¿Chem feipi tati Biblia diezmo mu?
Biblia ñi quimeltuqueel
Cuifi mu Chau Dios feipicünufi tati pu Israel che ñi chalintucual tati diezmoa, tüfa lle tati mari troquiñ ñi hulün mapu quiñe tripantu mu. Femngechi quelluntucual ñi huechurpuafiel Chau Jehová ñi cüdau. Feipieyeu: “Com ñi hulün tami mapu mari troquiñcünuafimi, fei fillque tripantu quiñe troquiñ püntücünuafimi” (Deuteronomio 14:22).
Moisés ñi ley mu huercücünungei pu Israel che ñi hulal tati diezmo. Huelu tati pu cristiano obligangequelai ñi inanieal feichi ley (Colosenses 2:13, 14). Caque quiñeque cristiano hulquei chumte ‘ayüniei tañi piuque mu. Re tañi feipingen müten no, ca huesa duamquechi femlayai. Chau Ngünechen piuqueyefi tuchi ayühunquechi hulquelu tañi nieel’ (2 Corintios 9:7).
Tati diezmo Biblia mu: “Antiguo Testamento”
Antiguo Testamento mu, fill rupa üitungequei tati diezmo. Tüfa lle pu Israel che deu lloufulu Moisés ñi ley, huelu quiñeque mu Biblia ca üituquefui doi nehue cuifi mu.
Petu tañi ngenon Moisés ñi ley
Tati hunen che chalintucufiel quiñe diezmo tüfa lle Abrán (Abrahán) (Génesis 14:18-20; Hebreos 7:4). Tüfa quiñe regalo peno tañi elufiel quiñe lonco ülmen ca sacerdote mülefulu Salem mapu mu. Biblia mu feipingehuelai ñi huiño chalintucungen mu quiñe diezmo Abrahán tañi femel cam tañi pu fotüm.
Cangelu huentru ñi chalintucufiel quiñe diezmo tüfa ta Jacob, Abrahán tañi nieto. Fei eldungucünufi ta Chau Dios eluelimu cümelcan, iñche eluayu “mari troquiñ” com tañi llohuel meu (Génesis 28:20-22). Quiñeque quimche estudiaquelu Biblia Jacob tañi diezmo re culliñ chalintucun peno piqueingün. Jacob tañi eldungucünun obligalafi tañi pu cüpanche tañi ca femngechi femal.
Inaconcülen mu Moisés tañi ley
Tati diezmo mu, pu Israel che pepi femquefui fillque dungu tañi püramyeafiel Chau Dios.
Tati pu levita ca pu sacerdote afquentu cüdauquefilu ta Jehová nielaingün mapu tañi nganal, fei tati diezmo quelluntucuquefeyeu engün tañi mongeluhuam (Números 18:20, 21). Pu levita sacerdote ngenolu llouquefui tati diezmo, fei tüfa engün huiño hudamquefui mari troquiñ feichi diezmo mu tati pu sacerdote (Números 18:26-29).
Cafei mülefui chi ca diezmo tañi hudamngequefel pu levita ca pu levita ngenole rume, quiñe rupa tripantu mu (Deuteronomio 14:22, 23). Cafei tüfa ca quellufi pu Israel che ñi deumayal tañi falinque fiesta, ca quiñeque tripantu tüfachi chalintucun mu quellungequefui pu pofre (Deuteronomio 14:28, 29; 26:12).
¿Chumngechi calculangequefui ti diezmo? Fill tripantu mu pu Israel che püntücünuquefuingün quiñe mari troquiñ tañi hulun ñi mapu (Levítico 27:30). Quiñe Israel che ayüle ñi cullial ti diezmo plata meu, mülefui ñi doi pichin alü cullicünual (Levítico 27:31). Cafei mülefui ñi hulal quiñe mari troquiñ huaca ca quiñe mari troquiñ ufisa (Levítico 27:32).
Tañi quimal chem ñi hulngeal diezmo mu, pu Israel che raquiquefuingün tañi culliñ, feichi raquin puulu mari püntünentungequefui tañi diezmongeal. Tati ley feipiquefui tañi ngüneduamnoafiel ca püntücünungenoal quiñe culliñ cümefule ca femnofule rume, cafei tañi huelucünunoafiel caque quiñeque mu. Ca pepi cullingequelayafui plata mu feitichi diezmo (Levítico 27:32, 33). Huelu ti diezmo tañi pepi huechunentual fillque fiesta quiñe tripantu, pepi cullingequefui plata mu. Tüfa rume quelluntucuquefui pu Israel che cüpaquefulu fütra camapu meu (Deuteronomio 14:25, 26).
¿Chumül eluquefui diezmo pu Israel che? Fill tripantu (Deuteronomio 14:22). Huelu tati regle tripantu caletuquefui tüfa. Feichi tripantu mu ürcütun tripantu üitungequefui, pu Israel che cansatuquefuingün ca nganquelaingün (Levítico 25:4, 5). Caletulu tüfachi dungu lloungequelafui ti diezmo. Cafei puhun mu cüla tripantu ca cayu tripantu, pu Israel che misauquefuingün ti diezmo pu pofre che ca pu levita (Deuteronomio 14:28, 29).
Quiñe che cullinofule ti diezmo, ¿castigangequefui? Moisés ñi ley feipiquelafui ñi castigangeal tati che. Culliafiel ti diezmo nüucülefui piuque mu. Tati pu Israel che mülefui ñi pengelafiel Chau Dios ñi adquiñ mu tañi huechurpufiel ti cüdau, fei hula tañi llellipuafiel tañi cümelcayaeteu (Deuteronomio 26:12-15). Ñi cullingenon ti diezmo, tüfa quiñe hueñen reque felefui Chau Dios ñi adquiñ meu (Malaquías 3:8, 9).
¿Rume cüdaungefui am tañi cullial tati diezmo? Felelafui. Chau Jehová feipicünufi cullifile ti diezmo engün faltalelayafui chem no rume (Malaquías 3:10). Huelu cullinolmu engün, Jehová cümelcalayafeyeu engün, cafei tati pu sacerdote ca pu levita cüme huechurpuquelafuingün tañi cüdau (Nehemías 13:10; Malaquías 3:7).
Tati diezmo Biblia mu: “Nuevo Testamento”
Jesús ñi antü mu petu cullingequefui ti diezmo, huelu lalu duamfalngehuelai ñi femngeal.
Jesús ñi antü mu
Quiñe troquiñ Biblia mu Nuevo Testamento pingelu, pengeli Jesús miyaupalu mapu mu, pu Israel che petu cullingequefuingün ti diezmo. Jesús quimniefui ñi petu cullingeal. Huelu, condenafi tati loncolechi religioso, quisu engün dicümtucuquefuingün tati diezmo, huelu quiñepülecünufingün “tati doi falinque dungu mülelu Moisés ñi ley meu. ¿Chem am? Femal nor dungu, cutranpiuqueyecheal ca nor piuquengeal” (Mateo 23:23).
Deu lalu Jesús
Jesús hultucupalu ñi mongen, ti che ngehuelafui ñi cullial ti diezmo. Jesús ñi lan mu falihuetulai Moisés ñi ley ca tati huercün “ñi cofrayafiel ti diezmo tati troquiñche” (Hebreos 7:5, 18; Efesios 2:13-15; Colosenses 2:13, 14).
a Biblia mu, tati diezmo tüfa quiñe mari troquiñ quiñe che ñi nieel püntücünungelu ñi püramyefiel ta Chau Dios (Diccionario Bíblico Eerdmans, 2016, pagina 485).