Aids—Con pa Combatié
ACTUALMENTE no tin cura pa AIDS, i por lo pronto no ta parce cu ciencia médico lo haña un cura. Tin tratamentunan nobo cu ta tarda e malesa, pero ta muchu mihó pa evitá di pega cuné mes. Pero, promé cu nos trata con pa prevení AIDS, laga nos considerá con hende por contagiá otro cu e vírus di AIDS (HIV) i con no.
E cuater maneranan principal cu un hende por contagiá ta: (1) dor di usa un angua of spuit contaminá, (2) mediante relacion sexual (vaginal, anal of oral) cu un hende infectá, (3) via transfusion di sanger i productonan di sanger, aunke e peliger aki a mengua den paisnan mas desaroyá unda nan ta test sanger awor riba anticurpa di HIV, i (4) via mamanan infectá cu HIV, cu por pega nan baby, sea promé cu nacementu, durante parto of dor di duna pechu.
Segun e Centro pa Control i Prevencion di Enfermedad (CDC) na Merca, e evidencia científico actual ta mustra cu (1) bo no por pega cu AIDS manera bo ta pega cu verkoud of griep, (2) bo no por pega cuné dor di sinta banda di un hende cu tin AIDS of dor di brasa of mishi cu un hende infectá, (3) bo no por pega cuné dor di come cuminda cu un hende infectá a prepará of a sirbi, i (4) bo no por pega cuné dor di usa e mésun w.c., telefon, paña, artículonan di usa pa come i bebe. Ademas, CDC ta bisa cu e vírus no por ser transmití via sangura ni ningun otro insecto.
Clavenan pa Prevencion
E vírus di AIDS ta drumi warda den sanger di hende infectá. Si un persona infectá haña un inyeccion, un tiki sanger cu e vírus aden, por keda n’e angua of den e spuit. Si inyectá un otro hende cu e angua cu a ser contaminá asina, e vírus lo por ser transmití. Nunca tene miedu di puntra un dokter of verpleegster si bo tin duda tocante un angua of spuit. Bo tin derecho di sa; bo bida ta den wega.
E vírus di AIDS ta presente tambe den e sperma of fluho vaginal di hende infectá. Pues, pa loke ta prevencion, CDC ta recomendá: “Abstinencia ta e único proteccion sigur. Si tog bo tin contacto sexual, warda te ora bo tin un relacion permanente, den cua ámbos partner ta fiel na otro, manera matrimonio, cu un persona cu no ta infectá.”
Ripará cu pa bo ta protehá, bo mester tin un relacion “den cua ámbos partner ta fiel na otro.” Si abo ta fiel, pero bo partner no, bo no ta protehá. Hopi bes esaki ta forma un problema difícil pa hende muher cu ta biba den sociedadnan unda hende homber ta dominá nan sexualmente i económicamente. Den algun pais no ta permití pa hende muher papia mes tocante sex cu hende homber; laga para pa sugerí con pa practicá sex na un manera mas responsabel.
Sin embargo, no ta tur e muhernan aki ta impotente. Un estudio den un pais west africano a mustra cu algun muher financieramente independiente tabata por a abstené di tene relacion cu nan casá infectá, sin consecuencia violento. Na New Jersey, Merca, algun hende muher a nenga di tene relacion si e homber no kier a bisti condon. Naturalmente, maske condon di latex por duna proteccion contra HIV i otro malesanan transmití sexualmente, mester usa nan corectamente i consistentemente.
Ki ora Mester Haci Test
Karen, mencioná den e artículo anterior, no por a haci mashá pa protehá su mes contra infeccion. Su casá a contagiá vários aña promé cu nan a casa, i e tempu ei e epidemia i testmentu pa HIV tabata den e promé fasenan. Sin embargo, den algun pais, test riba HIV a bira un procedura rutinario awor. Pues, si un persona tin cualkier duda tocante con e ta pará pa loke ta HIV, ta sabí p’e haci un test promé cu e drenta namoracion. Karen ta consehá: “Scoge bo casá bon. Un decision robes por costá bo hopi, asta bo bida mes.”
Test por yuda protehá un casá inocente den caso di adulterio. Por ta cu vários test lo bai ta necesario, ya cu HIV por sali na cla den un test te cu seis luna numa despues di infeccion. Si reanudá relacionnan sexual (implicando asina cu a pordoná e adúltero), uso di condon por yuda protehá esun inocente contra infeccion.
Con Siña Tocante AIDS Por Yuda?
Ta notabel cu aunke Bijbel tabata skirbí hopi tempu promé cu AIDS a presentá, nos ta keda protehá dor di biba segun su principionan. Por ehempel, Bijbel ta condená sex pafó di matrimonio, ta exigí fieldad den matrimonio i ta bisa cu cristiannan mester casa solamente cu esnan cu tambe ta biba segun principionan bíblico. (1 Corintionan 7:39; Hebreonan 13:4) Tambe e ta prohibí tur forma di uso di droga i di tuma sanger, loke ta contaminá e curpa.—Echonan 15:20; 2 Corintionan 7:1.
Ta sabí pa bo siña tocante e rísico i peligernan cu lo por tin den tene contacto cu hendenan cu ta HIV-seropositivo. Un hende ta ekipá pa protehá su mes contra AIDS, si e siña tocante dje.
E organisacion AIDS Action League ta bisa: “Den mayoria caso por prevení AIDS. Tanten cu no tin cura, siña hende ta e mihó, i pa awor, e único manera pa protehá [comunidad] contra AIDS.” (Letter cursivo ta di nos.) Ta bon pa mayornan papia francamente cu otro i cu nan yunan tocante AIDS.
Ki Tratamentunan Tin?
Ta te cu seis pa dies aña despues cu e hende a contagiá cu HIV, e síntomanan dje malesa ta sali na cla. Durante e añanan ei, tin un guera andando den e curpa. Vírusnan ta multiplicá unu-unu i ta mata celnan dje sistema inmunológico. E celnan dje sistema inmunológico ta bringa bek. Cu tempu, e vírusnan ta multiplicá na miles di miyones pa dia, loke ta demasiado pa e sistema inmunológico.
A desaroyá vários remedi pa trata na yuda e sistema inmunológico. Nan ta remedinan cu nombernan complicá, abreviá cu letter: AZT, DDI i DDC. Algun hende a kere cu e remedinan aki lo a duna resultado dramático i asta un posibel cura, pero no a tarda muchu cu e speransanan aki a cai na awa. Nan no ta solamente bira ménos eficas cu tempu, sino tambe ta causa efectonan secundario peligroso den algun hende: destruccion di cel di sanger, problema cu cuahamentu di sanger i daño na nervio di man cu pia.
Awor tin un clase nobo di remedi: ‘protease inhibitor.’ Dokternan ta prescribí esakinan den combinacion di tres remedi, huntu cu otro remedinan antiviral. Testnan a mustra cu maske e terapia tripel aki no ta mata e vírus, e ta (prácticamente) stop e di multiplicá den e curpa.
Terapia tripel a mehorá drásticamente e salú di esnan cu tabata malu. Sin embargo, expertonan ta kere cu e remedi ta mas eficas ora dun’é na hende infectá cu HIV den un fase trempan, promé cu e síntomanan aparecé. Ora haci esaki, ta posibel pa prevení e infeccion, kisas indefinidamente, di bira AIDS ‘full-blown.’ Ya cu e tratamentu ta nobo, lo mester warda pa mira pa cuantu tempu e terapia ta tene e infeccion bou di control.
Terapia tripel ta caru. E gastunan promedio di tres remedi antiviral plus test di laboratorio ta 22.000 florin pa aña. Ademas dje carga financiero, un pashent riba terapia tripel tin cu cana bai hopi biaha n’e frishider, unda mester warda e remedinan. Un cuadro típico ta cu un persona ta tuma algun píldora dos bes pa dia i otronan tres bes pa dia. Mester tuma algun cu stoma bashí, otronan cu stoma yen. E terapia ta bira hopi mas complicá ora mester tuma mas remedi pa combatí e hopi otro infeccionnan na cua e pashent di AIDS ta vulnerabel.
Un cos cu ta preocupá dokternan hopi ta loke lo pasa si un persona stop cu e terapia tripel. E vírusnan lo cuminsá multiplicá sin misericordia atrobe, i e vírusnan ei cu a sobrebibí e tratamentu lo por ta resistente contra e remedinan cu e persona a yega di tuma pa bringa nan. Vírusnan di HIV cu a crea resistencia contra remedi lo ta mas difícil pa trata. Ademas, e supervírusnan aki lo por ser transmití na otro hende.
Vacuna Ta e Solucion?
Algun investigadó di AIDS ta kere cu e clave pa pone un paro na e epidemia mundial di AIDS ta un vacuna eficas i confiabel. Vacunanan exitoso contra keintura geel, sarampi, cachete (cacheton) i rodehond ta trahá di vírusnan debilitá. Normalmente, ora manda un version debilitá di un vírus den e curpa, e sistema inmunológico no ta solamente reaccioná pa destruyé, sino tambe ta traha un defensa cu lo logra derotá cualkier invasion dje berdadero vírus.
Dos experimento recien cu macacu ta indicá cu e problema cu HIV ta cu asta e vírus debilitá lo por ta mortífero. Cu otro palabra, e vacuna mes lo por causa e malesa cu e ta diseñá pa protehá nos contra dje.
E búskeda pa haña un vacuna tabata unu decepcionante i frustrante. Decenas di mescla experimental cu sigur lo a caba cu vírusnan ménos agresivo, no a ni mishi cu HIV. Ademas, HIV ta cambia segun e ta duplicá (mutacion), loke ta haci difícil pa gar’é. (Actualmente tin por lo ménos dies sorto di HIV na mundu.) Loke ta haci e asuntu mas difícil ta cu e vírus ta atacá net e celnan dje sistema inmunológico, loke un vacuna lo mester fortalecé p’e resistí.
Asuntu di placa tambe ta hunga un rol den e investigacion. Ta existí “masha poco compromiso di parti di industria privá,” segun e Iniciativa Internacional di Vacuna pa AIDS, cu tin su sede na Washington. E motibu ta cu hende tin miedu cu un vacuna lo no trece ganashi, ya cu lo bende mayoria cu paisnan ménos desaroyá.
Apesar di dificultadnan, investigadónan ta sigui busca diferente manera pa haña un vacuna cu ta funcioná. Sin embargo, actualmente no ta parce cu nan lo producí un vacuna por lo pronto. Anto si nan logra producí un vacuna prometedor den laboratorio, nan lo tin e tarea trabahoso, caru i potencialmente peligroso di test e riba hende.
[Kuadro na página 5]
Ken Ta Ser Contagiá cu HIV?
Riba escala mundial, tur dia un 16.000 hende ta ser contagiá. Parce cu mas cu 90 porciento di nan ta biba den paisnan den desaroyo. Rond di 1 di cada 10 ta mucha bou di 15 aña. E resto ta adulto di cua mas cu 40 porciento ta hende muher i mas cu mitar ta entre 15 pa 24 aña di edad.—Organisacion Mundial di Salú i e Programa Colectivo di Nacionnan Uní pa HIV/AIDS.
[Kuadro na página 7]
Con Bo Por Sa Ken Ta Infectá?
Bo no por sa cu un persona ta infectá dor di wak e so. Portadónan di HIV cu no tin ningun síntoma, por parce salú, pero nan por transmití e vírus na otro hende. Bo por confia un hende cu ta bisa cu e no ta infectá? No necesariamente. Hopi di esnan cu ta infectá cu HIV no sa mes. Esnan cu sí sa, kisas ta ten’é secreto, of lo por gaña. Un encuesta na Merca a revelá cu 4 di cada 10 hende infectá cu HIV no a bisa nan partner sexual di nan condicion.
[Kuadro na página 6]
E Relacion Entre HIV i AIDS
HIV ta para pa human immunodeficiency virus (vírus di inmunodeficiencia humano), e vírus cu poco-poco ta destruí parti dje curpa su sistema inmunológico cu ta bringa malesa. AIDS ta para pa acquired immunodeficiency syndrome (síndrome di deficiencia inmunológico adkerí). Esei ta e fase final i mortal di infeccion cu HIV. E nomber ta describí con HIV a daña e sistema inmunológico severamente, loke ta haci e pashent víctima di infeccionnan cu e sistema inmunológico lo a combatí si e no tabata dañá.
[Rekonosementu]
CDC, Atlanta, Georgia
[Plachi na página 7]
Ta sabí pa test pa HIV promé cu pensa di casa