Mateo
Jesuba ẽberã cacua beu ɓʉ biabiɗa
9 Jesura jãbaɗe ɓadopeɗa wayacusa amene droma quĩrãrã chãpeɗa idji ɓabari puruɗe jũẽsia. 2 Mama ẽberã cacua beu ɓʉda idji cʉɗaɗe Jesumaa enesiɗaa. Jesuba unusia maʉ̃ ẽberã enepeɗaɗaba wãrãda ĩjã panʉda idjia dji cacua beu ɓʉra poya biabida. Maʉ̃ carea Jesuba dji cacua beu ɓʉ́a jarasia:
–Sobiadua, cũdra. Bʉa cadjirua oɗara mʉ̃a quĩrãdoasia.–
3 Mama judiorã ley jaradiabadarãda ʉ̃cʉrʉ panasiɗaa. Maʉ̃gʉrãba crĩchasiɗaa: “Idjira Ãcõrẽ quĩrãpita biẽ́ beɗea ɓʉa.” 4 Baribʉrʉ ãdjia crĩcha panʉra Jesuba cawasia. Maʉ̃ carea jarasia:
–Bãrãba ¿cãrẽ cãrẽã jãwã biẽ́ crĩcha panʉ?* 5 Bãrãmaarã ¿sãʉ̃gʉda zareaara ɓʉ? ¿Cadjirua oɗara quĩrãdoayaɗa aida wa naʉ̃ ẽberã cacua beu ɓʉra piradrʉbipeɗa nĩbabida? 6 Ãcõrẽba mʉ̃, Naʉ̃ Djara Edaɗara ɓʉsia naʉ̃ ẽjũãne duanʉba cadjirua obadara quĩrãdoamãrẽã. Maʉ̃ra bãrãa unubiya.–
Ara maʉ̃da dji cacua beu ɓʉ́a nãwã jarasia:
–Piradrʉdua. Bʉ cʉɗara edapeɗa diguiɗaa wãdua.–
7 Ara maʉ̃da dji cacua beu ɓaɗara piraɓaripeɗa diguiɗaa wãsia. 8 Maʉ̃ unusiɗaɗe dji arima ɓeara ne wayasiɗaa.* Baribʉrʉ Ãcõrẽa bia beɗeasiɗaa idji ʉɓʉada diaɗa bẽrã ẽberãba cacua biẽ́ ɓeara biabimãrẽã.
Jesuba Mateo trʉ̃na
9 Jesu mamaʉba wãbʉrʉɗe ẽberã Mateo abadada unusia. Maʉ̃ ẽberãra Romanebema boro itea parata diabada deɗe chũmasia. Jesuba Mateoa jarasia:
–Mʉ̃ ume zedua.–
Ara maʉ̃da Mateora piradrʉpeɗa Jesu ume wãsia.
10 Mãwãnacarea Jesura Mateo deɗe ne co ɓasia. Jesu ume nĩbabadarãda, Romanebema boro itea parata jʉrʉ pebadarãda, judiorã ley igara ɓea siɗa Jesu ume ne co duanasiɗaa.* 11 Ʉ̃cʉrʉ pariseorãba maʉ̃gʉra unusiɗaa. Maʉ̃ carea Jesu ume nĩbabadarãa iwiɗisiɗaa:
–Bãrãa jaradiabarira ¿cãrẽ cãrẽã Romanebema boro itea parata jʉrʉ pebadarã ume, dewara cadjirua obadarã ume biɗa ne co chũmʉ?–
12 Ãdjia mãwã iwiɗibʉdada Jesuba ũrĩpeɗa jarasia:
–Cacua bia ɓeaba nẽãrã diabarira jʉrʉɗacaa. Dji cacua biẽ́ ɓeabʉrʉ jʉrʉbadaa. 13 Naʉ̃ beɗeaba cãrẽda jara ɓʉda cawaɗe wãnadua: “Animarã babue diaɗi cãyãbara mʉ̃a quĩrĩã ɓʉa bãrãba djãrã quĩrã djuburiaɗida.”* Mʉ̃ra jipa ɓea trʉ̃i carea zeẽ́ ɓʉa, ãtebʉrʉ cadjirua obadarãda trʉ̃ ɓʉa Ãcõrẽmaa zeɗamãrẽã.–*
Ne coɗaca ewariɗebema
14 Mãwãnacarea Borocuebari Juaʉ̃ ume nĩbabadarãda Jesumaa zeɗapeɗa iwiɗisiɗaa:
–Daiba, pariseorã biɗa ara cadrʉa ne coɗaca ewarira obadaa, baribʉrʉ bʉ ume nĩbabadarãba ¿sãwãẽrã oɗaca?–
15 Jesuba ãdjía jarasia:
–Umaquĩrãba wẽrã edabʉrʉɗe ¿caida sopua ɓai? Maʉ̃ umaquĩrãra waɗibiɗa idjia eɗoɗarã ume ɓʉmisa ɓʉsriɗa panania. Baribʉrʉ ewari aɓa dewara ẽberãrãba idjira ãyã edeɗia. Maʉ̃bebʉrʉ idjia eɗoɗarãba ne coɗaca ewarira oɗia.
16 Dadjirãba jʉ̃bada dji sore cõã ɓʉmaa wua djiwiɗida cajuɗacaa. Mãwã oɗibʉrʉ djiwiɗi cajuɗa erreɓaribʉrʉba dji wua sorera waiɓʉara cõãya. 17 Idjaɓa ni aɓaʉba uva ɓa djiwiɗira animarã e oɗa dji soreɗe tʉɗacaa. Mãwã oɗibʉrʉ aseabʉrʉɗe animarã e oɗa dji sorera cõãya. Maʉ̃be uva ɓara, animarã e oɗa siɗa aduaya. Maʉ̃ carea uva ɓa djiwiɗira animarã e oɗa djiwiɗiɗe tʉɗida panʉa. Mãwã umena dãrã droaɗia.–*
Jesuba wẽrãcau biabiɗa
18 Jesuba mãwã jaradia ɓʉɗe judio dji dromada zesia. Maʉ̃ ẽberãra Jesu quĩrãpita ɓarru coɓepeɗa jarasia:
–Mʉ̃ caura aretewa jaiɗaɓarisia. Baribʉrʉ bʉda wãsira bʉ jʉwada idji ʉ̃rʉ̃ ɓʉibʉrʉ ʉ̃rẽbaya.–
19 Jesura piradrʉpeɗa maʉ̃ ẽberã ume wãsia. Idji ume nĩbabadarã siɗa wãsiɗaa. 20 9:20-21 Ãdjirã tãẽna wẽrã doce poa oamiaba jida ɓʉda nĩbasia. Maʉ̃ wẽrãba nãwã crĩchasia: “Mʉ̃a idjia jʉ̃ ɓʉda tãibʉrʉ mʉ̃ra biaya.” Maʉ̃ bẽrã Jesu jẽdaareba wãpeɗa idjia jʉ̃ ɓʉ iɗe tãsia. 22 Jesuba jẽda acʉbʉrʉɗe wẽrã unupeɗa nãwã jarasia:
–Cau, ɓʉsriɗadua. Wãrãda biaida ĩjãna bẽrã bʉra biasia.–
Ara maʉ̃da wẽrãra bia ɓesia.
23 Jesu judio dji droma deɗe jũẽsiɗe chiru zabadarãda idjaɓa aujĩãbadarã siɗa unusia.* 24 Jesuba ãdjía jarasia:
–Ãyã wãnadua. Wẽrãcaura jaiɗaẽ́ ɓʉa, ãtebʉrʉ cãĩ ɓʉa.–
Maʉ̃ carea ẽberãrãba idjimaa acʉɗapeɗa ipiɗasiɗaa. 25 Baribʉrʉ ẽberãrãra ãyã jʉretacuapeɗa Jesura deɗe eɗa wãsia. Maʉ̃be wẽrãcau jʉwaɗe jidapeɗa piraɓaribisia. 26 Jesuba oɗaɗebemada jũma maʉ̃ druaɗe ũrĩsiɗaa.
Jesuba dauɓerrea ɓea biabiɗa
27 Jesu mamaʉba wãsiɗe dauɓerrea ɓeada umé idji caiɗu ɓia zesiɗaa. Maʉ̃ ẽberãrãba jĩgua jarasiɗaa:
–¡Jesu, Daviɗeba zeɗa, daira quĩrã djuburiadua!–
28 Jesu diguiɗaa jũẽsiɗe maʉ̃ dauɓerrea panʉra idjimaa zesiɗaa. Maʉ̃be Jesuba ãdjía iwiɗisia:
–¿Bãrãba wãrãda ĩjã panʉca mʉ̃a bãrãra poya biabida?–
Ãdjia panusiɗaa:
–Mãẽ, dai Boro.–
29 Maʉ̃be Jesuba ãdji dauɗe tãpeɗa jarasia:
–Bãrãba ĩjã panʉ quĩrãca mʉ̃a oya.–
30 Ara maʉ̃da ãdji daura biasiɗaa. Maʉ̃be Jesuba bio jara ɓʉsia maʉ̃nebemada ni aɓaʉa nẽbʉrʉrãnamãrẽã. 31 Baribʉrʉ deɗeba ẽdrʉɗapeɗa Jesuba ãdji ume oɗada jũma maʉ̃ druaɗe jara wãsiɗaa.
32 Ara dauɓerrea panana ẽdrʉbʉdaɗe dewararãba ẽberã quĩrãme cara ɓʉ jai bara ɓʉda enesiɗaa. 33 Jesuba maʉ̃ jai jʉretaɗacarea ẽberã quĩrãme cara ɓaɗara beɗeasia. Ẽberãrã mama duanʉba cawa crĩchaɗaẽ́ basía. Nãwã jarasiɗaa:
–Israel druaɗe waɗibiɗa naʉ̃ quĩrãca ununaca basía.–
34 Baribʉrʉ pariseorãba jara duanasiɗaa:
–Jãʉ̃ Jesuba jaira ãyã jʉretabaria, jairã boro Beelzebúba maʉ̃ ʉɓʉada diaɗa bẽrã.–
Néu waiɓʉa waraga ɓʉra ¿cairãba ewaɗi?
35 Mãwãnacarea Jesura puru waiɓʉa ɓeaza, puru zaque ɓeaza pʉrrʉa wãsia. Judiorã dji jʉrebada deza jarabadjia Ãcõrẽra ãdji Boro bai carea zebʉrʉda. Maʉ̃ beɗea bia jaradia nĩne jũma cacua biẽ́ ɓeara, cacua pua ɓea siɗa biabicuasia. 36 Idjia ẽberãrã cãbana unusiɗe mĩã djuburi unusia. Ne jũmane bia mĩga ɓeasia idjaɓa ãduɓa ɓeasia. Oveja dji wagabari neẽ́ queɗea quĩrãca panasiɗaa.* 37 Maʉ̃ne idji ume nĩbabadarãa nãwã jarasia:
–Wãrãda naʉ̃ ẽberãrãra néu waiɓʉa waraga taɓʉ quĩrãca ɓeaa. Baribʉrʉ dji ewabadarãda zocãrãẽ́be panʉa. 38 Maʉ̃ bẽrã Néu Djibaría iwiɗiɗadua ewabadarãda idji néumaa diabuemãrẽã.–