BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • g99 8/3 pág. 24-25
  • Esmeralda​—⁠Un Hoya Hopi Precioso

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • Esmeralda​—⁠Un Hoya Hopi Precioso
  • Spièrta!—1999
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • Extraé Desde Antigwedad
  • Alta Siguridad No A Sirbi
  • Cumpradó—Tene Cuidou!
  • Testigonan di Jehova Rond Mundu—Colombia
    E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova Dios—1994
Spièrta!—1999
g99 8/3 pág. 24-25

Esmeralda​—⁠Un Hoya Hopi Precioso

APRECIA pa su color berde briyante, esmeralda a dorna corona i a embeyecé trono di algun dje dinastianan real mas antiguo den historia. Awe, mescos cu den pasado, nan ta símbolo di rikesa i poder.

Na tur parti di mundu hende ta considerá esmeralda generalmente mas precioso cu diamanta. Ta rubí so ta mas balioso. Sin embargo, e técnico geólogo, Terri Ottaway, ta bisa cu “si tuma e balor pa karat, esmeralda di calidad superior ta e hoya mas caru na mundu.” Dependiendo di su calidad, un esmeralda cu ta pas den bo palma di man i cu ta pisa 3 gram, lo por bal un miyon dollar!

En parte, e balor di esmeralda ta debí cu e ta scars. Nan ta un tipo di cristal berilo. Esmeralda ta forma for di un combinacion di aluminio i silicon, cu ta elementonan comun, i e elemento raro berilio. Cantidadnan chikitu di sea cromo of vanadio ta duna esmeralda su color berde espectacular.

Extraé Desde Antigwedad

Pa miles di aña, casi tur e suministro mundial di esmeralda a bini di Egipto. E Minanan di Cleopatra, di cua hende a skirbi hopi storia, tabata situá un 700 kilometer zuidoost di Cairo. Promé e egipcionan, i despues romanonan i turconan a traha duru den e minanan aki. Esei sí mester tabata un trabou hopi pisá! E solo intensamente cayente den desierto, e stof cu ta pica cueru i e sushedad den e minanan bou di tera mester a duna e trahadónan hopi molester. Ademas, mester a trece tur cos cu caravan for di Riu Nilo, loke ta un biahe di un siman, si no tabatin contratempu. Apesar dje dificultadnan enorme aki, e minanan tabata casi continuamente den operacion desde rond di aña 330 P.E.C. te na 1237 E.C.

Den antigwedad hende tabata ambicioná esmeralda pa su beyesa i tambe pa su supuesto podernan mágico i curativo. Nan tabata bende esmeralda como cura pa hopi tipo di malesa. Tambe hende tabata kere cu e por influenciá fertilidad i deseo den hende muher. No ta nada straño anto cu un negoshi vigoroso i floreciente a desaroyá entre Egipto i otro nacionnan, asta cu India.

E monopolio aki a dura te ora cu e conkistadónan spañó a yega Sur América na principio di siglo 16. Poco despues, Jiménez de Quesada a conkistá loke awor ta conocí como Colombia. Algun aña despues, na 1558, e spañónan a localisá un mina na Muzo. E esmeraldanan cu nan a haña ei tabata sumamente impresionante, tantu den calidad como den tamaño.

Mesora e spañónan a tuma control dje mina i a sclabisá e poblacion local, usando nan pa haci e trabou agotador i peligroso di coba saca e hoyanan. Den un par di aña, un gran cantidad di esmeralda grandi i casi perfecto a yega Europa. Hopi di nan a resultá den man di turconan ottoman, shanan di Persia i asta e realesa di India. A forma i corta e piedranan aki i nan a bira e base pa hopi coleccion di hoya baliosísimo.

Alta Siguridad No A Sirbi

Awe e hendenan mas pober di mundu ta saca e hoyanan aki cu yen di dolor for dje tera duru, cu no kier laga nan bai. Esaki a impulsá e periodista Fred Ward pa bisa: “Un dje ironianan grandi dje negoshi di esmeralda ta cu mayoria hende cu ta haña e piedranan, no por ni sikiera imaginá di acumulá suficiente placa pa bisti un.” Ya cu e tentacion pa e trahadónan sconde un piedra i sali cuné na scondí ta casi iresistibel, mayoria mina tin guardianan di siguridad paden. Cu metrayur den man, nan ta para wak e trahadónan sin kita bista, miéntras cu esakinan ta soda pa coba i raspa e tera.

Sin embargo, apesar dje medidanan aki, expertonan ta afirmá cu gran parti dje negoshi mundial di esmeralda ta keda ilegal. “Mayoria esmeralda nunca no ta ser documentá, no ta paga belasting riba nan, no ta ser mirá, pasobra nan ta derá den un mercado cu nan ta yama mercado pretu. Casi tur esmeralda di calidad superior a yega di ser pasá como contrabanda un dia den su historia,” segun e revista National Geographic.

Cumpradó—Tene Cuidou!

Debí n’e manera cu nan ta crece, e cristal di esmeralda tin hopi imperfeccion natural interno cu nan ta yama inclusion. Ora e imperfeccionnan aki yega na superficie dje piedra, nan ta aparecé como krak, i esaki ta daña e aparencia dje piedra i ta baha su balor masha hopi. Pa siglonan, bendedónan a camuflá e foutnan aki dor di hinca e hoyanan limpi i di pòlish den un baño cayente di zeta, manera zeta di palu di seda of di palma. E cayente ta saca aire for dje kraknan den e piedra i ta laga e zeta drenta. Esaki ta tapa e foutnan hopi bon. Despues nan ta bende e hoyanan ei pa prijs di calidad superior. Sin embargo, den mas of ménos dos aña, e zeta ta evaporá i e imperfeccionnan ta sali na cla. E cliente ta keda pasmá i decepcioná.

E prospectivo cliente mester tene cuidou tambe cu imitacion. Den Edad Medio, tabata masha comun pa usa glas berde di pòlish i cortá pa parce esmeralda. Atrabes di añanan, a haci hopi hende kere cu nan tabatin un piedra auténtico, miéntras nan tabata poseé un imitacion. National Geographic ta remarcá: “Tantu hende comun como profesional ta ser engañá.” Pero tin test cu cua un experto di confiansa por garantisá e autenticidad di un esmeralda.

Aunke hende su golosidad a daña e imágen di esmeralda un tiki, tog e ta bunita, raro i balioso. E ta keda un maraviya precioso di Dios su creacion.

[Plachi Rekonosementu na página 25]

Tur esmeralda: S. R. Perren Gem and Gold Room, Royal Ontario Museum; Ancient Egypt Gallery, Royal Ontario Museum

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí