼ ca xiiñicaʼ diidxaʼ ora maʼ nuucaʼ ra lídxicaʼ ne ora maʼ zecaʼ paxaraa. Ca diidxaʼ ca cusihuínnicani naquiiñeʼ cuee cani napa xiiñiʼ tiempu para guiníʼnecaʼ laacabe, neca nabé nuu xhiiñacaʼ. Jesús laaca biiyaʼ caquiiñeʼ cuee tiempu para ca baʼduhuiiniʼ. Biblia cuzeeteʼ xi bíʼnibe ra mayaca guiluxe xhiiñabe lu Guidxilayú riʼ: «Bedané cabe caadxi baʼdu ra nuu Jesús para quixhe ná luguiá caʼ». Xi biʼniʼ Jesús óraque yaʼ. «Ucuaa be ca baʼdu que, uluu be laaca ndaani ná be ne udixhe ná be luguiá caʼ, uluu be ndaaya laacaʼ.» (Marcos 10:13, 16.) Bixuiʼlú si, neca mayaca gatiʼ Jesús, guleerube tiempu para guiníʼnebe ca baʼduhuiiniʼ que. ¡Guizáʼ sicarú ejemplu bisaanabe para cani napa xiiñiʼ!
14. Xiñee nabé galán cuee binni tiempu para chuʼné xiiñiʼ.
14 Byuiʼné xiiñiluʼ diidxaʼ. Pa cuee binni tiempu para chuʼné xiiñiʼ qué zaca nagana para laa güiné laabe diidxaʼ. Ora jma güineluʼ xiiñiluʼ diidxaʼ la? jma nagueenda zudiiluʼ cuenta ziguchaabe modo riníʼ íquebe. Peru bietenalaʼdxiʼ, cadi puru lii si nga naquiiñeʼ guiniʼluʼ. Sicaríʼ guníʼ ti gunaa de Brasil: «Gupaʼ xidé biziideʼ gucaadiaʼgaʼ xiiñeʼ de guidubi ladxiduáʼ». Cumu bicaadiágabe xiiñibe sin nireebe gana la? nin qué nindaa bizulú xiiñibe gudxi laabe cani nuu ndaaniʼ ladxidóʼ.
15. Xi naquiiñeʼ guiníʼ ique binni ora gacalaʼdxiʼ chuʼné binnilidxi nayecheʼ.
15 Cani nahuiiniʼ ca caquiiñecaʼ tiempu para guxídxicaʼ, quítecaʼ ne gúnicaʼ xcaadxi cosa ni gusiecheʼ laacaʼ (Eclesiastés 3:1, 4; Zacarías 8:5). Ora riquiiñeʼ binni tiempu para guni ca cosa ni gusiecheʼ xiiñicaʼ, zacané nga laacaʼ chuʼcaʼ galán né laacabe. Triste nga guininu ni, peru modo si riuu stale familia nayecheʼ nga gúʼyacaʼ televisión. Neca nuu xiixa programa ni ziuulaʼdxiʼ binni guʼyaʼ luni, stale de laacani rucaacani binni guni ni cadi jneza. Ne ora guʼyaʼ ca familia ca televisión stale tiempu la? maʼ qué randa ruiʼcaʼ diidxaʼ. Nga runi, ñee cadi jma jneza guninécabe xiiñicabe xcaadxi cosa para chúʼcabe nayecheʼ la? Zanda gúʼndacabe, quítecabe, guireenécabe ca xhamígucabe o chigunibiáʼcabe xiixa lugar sicarú. Pa gúnicabe zacá, zanda gacanécani laacabe güinécabe xiiñicabe diidxaʼ.
16. Xi naquiiñeʼ gusiidiʼ binni xiiñiʼ, ne ximodo zanda gúnicabe ni.
16 Bisiidiʼ laabe. Jiobá gudxi ca israelita que: «Naquiiñeʼ gábiluʼ [ca diidxaʼ riʼ] xiiñiluʼ gatigá ti guiziidibe cani». Versículo ni zeeda ante de ca diidxaʼ ca culuiʼni xi gusiidicabe xiiñicabe ne ximodo gúnicabe ni. Luni cayeeteʼ: «Gunnaxhii Dios stiluʼ de guidubi ladxidoʼloʼ ne guidubi xhiálmaluʼ ne guiráʼ stipa stiluʼ» (Deuteronomio 6:5). Ne laaca nani: «Ca diidxaʼ [riʼ] naquiiñeʼ gábiluʼ cani xiiñiluʼ gatigá ti guiziidibe cani». Ni gusiidicabe ca xiiñicabe naquiiñeʼ gacaneni laacaʼ gannaxhiicaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼcaʼ ne zaqueca ley stiʼ (zanda gúʼndaluʼ Hebreos 8:10). Dxandíʼ, Jiobá cayabi cani napa xiiñiʼ caquiiñeʼ gusiidicabe xiiñicabe gatigá cani zeeda lu Stiidxabe ti guibánicaʼ modo riuuláʼdxibe. Nga cusihuinni cadi naquiiñeʼ gusaana de guʼndanécabe laacaʼ Biblia.
Laquixhe ti ejemplu galán para ca xiiñitu, lachuu gaxha de laacaʼ, lagüiʼné laacaʼ diidxaʼ ne lagusiidiʼ laacaʼ
17. Xi naquiiñeʼ guni cani napa xiiñiʼ, ne xiñee.
17 Stale de cani napa xiiñiʼ nánnacaʼ zaca nagana para chindá cani gusiidicabe ndaaniʼ ladxidóʼ xiiñicabe. Apóstol Pedru bidii conseju riʼ ca xpinni Cristu: «Lagaca casi baʼdu deru gule, ruluiʼlaʼdxi gue leche. Zacaca laatu lauluiʼlaʼdxi ganna tu stiidxa Dios» (1 Pedro 2:2). Diidxaʼ «lauluiʼlaʼdxi» cusihuínnini cadi guiráʼ diʼ binni ziale de ladxidóʼ guiziidiʼ de Dios. Naquiiñeʼ guyubi cani napa xiiñiʼ modo chuulaʼdxiʼ xiiñicaʼ guiziidicaʼ de Dios.
18. Ximodo zanda chinanda cani napa xiiñiʼ ejemplu stiʼ Jesús para gusiidicaʼ laacabe.
18 Jesús biquiiñeʼ ejemplu para chindá ndaaniʼ ladxidóʼ cani bicaadiaga laa (Marcos 13:34; Lucas 10:29-37). Ne pa guni cani napa xiiñiʼ cásica biʼniʼ Jesús jma zacanecaʼ xiiñicaʼ. Nga runi, zanda gusiidiluʼ xiiñiluʼ ca conseju stiʼ Dios ra gúʼndaneluʼ laacaʼ ca historia ni ziuuláʼdxicaʼ gucaadiágacaʼ, casi cani zeeda lu Libru stinneʼ de ca historia stiʼ Biblia.a Gucané laacabe guxuíʼlucabe casi ñaca ñuucabe ra cazaaca ni cayuundatu. Gunabaʼ laacabe guni dibujárcabe ni bizaaca raqué ne gúnibe modo biʼniʼ ca binni ni cayeeteʼ luni casi ti drama. Jesús laaca gunabadiidxaʼ cani cucaadiaga laa (Mateo 17:24-27). Nga runi, galán guinabadiidxaluʼ ora maʼ cayuundaneluʼ binnilídxiluʼ. Ora gusiidiluʼ laacabe de ti ley stiʼ Dios, galán gábiluʼ laacabe: Xiñee bidii Jiobá laanu ley riʼ. Xi zabeendunu pa chinándanu ni na ley ca yaʼ. Xi zazaacanu pa qué chinándanu ni yaʼ. Ca guendarinabadiidxaʼ riʼ zacanécani ca xiiñiluʼ guiníʼ íquecaʼ ne gúʼyacaʼ pabiáʼ zacané ca ley stiʼ Dios laacaʼ (Deuteronomio 10:13).
19. Xi zabeendú cani nahuiiniʼ pa iquiiñeʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia ora gusiidicabe laacaʼ.
19 Pa quíxhetu ti ejemplu galán para ca xiiñitu ne chuʼtu gaxha de laacaʼ, güínetu laacaʼ diidxaʼ ne gusiiditu laacaʼ la? zanda gacanetu laacaʼ chuʼcaʼ gaxha de Jiobá dede nahuiinicaʼ. Zacá zabánicaʼ nayecheʼ casi xpinni Cristu. Ne zúnicaʼ stipa pur guibánicaʼ modo riuulaʼdxiʼ Dios ora gucaa ca xcompañérucaʼ laacaʼ gúnicaʼ ni cadi jneza ne ora guidxaagalucaʼ guendanagana. Cadi gusaana de gacanetu ca xiiñitu gúʼyacaʼ pabiáʼ risaca chuʼcaʼ gaxha de Dios (Proverbios 27:11).
RISACA UGUU JNÉZATU XIIÑITU
20. Ximodo riguu jneza binni tuuxa.
20 Uguu jneza binni tuuxa riniʼni gusiidiʼ laabe guiníʼ íquebe jneza ne guiale de ndaaniʼ ladxidoʼbe gúnibe ni galán. Guiráʼ ora caquiiñeʼ uguu jnézacabe xiiñicabe. Pablu bidii conseju riʼ cani napa xiiñiʼ: «Lausiidi [xiiñitu] ne laulidxe laacabe. Lausiniisi laacabe modo na Señor» (Efesios 6:4). Ora uguu jneza binni xiiñiʼ naquiiñeʼ gusihuinni nadxii laabe. Zacá zinanda ejemplu stiʼ Jiobá (Hebreos 12:4-11). Ora uguu jnézacabe xiiñicabe naquiiñeʼ gusiene chaahuicabe laacaʼ xiñee cadi galán ni bíʼnicaʼ. Nga runi, Biblia cayabi laanu gucaadiáganu ora uguu jnézacabe laanu (Proverbios 8:33). Ximodo zanda uguu jneza binni xiiñiʼ yaʼ.
21. Xi conseju naquiiñeʼ guietenalaʼdxiʼ cani napa xiiñiʼ ora uguu jnézacaʼ laacabe.
21 Nuu binni riníʼ ique para ganda uguu jneza ca xiiñiʼ caquiiñeʼ guiníʼnecaʼ laacabe naduxhuʼ, tíndenecaʼ o dede cúʼdicaʼ laacabe. Peru Pablu gudxi cani napa xiiñiʼ: «Hermanu caʼ, cadi guni tu xiixa para uchiichi si tu xiiñi tu» (Efesios 6:4). Guiráʼ ca xpinni Cristu cudiicabe laacaʼ conseju riʼ: «Guca nachaʼhui ne irá binni, bisiidi laacabe jneza ne cadi iree lu gana. Uníʼ ne diidxa nadóʼ ora culidxe lu cani qué na icaa stiidxa Dios» (2 Timoteo 2:24, 25). Ora uguu jneza ti xpinni Cristu xiiñiʼ zuni ni caquiiñeʼ para guchaa xiiñiʼ modo laa. Nuu tiru qué zusienesícabe ca xiiñicabe cadi jneza ni cayúnicaʼ, sínuque zándaca laaca naquiiñeʼ guni castigárcabe laacaʼ (Proverbios 22:15).
22. Xi naquiiñeʼ guiene xiiñiʼ binni ora guni castigárcabe laa.
22 Cumu gadxé gadxé modo naca xiiñiʼ binni la? laaca gadxé gadxé modo zaguu jnézacabe laacaʼ. Nuu tu laa qué riene neca caniʼnécabe laa. Nga runi, ziuu biaje zaca castigar purtiʼ zulá ni laa (Proverbios 17:10; 23:13, 14; 29:19). Peru naquiiñeʼ guiene xiiñicabe xiñee cayuni castigárcabe laa. Sicaríʼ na Biblia: «Zapa xiiñitu guendabiaaniʼ ora iquiiñetu vara ne ora gulídxetu laacaʼ» (Proverbios 29:15; Job 6:24). Peru maca nuu pabiáʼ zanda gaca castigárcabe. Sicaríʼ gudxi Jiobá xquidxi: «Napaʼ xidé guneʼ castigar lii biaʼ caquiiñeluʼ» (Jeremías 46:28b). Cadi cucaa Biblia binni iquiiñeʼ palu para quiñe xiiñiʼ purtiʼ zanda gata moradu ládicabe o dede guni nani laacabe (Proverbios 16:32).
23. Xi naquiiñeʼ guni sentir xiiñiʼ binni ora uguu jnézacabe laa.
23 Ora gudxi Jiobá xquidxi chinduu jnézabe laacaʼ, primeru gúdxibe laacaʼ: «Cadi guidxíbiluʼ [...] purtiʼ naa nuaaniáʼ lii» (Jeremías 46:28a). Zacaca nga ora uguu jneza binni xiiñiʼ: cadi galán gucaacabe laabe guni sentirbe cadi nadxiicabe laabe (Colosenses 3:21). Lugar de nga la? naquiiñeʼ gudiibe cuenta caguu jnézacabe laabe purtiʼ racaláʼdxicabe gacanécabe laabe.
XIMODO GÁPATU XIIÑITU
24, 25. Xidé naquiiñeʼ gapa binni xiiñiʼ ca dxi stinu riʼ.
24 Stale de cani maʼ huaniisi yanna rietenaláʼdxicaʼ bibánicaʼ nayecheʼ dxi gúcacaʼ nahuiiniʼ. Gúnnacaʼ qué zazaacacaʼ gastiʼ ora maʼ nuunecaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ, neca guizaaca intiica cosa. Zacá riuulaʼdxiʼ binni guni sentir ca xiiñiʼ, peru yanna lu guidxilayú malu riʼ zeʼ dxi jma nagana para gapa binni xiiñiʼ.
25 Lu ca últimu iza riʼ, cayaca ti cosa ni nabé cayuniná cani nahuiiniʼ: caláxoocabe laacaʼ. Ndaaniʼ guidxi Malaysia, lu chii iza si bidale guendarilaxoo tapa biaje jma que biaʼ huayaca ni. Ndaaniʼ guidxi Alemania, biaʼ chonna gayuaa mil de cani nahuiiniʼ riláxoocabe laacaʼ guiráʼ iza. Ne ndaaniʼ ti guidxi de Sudamérica, cada iza riláxoocabe gaʼ millón de cani nahuiiniʼ. Nabé triste ni, peru stale de ca baʼduhuiiniʼ ca laca binnilídxicaʼ calaxoo laacaʼ, ca binni ni qué niníʼ íquecabe ñuniná laacabe. Nga runi, ni jma jneza guni binni nga gapa xiiñiʼ. Ximodo zanda gúnicabe nga yaʼ.
26. Ximodo zanda gapa binni ca xiiñiʼ, ne ximodo zanda gacané ca conseju ni zeeda lu Biblia laacabe.
26 Pur ni huahuinni la? cani nahuiiniʼ ni jma nagueenda riláxoocabe nga cani qué ganna xi guiráʼ runi ca binni ni racalaʼdxiʼ uquiinde laacaʼ chúʼnecaʼ laacabe, casi canaʼ ra nácacaʼ hombrehuiiniʼ o ra nácacaʼ dxaapahuiiniʼ. Nga runi, para ganda gapa binni xiiñiʼ, dede nahuiinicabe naquiiñeʼ gusiidicaʼ laacabe xii nga ca cosa dxabaʼ ni cadi naquiiñeʼ gúnicabe. Galán gánnacabe cani para cadi sácabe «neza rizá ca binni malu» ne para cadi gucaadiágacabe binni «ni riníʼ diidxaʼ ni qué iquiiñeʼ» (Proverbios 2:10-12). Laaca caquiiñeʼ gánnacabe nuu binni huaniisi runi cosa malu, ne cadi naquiiñeʼ guzuubacabe stiidxacaʼ ora gábicaʼ laacabe gúnicabe cosa dxabaʼ (zanda gúʼndaluʼ Daniel 1:4, 8; 3:16-18). Cadi ti biaje si naquiiñeʼ gábicabe ca xiiñicabe cani maʼ guninu ca. Stale de cani nahuiiniʼ ca caquiiñeʼ gusietenaláʼdxicabe ni laacaʼ gatigá ti cadi guiaandaʼ ni laacaʼ. Ora jma maʼ ziniisi xiiñicabe naquiiñeʼ guni respetárcabe laacaʼ. Ximodo zanda gúnicabe ni yaʼ. Casi bixhoze ti dxaapahuiiniʼ naquiiñeʼ ganna ziuu ora qué ziuulaʼdxiʼ xiiñiʼ chuʼbe ra nuu, ne ngaca naquiiñeʼ ganna jñaa ti hombrehuiiniʼ. Ora gúnicabe zacá, zacanécabe xiiñicabe gánnacaʼ xi gúnicaʼ ora maʼ huaniisicaʼ. Peru tobi de cani jma zacané binni para cadi chuʼ tu guilaxoo ca xiiñiʼ nga ganna xi guiráʼ rúnicabe.
LAGUYUBI GACANÉ DIOS LAATU
27, 28. Tu laa jma zanda gacané cani napa xiiñiʼ para gusiniisicaʼ laacabe jneza.
27 Nagana nga gusiniisi binni xiiñiʼ, peru ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ naquiiñeʼ gánnacaʼ nuu tu zacané laacaʼ gudxiilucaʼ ca guendanagana sticaʼ. Dxi bibani ca juez de dxiqué, guyuu ti hombre ni biree lá Manóah. Ora gúnnabe chigapa xheelabe ti baʼduhuiiniʼ, gunábabe Jiobá gacané laabe gánnabe modo gusiniisibe xiiñibe. Ne Jiobá bicabi oración stibe (Jueces 13:8, 12, 24).
28 Zacaca nga yanna riʼ, naquiiñeʼ guinabaʼ ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ gacané Jiobá laacaʼ ti gánnacaʼ modo gusiniisicaʼ xiiñicaʼ. Neca nagana gusiniisi binni xiiñiʼ, zacaacaʼ stale ndaayaʼ pa gúnicaʼ ni. Guidúʼyanu xi cayabi ti guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu de guidxi Hawai cani napa xiiñiʼ: «Nápatu doce iza para gusiiditu xiiñitu jneza, purtiʼ de racá zadíʼdicabe lu caadxi iza nagana. Peru pa gúnitu stipa pur chinándatu ca conseju ni zeeda lu Biblia la? ziuutu nayecheʼ ne zatadxí ladxidoʼto ora gúʼyatu quixhe ique ca xiiñitu gúnicaʼ ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼcaʼ» (Proverbios 23:15, 16). Ora quixhe ique xiiñiluʼ guni nga la? laaca ziale de ndaaniʼ ladxidoʼloʼ guiniʼluʼ ca diidxaʼ riʼ: «Xiiñiʼ binni zeeda gaca ti herencia ni rudii Jiobá».
a Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.