Naa Bandu Mɛŋgɛlaa KƐSI YAULAŊ O INTANƐITIIYO WA
Bandu Mɛŋgɛlaa
NAA KƐSIAA LAYAUWA O INTANƐTIIYO CHOO
Kisiei
Ɔ, ɔ, Ɛ, ɛ, Ŋ, ŋ
  • Ɔ
  • ɔ
  • Ɛ
  • ɛ
  • Ŋ
  • ŋ
  • BAABUIYO
  • YAULAŊ A NYƆƆŊ
  • BƆŊAŊNDAŊ
  • w24 Tapioo p. 14-18
  • Tɔnɔlaŋ Vɛlɛ a Nyaale Wana Sɔla o Wali Chɛhowaa Niŋndo

Viduei cho le fondaa hoo le.

Mal Haki, bahawɛi pɔmbɔ yɔŋnuŋ le num vidueiyo hoo solullo.

  • Tɔnɔlaŋ Vɛlɛ a Nyaale Wana Sɔla o Wali Chɛhowaa Niŋndo
  • Bandu Mɛŋgɛlaa le Masale Chɛhowaleŋ Yondaa (O Naŋ Pɛɛku Wo)—2024
  • Suɛi Lebolii Pɔmbuɛi
  • Fonda Soo a Nyɛ Pilɔɔ Wo
  • O CHO YUŊGU NUU KPOU LE WA CHƐHOWA PIƐIYO LE
  • KANDƆŊ WALI LƆƆLƆƆ MƐLƐKAA
  • KILIAADI A NYƐ YA WA O KƆLLO CHUMNDO
  • WALI CHƐHOWAA TOSAA DIOMPILƐ O KAMƐLUM NIŊ
  • KƐƐSIAA KALA KALAA TOSAA
  • MI PƐƐKU SUƐI SƆVƐ SƆVƐI
  • Taamaseliila Kɛndɛlaŋ Tolɔɔ Kɔɔli Tosa Ni Mi Chɛhowa Duau Ya Sala
    Bandu Mɛŋgɛlaa le Masale Chɛhowaleŋ Yondaa—2020
  • “I Pɛɛku Niŋ Acheleŋnda o Ba Tau!”
    Bandu Mɛŋgɛlaa le Masale Chɛhowaleŋ Yondaa—2021
  • Mi Chɛhowa Pɛɛku Naa, Nduyɛ Mbo Duau Naa Salala Naŋ Ve Kɔl Te Laŋ
    Bandu Mɛŋgɛlaa le Masale Chɛhowaleŋ Yondaa—2023
  • Miŋ Pɛɛku a Wana Naa Pɛɛkaa Bɛndoo Okɔɔ o Yoomu Naa Niŋ Kpou
    Bandu Mɛŋgɛlaa le Masale Chɛhowaleŋ Yondaa (O Naŋ Pɛɛku Wo)—2025
Chɔɔlu Nua
Bandu Mɛŋgɛlaa le Masale Chɛhowaleŋ Yondaa (O Naŋ Pɛɛku Wo)—2024
w24 Tapioo p. 14-18
Aŋdele Luamsɛya.

BUNDƐI A NDU OKƆƆ

Tɔnɔlaŋ Vɛlɛ a Nyaale Wana Sɔla o Wali Chɛhowaa Niŋndo

A MƐƐ AŊDELE LUAMSƐYA DIMI YƐ

A WƆSI 1951, ya fuuluu Luɛŋ ni, chiee pɔmbɔɔ o tanda Kubɛki wo niŋ Kanada. Okoŋ mi kɔ kundu dioo o chiɛi ndaa chɔm ya wo. Mi Masɛl Filito,a misiɔnalueinɔ fuula o sukuuwo Kiliaadi wo huŋ kumbul la dioo. Ndoo nɔ wɔsilaŋ 23, nduyɛ bandei pila ndoo bandu ni. Ya I wa wɔsilaŋ 16, nduyɛ I wa o biŋgi. Mi chɔm ndu yau ni nda yulu ya iso maa kɔɔfanɔɔ wo. Mɛɛ o veelu diomndaŋ o yauwo niŋ, mbo tofa ya chiŋ, mbo nyuna ya aa: “Baa kala num sina pa maa a hiŋ nanuŋ?”

O CHO YUŊGU NUU KPOU LE WA CHƐHOWA PIƐIYO LE

Wanaa velu ya wa Suisalaŋ nda fuula ni, ma ko chal Timiski chiee pɔmbɔɔ o tanda Ɔntalioo wo niŋ Kanada, nduyɛ loŋ nda velu ya ni a wɔsii 1934. A wɔsi 1939, mi kala nuu kandu diomndaŋ veeloo o yau Bandu Mɛŋgɛlaa niŋ, a kɔlaŋ o bɔŋaŋnda Seiyaa Chɛhowaa. Naa ŋɔmmɛu ndaa velu ni. Nduyɛ naa kpou mi ndoo kuɛ a naa o bɔŋaŋndaŋ. O viu bɛɛ le, mbo simnuŋ sei Chɛhowaa.

Finya naa ndoo niŋ kɔl le mɛɛ kala naa simnuŋ Sei Chɛhowaa yɛ le. Kɛ, le mɛɛ kala naa ndoo kaala tonyaa tau yɛ, mbo kɛɛsiaŋ o kɔl le lo lechoo wo chɔmndo o Chɛhowa lo. Nduyɛ mbo chɔm lo lechoo wo hali a teleŋ nda kuuna wali Seiyaa Chɛhowaa o Kanada niŋ o wɔsiŋ 1940 kandɔŋndo woŋ. Finya naa ndoo dimul ndu bɛɛ diomnda wɔɔŋndaŋ, teleŋ o teleŋ mi ndoo bii ndu nyɛkɛndɛi, nduyɛ mi ndoo ke ndu bɛɛleŋ. Tamasi ndɔ kɛndɔɔ mala naa chuauwaa nduaa ni, miŋ kɛɛsiaa le Chɛhowa piɛiyo. Miŋ naŋ kɔl tau mɛɛ finya naa bɛɛ siŋgaŋ nduyɛ mbo kandu yuŋgu ndɔɔ biyɔɔ nyɛkɛndɛi.

KANDƆŊ WALI LƆƆLƆƆ MƐLƐKAA

A wɔɔleŋ wɔsi 1950, mi kua o bɔŋaŋ bɛndu ndoo nɔ suɛi lebolle aa: Theocracy’s Increase o chiee bɛndoo Niu Yɔk niŋ. Mɛɛ naŋ chiikaŋ a puaapiliaa a ndepiliaa chieeŋndo balɔɔ silɔ, nduyɛ mi yaŋ nilaŋ o nyuuniaala nda nyuuniaa wanaa chii sukuuwo Kiliaadi wa, mi keŋ nyindu ya le tosaa tau o wali Chɛhowaa niŋ. Mi chɔɔlu kɛɛsiaŋ o kɔl le luɛiyɔɔ o wali lɔɔlɔɔ Mɛlɛkaa niŋ mbo hiau maa paandu. Mɛɛ ya miiŋgu ndɔɔ a ya lo, mi peelu yauwo le simnɔŋndo kɔɔfanɔ lɔɔlɔɔ wo. Kɛ, mi lɛuve Kanada miŋgi ya yauwo poonyial maa I nɔ mi sɔla fɛɛŋ yiŋɔɔ. Nduyɛ mi tosa lende a Saa 1 wɔsii 1950. Paŋgei ipilɛ okoŋ kɔɔli, mi simnuŋ kɔɔfanɔ lɔɔlɔɔ wo, nduyɛ ma yɔŋ ya Kapisikasiŋ. Chiɔɔ hoo wa levil a fondaŋ yuŋgu nuu wa wo.

Aŋdele bii yau Bandu Mɛŋgɛlaa o ba.”

Yooŋgu kɛndɔɔ dimioo o tanda Kubɛki wo niŋ

A wɔsi 1951 kandɔŋndo, mi lɛuve nyuna Seiyaa Chɛhowaa dimi Filaŋsiiye wa te a nɔla pɛ ma yɔŋguŋ, le kɔlaŋ Kubɛki o tanda nda dimi Filaŋsiiye wo. Yeemɛi wa loŋ tau le wanaa dimiaa yooŋgu kɛndiaa. Le mɛɛ yaa dimi Filaŋsiiye a Iŋkilisiiye yɛ, mi chɛl le kɔlaŋ nduyɛ ma yɔŋ ya Luɛŋ. Yaa sina wana o wana loŋ te. A mɛɛ ya chɔm o bundɛi hei kandɔŋndo yɛ, chiɛi yaa nɔ le kɔlaŋ ndo kinɛi yaa sina ni. Kɛ mi nyɛ o nyɛ kua nyɛkɛndɛi. Mi ya a Masɛl simnuŋ chaaŋaa kɛndɛ, nduyɛ mi tuɛi wali Mɛlɛkaa yeela le wɔsilaŋ lahiɔɔlu o Kubɛki niŋ. Mi mɛɛlu vɛlɛ pɛŋ simnɔŋ kɔɔfanɔ teŋgeŋndo.

KILIAADI A NYƐ YA WA O KƆLLO CHUMNDO

Mɛɛ ya wa Kubɛki, mi naŋ kɔl tau le yau veelaa sɔlaa le kɔlaŋ o toŋgo 26 le sukuuwo Kiliaadi Saut Laŋsiŋ niŋ Niu Yɔk. A Doŋdoŋndo 12 wɔsii 1956 ya chii sukuuwo Kiliaadi ni. Okoŋ kɔɔli, ma yɔŋ ya Kanab, Afilika ba paaleŋ le dello. Kɛ ya nɔ fɛɛŋ mii miiŋgu Kanada le lɔɔla biŋgi, mi kɔ chum loŋ haaa mi yaula nilaŋ laa chuu toosiaŋ le kɔlaŋ Kana.

Mi lo chɔmndo Toloŋto haaa le paŋgoŋ ŋɔmmɛu le yaula laŋ. A boondii keŋ mi yuŋgu Kilipi wo yiya ya o nda lo, nduyɛ miŋ siiniaŋ naa Sɛila chua nda. Miŋ kaaliaŋ. Mɛɛ ya tuu le ndu nyunaa le challe o nɔɔ niŋ, mi sɔla yaula ya wa chumndo le kɔlaŋ Kana laŋ. Mi ya a Sɛila piɛi a ndi okɔɔ, nduyɛ miŋ kɛɛsiaa maa I nɔ mi kuɛ naa nda yɔŋ ya wa. Kɛ miŋ kɛɛsiaa le mi wana o wana hiou lachi a chaŋndɔ poonyiallo nduyɛ miŋ chum le sinaa te ŋ chal niŋ pɛ o nɔɔ niŋ o chilaŋ niŋ. Mi che bɛɛ i ve bɛɛŋ bɛɛŋ le keŋ tosaa le, kɛ miŋ mɛɛlu sina maa kɛɛsiaa ndoo bɛnda wo wa koŋ ni.

Nyɛ chɔm lɛŋnde wo cho chɔmndo fondaŋ Aŋdele wa wo, a fondaŋnda yɛ yɛla o keeku o wali lɔɔlɔɔ Mɛlɛkaa niŋndo: Manitoba, Ɔntalioo, a Kubɛki, o Kanada niŋ; Kamɛluŋ, Kodivuaa, Kana, Naŋchiiliaa, a Togo, o Afilika niŋ.

Le mi fuuluu Akala, o Kana niŋ, mi luɛi o teeniiyo niŋ, dɛndɛ kua o mɛŋndaŋ choo wo, vɛlɛ a o dɛndɛ choo wo niŋ. Paŋgei ipilɛ ya chua o nɛi tɛɛŋ ni. Mɛɛ ya fuuluu loŋ, ma yulu ya iso maa buɛi kelaa choo wo. Lelaŋ yaa nɔ mi yaa balu o Kana niŋ kpou, nduyɛ a lɛŋii cheleŋ cho Kana ikɛiye, Kodivuaa nda Togo. Teleŋnda bɔɔbɔɔ, o mɔmbil lɛuve niŋ yaa kua yilɔɔ ni. Mi tuɛi teleŋ yaa kua puaapiliaa yilɔɔ wo yeela tau.

O lɔɔ mɛɛlulaŋ, mi yaa yɔŋgu sɔɔŋ o bɔŋaŋnda ibuŋgalaŋ. Toŋgola ve le bɔŋaŋnda ibuŋgalaŋ biyɔɔ le. Mi puaapiliaa ndaa taŋgul bafɛilaŋ a pilaŋndaŋ vɛlɛ a siɔɔlaŋ le wanaa challa mandaa yɔŋii paaleŋ le lɔɔ nda. O teleŋ koŋ niŋ, mi ndaa toosiaa nyɛdiaa o fondaŋ ndaa bii bɔŋaŋndaŋ ndo, le wanaa hiŋ o bɔŋaŋndo wa. Mi puaapiliaa ndaa hiŋ a chɔluaa o fondaŋ bɔŋaŋndo le nda diyɔɔ le nyɛdiaa toosiaa.

Mi sɔɔŋ mamaŋ pum muŋ yɔŋnuŋ o fondaŋnda bɔŋaŋndaŋ ndaŋ. A teleŋ pilɛ, mɛɛ Chɛniŋ Habi,c misiɔnalueinɔ pilɛ wa suɛi nduɛi yɔŋgoo, mi nauwo hialuŋ naa o wa o baa o fondaŋ toosiaa nyɛdiaa wa. Nduyɛ mbo huŋ a kiltaŋ o fondaŋ cho naa waŋnda challa tɛɛŋ a biŋndo wo. Mɛɛ Habi pɛŋgi suɛi nduɛi yɔŋgoo, mi nauwo sim a siooŋnde, ndoo sina naa ndoo kua le. Kɛ mi puaapiliaa dialuŋ kalaa a hiɔɔlu huŋ bii ndu, ma miŋgi ndu o fondaŋ nda toosiaa nyɛdiaa wo, nduyɛ mi wanaa wa ichali wa kpou tem nda balaŋ.

O lɔɔ bɛŋgu, mi yaa chɔm vidueiyo hoo, The New World Society in Action o sɔndɔkɔlta wa o fondaŋnda naŋ bii bɔŋaŋ ibuŋgaa ikɛi laŋ. Le hei mi yaa soliŋ kola humbu bɛndu bɛndu pum kpeku, le ndu landɔɔ yɔmnde i ŋiiŋ tɛɛŋ le waŋnda vidueiyo hoo chɔmndo. Mi waŋnda o sɔndɔkɔltaŋ ndaa naŋ kɔl le vidueiyo hoo tofaa. Le wanaa bɔɔbɔɔ, teleŋ nda tasoo wa koŋ ni le vidueiyo tofaa. Mi ndaa tɛm balaŋ tau te ndaa wa pɛ chɔɔ waŋnda yiŋɔɔ. A tonya, mi vidueiyo hoo mala wanaa tofa ndu wa le chɔɔ diompilɛ cho wanaa Chɛhowaa tɛɛŋ chieeŋndo balɔɔ silɔ wo.

Paale Aŋdele nda Sɛila chal o nɔɔ niŋndeŋ.

Miŋ chal o nɔɔ niŋ Kana a wɔsi 1959

Mɛɛ ya chii wɔsilaŋ latiɔɔŋ Afilika, I wa bɔɔ a kɔl kɛndɛ le kɔlaŋ o bɔŋaŋ bɛndu teŋgeŋ biinuŋ a wɔsi 1958 o Niu Yɔk niŋndo. I wa a nyaale tau le Sɛila chɔɔ mɛɛ o hiŋ o bɔŋaŋ koŋ fulaa Kubɛki, naa o wa kɔɔfale teŋgeŋndeŋ tosaa wa. Mi che bɛɛ, ŋ wa suukaŋndo o yaula naŋ wa poonyiaa laŋ niŋ, kɛ mɛɛ naŋ miiŋgu vɛlɛ diompilɛ, mi nyuna ndu te o chɛlla niŋ pɛ le miŋ chal o nɔɔ niŋ. Nduyɛ mbo chɛl. Mi poonyial Ŋgɔɔ Nɔɔd le ndu nyunaa te Sɛila tiu niŋ pɛ ba le kɔlaŋ o sukuuwo Kiliaadi le ma yɛɛ ndu naa ya wa Afilika wa, okoŋ mbo chɛl. Nduyɛ o mɛɛlulaŋ, mi Sɛila bɛɛ huŋ Kana. Okoŋ miŋ chal o nɔɔ niŋ o Akala niŋ, a Saa 3, 1959. Miŋ cha ndi kɛsɛ maa Chɛhowa dɔu naa sala ni, le mɛɛ naŋ kɛsi ndu wana tasoo o yoomula naalaŋ niŋ yɛ.

WALI CHƐHOWAA TOSAA DIOMPILƐ O KAMƐLUM NIŊ

Aŋdele cho ichali o fondaŋ ndɔɔ wallo o Kamɛluŋ niŋ.

Wallo o lɛuve Kamɛluŋ

A wɔsi 1961 ma yɔŋ naa o lɛŋnde Kamɛluŋ ndeŋ niŋ. Mi puaapiliaa dimul la le mi mala le lɛuvii sɛnɛiye kilaa. Le hei I wa bɔɔ kpɔndi kpɔndi. Le mɛɛ nda yulu ya iso le chilaŋ chuaa o lɛuve yɛ, ya ii nɔ sɔɔŋ tau le pɛɛkoo. Okoŋ kɔɔli, o wɔsi 1965 niŋ, miŋ saaluŋ maa Sɛila chua folioo. I ve suɛi bɛɛŋ bɛɛŋ le miŋ naŋ cheŋnuŋ naapila maa kalaŋ chuauwa le. Kɛ mɛɛ naŋ wa kindiŋndo le kalaŋ naa sɛnɛiyo chɛlɔɔ o pɔmpɔmbɔ, nduyɛ miŋ kandu kɛɛsiaa tosaa le miiŋgoo Kanada, mi suɛi tɛɛmbuu naa kɔllo tau ve yɔŋnuŋ.

Mi chɛlɛkpɛ ndoo viluŋ ndɔ le wo wuŋnuŋ kala ndɔ o dembe. Nduyɛ mi wana chiɔuwaa dimul naa maa wana pɔnɔɔ hɔɔ koŋ o wa ni. O hiou niŋ suɛi wɔsila 50 chɔŋ a teleŋ keŋ yɔŋnuŋndo. Kɛ, ŋ puɛɛnuŋ ndɔ a ndi okɔɔ le. Mi che bɛɛ ŋ wa a kɔl tambɛiyo tau le nyɛ yɔŋnuŋndo, kɛ miŋ hiau lachi a wali naŋ wa tosaa o lɛŋnde cheleŋ niŋndo, le mɛɛ naŋ kaala ndu tosaa tau yɛ.

Ya naa Sɛila o Kamɛluŋ niŋ a wɔsi 1965

Teleŋnda bɔɔbɔɔ, mi ndaa tusi puaapiliaa Kamɛluŋ nyɛpalaa choo le mɛɛ nda wa yuŋyeŋ yɛ. Mi nyɔɔ ndoo kendu nda choo tau, taama taama a teleŋ ndaa mal yaulaŋ le masaa waa chuaa wo. A Bukuloo 13, 1970, mi nyɛ naŋ yiyaŋ maa o yɔŋnuŋ niŋ te wo yɔŋnuŋ. Mi masaa waa kuuna wali Seiyaa Chɛhowaa o lɛŋnde leŋ niŋ. Nduyɛ fondaŋ kɛndɛ kɛndɛ lɛuve wa soliŋndo kpeku wo, mi masaa waa bii naa ndu o ba. Paŋgoŋ ŋuɛɛnu kinɛi muŋ hiou ni chɔŋ a teleŋ naŋ hiou o fondaa hoo wo. O lɔɔ ndupilɛ kpe bɛŋgu, ma tuau naa misiɔnalueiya wa o lɛŋnde leŋ niŋnda kpou. I wa bɔɔ suɛi kɔl tambɛi le puaapiliaa naa mɛiyo kanifuule naŋ kaala nda tau, nduyɛ ŋ wa buulaŋndo le nyɛ wa nda yɔŋnɔŋndo.

Paŋguŋ ŋɔmpum hiou okoŋ kɔɔli woŋ, ŋ wa o lɛuve Filaŋsi. Mi hiau lachi a wallo tosaa loŋ kalaŋ, le mi puaapiliaa naa o Kamɛluŋ niŋ, ndaa sɔla nyɛm ndaa hauba woŋ. A Yindimiiyo o wɔsi pilɛ koŋ niŋ, ma yɔŋ naa o lɛuve Naŋchiiliaa. Nduyɛ lɛuve hei wa niŋ chilaŋ chuaa le wali dimiaa yooŋgu kɛndɔɔ o Kamɛluŋ niŋ ni. Mɛɛ naŋ fuuluu Naŋchiiliaa, mi puaapiliaa a ndepiliaa loŋ bii naa nyɛkɛndɛi, ma chɔm naa vɛlɛ kaalaa. Nduyɛ le wɔsiŋ bɔɔbɔɔ, miŋ tuɛi wallo tosaa loŋ yeela tau.

KƐƐSIAA KALA KALAA TOSAA

O wɔsi 1973 niŋ, naŋ nɔ le kɛɛsiaa kala kalaa tosaa. Sɛila wa niŋ dialii nɛyɛi kala kalɛi biuwɔŋndo. A boondii naŋ kuɛ Niu Yɔk le bɔŋaŋ bɛndu pilɛ biyɔɔ wo, mbo dimulla yiyaŋ ndoo nɔ o kɔllo aa: “I saŋga niŋ bɔɔ a biuwɔŋndo! Yoomuma bɛɛ I nɔ lɛ le. Nduyɛ teleŋ o teleŋ I cho a naa.” Naa ndu naŋ tosa niŋ wali Chɛhowaa diompilɛ o Afilika ba paaleŋ le dello le wɔsilaŋ 14. Mi che bɛɛ, yaa naŋ kɔl tau a wali ndoo tosa niŋ o Mɛlɛka piɛiyo niŋndo, kɛ naŋ nɔ miŋ naŋ tosa yɛlɛmiaalaŋ lapum. Mɛɛ naŋ suukaŋ nduyɛ miŋ piɛi tau a bahawɛi naa okɔɔ, miŋ kɛɛsiaa le miŋ miiŋgu Kanada naa ndoo nɔla mbo sɔla danda sɔviɔɔ le kɛndiaa ndɔɔ wa. O kɛɛsiaala naŋ nɔ le tosaa laŋ tɛɛŋ kpou, kɛɛsiaa ndoo kendu tosa nduyɛ mbo tɛɛmbuu naa kɔllo tau wo wa fondaŋ naŋ wa misiɔnalueileŋ tosaa a wali lɔɔlɔɔ wo malɔɔ ni.

Mɛɛ naŋ miiŋgu Kanada, mi chaaŋ ni naŋ siiniaŋ le teleŋ vilɛiyo, chua ya le wallo tosaa o fondaŋ ndoo nɔ le mɔmbiltaŋ pisioo o chioo Toloŋto niŋndo. Miŋ sɔla chiɛiyo o naŋ wa paawaa wo, miŋ piandu nyɛm naŋ hauba le lueiyo chiɛiniŋ ndoŋ, ŋ wanaa cheleŋ ndaa soliŋ niŋ kpeku woŋ. Miŋ keŋ tosa ŋ bii la kuee le yoomu sɛnɛi naŋ nɔ le kandɔɔ wo le. Yeemɛi nɛi wa le yoomu tɛtɛlɔɔ nɔɔ ni, le mɛɛ naŋ nɔ tiindaŋndo maa paale wa niŋ, miŋ sɔla vɛlɛ fondaa le miiŋgoo o wali lɔɔlɔɔ wo niŋ. Mi kɔndɔfillo bii naa mɛɛ naŋ sɔla fondaa le keŋ tosaa.

Mi yɔŋguŋ o Ndaamaa laŋ choo le kɔlaŋ wallo tosaa o fondaŋ nda wa taŋgullo le bɔŋaŋnda ibuŋgalaŋ biyɔɔ wo o Noval niŋ, Ɔntalioo. O mɛɛlulaŋ ma yulu ya iso, le mi wa toŋgo ndaa bii koŋ bɔŋaŋnda ibuŋgalaŋ ndo hɔlteŋ. Kɛndiaa Sɛila wo wa niŋ bɛndaa o pɔmpɔmbɔ. Nduyɛ miŋ yiyaŋ maa, o tiu niŋ ba le wali koŋ tosaa. Lelaŋ a Kooŋndo 1974, miŋ hiau o fondaŋ lɔlaa wa o toŋgo ndaa bii bɔŋaŋnda bɛŋndaŋ ndo niŋ. Ŋ wa bɔɔ a kɔl kɛndɛ le miiŋgoo vɛlɛ o wali lɔɔlɔɔ wo niŋ pila.

I wa suɛi kɛndɛ le chɔɔ Sɛila hiouwɔɔ lachioo tosaa a kɛndiaa ndɔɔ okɔɔ. Mɛɛ wɔsila tiɔɔŋ la hiou okoŋ kɔɔli, miŋ chɛl le wali buɛile ibuŋgaleŋ tosaa. O Manitoba niŋ buŋgɛi naŋ nɔ le kɔlaŋ wallo tosaa ve wa ni. Nduyɛ tanda waŋnda sina o Kanada niŋ le nyulul bɛndoo a sialteŋ ndo o cho ni. A koŋ kpou, mi kaala puaapiliaa a ndepiliaa o tanda koŋ niŋ chɔm naa wo, pilaŋ naa kɔllo tau. Miŋ pɛɛku maa o cho o fondaŋ naŋ cho wallo tosaa wo le, naŋ nɔ miŋ handu kɔllo choo le. Kɛ nyɛ cho suɛi sɔvɛi yo cho wallo tosaa le Chɛhowa, naa naŋ cho wa ni.

MI PƐƐKU SUƐI SƆVƐ SƆVƐI

Mɛɛ naŋ tosa buɛile ibuŋgaleŋ le wɔsiŋ bɔɔbɔɔ, ma veelu naa a wɔsi 1978 le kɔlaŋ wallo tosaa o lɛuve Kanada. Mɛɛ teleŋ tiŋ hiou, mi pɛɛku suɛi sɔvɛ sɔvɛi o suɛi divi ya hɔlla ve niŋ. Ma ke ya suɛi le yɔŋgoo o Filaŋsiiye niŋ le hawɛiyo opilɛ a tɛndaa tɛɛŋ, o bɔŋaŋ teŋgeŋ biinuŋ o Mɔŋtiliya niŋndo. I wa bɔɔ suɛi kɔl tambɛi le sinaa maa suɛi yaa yɔŋgu keŋ nde, chue wanaa wa nilaŋ yaŋɔɔ wa yeemɛi le. Nduyɛ mi puaapilɛnɔ pilɛ o Kunda Kɔɔna Sɔɔŋ o Lɛuve le Wali Pollo Wo, ke ya silaa a ndi okɔɔ. Wana dimi isɔɔ a tonya, yaa nɔ mi yaa sina maa, mɛɛ yapila bii niŋ hau bila yɛ, i cho maa wanaa chaa sɔɔŋ yɔŋgoo nyɛkɛndɛiya le. Kɛ, I chɛl sila puaapilɛnɔ koŋ ndoo ke ya wo le. Suukaŋ naa ndoo kue nyɛkɛndɛi le. Nduyɛ, mi duaunuŋ tumbe le mɛɛ yaa yiyaŋ maa, o siɔwuŋ nuŋ choo kinɛi ndoo handu kɔllo ni. Mbo kɛɛ le ya chandɔɔ le naa yaa tosa nyɛkɛndɛiya. Mi tosa biondɔŋndo le mɛɛ ya che sila o ke ya wo o nɛi wɔɔŋndo choo yɛ, kanifuule mi yiyaŋ maa o chiee ya sila koŋ ke le, nduyɛ yaa hɛnaŋ vɛlɛ a suɛi nduɛi le.

Aŋdele cho suɛi yɔŋgoo.

Mi pɛɛku suɛi sɔvɛ sɔvɛi mɛɛ ya yɔŋgu teleŋ pilɛ suɛi o Filaŋsiiye niŋ

Mɛɛ palɛi tiŋ hiou, mi wanaa chua chilaŋ o lɛuve wa, opilɛ suaa o ya lo a nyɛ yɔŋnuŋndo okɔɔ. Mi dimul ndu maa I yeŋ sila nda ke ya wo nilaŋ nyɛkɛndɛi le. Nduyɛ maa I tambu kɔl le keŋ. Okoŋ kɔɔli, mi kɔ dimul puaapilɛnɔ ke ya koŋ silaa wo, le mbo mal haki le nyɛ yɔŋnuŋndo. Nduyɛ, mbo chɛl a kɔl ndɔɔ kpou le suɛi keŋ puɛɛnɔŋndo. Mi suɛi yɔŋnaŋ keŋ pɛɛku ya le sabu i cho suɛi sɔvɛ le waa wana tusiaŋndo wo. Fɛɛŋ bɛɛ I puɛɛnuŋ keŋ te. (Polo. 16:18) Mi piɛi o Chɛhowa lo tau a ndi okɔɔ. Nduyɛ I kɛɛsiaŋ o kɔl le mi chɔm kaa kɛndɔɔ te waŋndo ke ya pɛ silaa.

Le wɔsilaŋ niŋ hiouwɔɔ 40 ya tosa wallo o lɛuve Kanada ni. Nduyɛ chɔŋ a wɔsi 1985, mi sɔla dikeŋnaŋndo le waa waŋndo opilɛ o Kunda Cho Lɛuve Chilaŋndo choo. A Doŋdoŋndo 2021, mi laa ni kaalaa Sɛila sɔla piɔmndo. O faŋaŋ o mɔnɛi piɔm ndɔɔ biuwɔŋndo okɔɔ, yaa nɔ bahawɛi kɛndiaa lepɛŋndo. Kɛ mi wali Chɛhowaa tosaa mala ya mi wa kpɔndi kpɔndi, nduyɛ mi sɔla nyaaloo tau. Le hei, mi teleŋndo wa ya hɔl o biŋgi. (Ikili. 5:20) Mi che bɛɛ mi sɔla simultaŋ tau o yoomu nuu niŋ, kɛ sɔɔŋ kɛndɛŋ chuu ya nyaaloo o yoomoo niŋndoŋ hiou poloŋ. Mi Chɛhowa kɛsioo wana tasoo o yoomu nuu niŋ, vɛlɛ a wɔsila 70 ya tosa o wali lɔɔlɔɔ niŋndaŋ la chuu ya tɔnɔɔ tau. I cho piɛileŋ le mi puaapiliaa a ndepiliaa feleŋguaa bɛɛ, hiou lachi a Chɛhowa kɛsioo wana tasoo o yoomula ndalaŋ niŋ. Kanifuule, I nɔ tiindaŋndo maa a cho hunɔɔ tɔnɔlaŋ a nyaaloo sɔla tau, la wana sɔla o wali Chɛhowaa niŋ kinɛi laŋ.

a Tofa bundɛi Masɛl Filito ve, “Jehovah Is My Refuge and Strength,” o Bandu Mɛŋgɛlaa, Doŋdoŋndo 1, 2000 o puuluei niŋ.

b Haaa mbo huŋ bii a wɔsi 1957, mi ndaa veelu tandaa hoo o Afilika niŋ aa, Gold Coast. Nduyɛ o wa Lɛŋnde Bilitiŋ ndeŋ o ba bɛŋgu.

c Tofa bundɛi Habi Chɛniŋ nde, “You Do Not Know What Your Life Will Be Tomorrow,” o yau Bandu Mɛŋgɛlaa, Yindimiiyo 1, 2000 o puuluei niŋ.

d Nataŋ H. Nɔɔ wa chilaŋ chuaa le Wali Seiyaa Chɛhowaa a teleŋ koŋ ni.

    WOL le Sɔɔŋ Yaasiaa—Kisi (2010-2025)
    Chukku Ma Kinda
    Chuku Ma Kumbi
    • Kisiei
    • Share
    • Mɛɛ ŋ Yeema Yɛ
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Sawalaŋ Le Tɛɛŋgei Soliŋndo Kpeku
    • Mɛɛ Naŋ Bii Yooŋgula Numndaŋ Yɛ
    • Privacy Settings
    • JW.ORG
    • Chuku Ma Kumbi
    Share