Observando e Mundu
Muri Yong
Segun The Dallas Morning News, compará cu muchanan di 25 otro pais industrialisá, muchanan di Merca tin 12 biaha mas chens di muri tirá, 5 biaha mas chens di bira víctima di homicidio i dos biaha mas chens di cometé suicidio. Etienne Krug, coordinadó dje raport pa e Centronan di Control di Malesa na Atlanta, Georgia, ta bisa: “Nos a verwagt cu Merca lo tin índicenan mas haltu, pero nos a spanta dje magnitud dje diferencia.” Algun factor asociá cu morto violento cerca mucha ta droga, pobresa, famianan kibrá i oportunidadnan limitá pa haña educacion.
Infeccionnan via Alimento
Un aumento den demanda di parti dje consumidó pa “un variedad di productonan frescu henter aña” huntu cu “un mercado mundial cu ta transportá productonan rond mundu di un dia pa otro” ta contribuí cu malesanan transmití via alimento ta lantando cabes na Merca, segun un informe di JAMA (The Journal of the American Medical Association). Basá riba estudionan conducí den e último dies añanan, científiconan ta calculá cu microbionan transmití via alimento “ta haci entre 6,5 pa 81 miyon hende malu i ta causa rond di 9.000 morto tur aña na Merca.” Algun experto ta kere tambe cu mas consumo di alimentonan cultivá orgánicamente (alimentonan fertilisá cu mest di bestia) lo por ta contribuí n’e problema. Segun e raport di JAMA, “E coli por sobrebibí den mest di baca pa 70 dia i por multiplicá den alimentonan cultivá cu mest, a ménos cu usa calor of aditivonan manera salu of preservativonan pa mata e microbionan.”
Macacunan “Santu” —Un Molester
Segun primatólogo Iqbal Malik, e macacunan résus a biba na Vrindavan, India, mes largu cu hende por corda. Hopi hende ta considerá e macacunan como sagrado i nan tabata liber pa cana rond den e stad santu hindú sin miedu di ser capturá. Pero, awor no mas. Segun e revista New Scientist, e poblacion dje macacunan résus a aumentá drásticamente einan den añanan recien, dor cu e cantidad di peregrinonan cu ta duna nan cuminda a aumentá. Hende ta kere cu duna nan cuminda ta trece prosperidad. Sin embargo, cu transcurso dje añanan, e macacunan a bira casi totalmente dependiente di hende cu ta cria nan, dor cu tin masha poco vegetacion. “Nan a cuminsá horta sacu i drenta casnan pa busca cuminda.” Residentenan a bai di acuerdo pa laga capturá asta te cu 60 porciento dje poblacion di macacu i hiba nan n’e áreanan rural. Malik ta bisa: “E diosnan a bira un plaga.”
Muchu Pertá?
Maske cu e wesunan di nos pianan ta stop di crece na final dje periodo di adolesencia, nos pianan ta sigui cambia durante nos bida. Neil Koven, presidente dje Asociacion Canades di Medicina Podiátrico, ta bisa: “Segun cu nos ta bira bieu, nos pianan ta bira un tiki mas plat i ta span, di manera cu nan ta bira mas largu i mas hanchu. Esei ta pa motibu cu nos ligamentonan ta los un tiki.” Expertonan di sapatu ta calculá cu te cu mitar di adultonan ta bisti sapatu di size robes—e problema mas comun ta e hanchura—locual ta contribuí na likdor, cayo i tenchinan deformá. Bo sapatunan ta muchu pertá? “Para riba un pida papel pia abou i pasa un liña rond di tur dos pia. Despues pone bo sapatunan riba e papel i marca un liña rond di nan. Dor di compará e liñanan, lo bo por mira cuantu bo ta primiendo bo pianan den bo sapatu,” segun e korant The Toronto Star. P’e sapatu pas mas mihó, laga midi bo pia cada biaha cu bo cumpra sapatu, i cumpr’é parti atardi of anochi despues cu bo tabata riba pia.
En Busca di “Enemigunan Desconocí”
E korant Corriere della Sera ta bisa cu na 1997, alergia of hooikoorts a cuminsá dos luna promé cu normal pa hende cu ta biba na Roma, Italia. Segun un experto den alergia, e atake trempan di pollen a ser causá dor di “e aumento general dje temperatura promedio dje planeta, locual a reducí e largura di winter notablemente.” E korant ta remarcá cu “e dianan cu bon weer a trece pollen desconocí, contra cua e expertonan riba e tereno ei no por bringa.” E “búskeda pa e causa desconocí” a cuminsá caba, pero miéntras tantu “pashentnan ta sufri di alergia, sin cu por determiná cua ta e causanan.”