“Mira, Shelu Ta Habri̇́”!
“E DESEO di bula ta mes bieu cu humanidad,” historiadó Berthold Laufer a bisa den The Prehistory of Aviation (E Prehistoria di Aviacion). E analnan di mitologia antiguo di Grecia, Egipto, Asiria i Oriente ta contené hopi leyenda di rey, dios i héroe cu a purba haña dominio riba e poder di bula. Den casi tur e storianan, hende a purba imitá para, esta, bula cu hala.
Por ehempel, e chinesnan ta conta dje Emperador Shun, un homber sabí i intrépido, cu lo mester a biba mas cu 2.000 aña promé cu nacementu di Jesucristo. Segun e leyenda, Shun a hañ’é atrapá riba dak di un mangasina na candela. Anto el a bisti na pluma i a scapa dor di bula bai. Un otro cuenta ta bisa cu el a bula for di un toren i a usa dos sombré grandi di cabana pa aterisá sin haña daño.
Griegonan tin e storia di 3.000 aña bieu di Dédalo, un gran artista i inventor cu a traha hala di pluma, flegt i was pa e i su yu Icaro hui for di Creta, caminda nan tabata tené den exilio. Dédalo a bisa: “Mira, shelu ta habrí, i ta ei nos lo bai.” Na cuminsamentu e halanan a funcioná perfectamente. Pero Icaro, encantá cu su abilidad di bula haltu den laira, a sigui bai mas i mas haltu te ora solo a dirti e was cu a tene su halanan huntu. E mucha a cai den laman, muri.
Storianan asina a inspirá inventor i filósofonan cu pa hopi tempu a anhelá pa logra bula di berdad. For di siglo 3 E.C. caba, e chinesnan tabata traha fli i experimentá cu nan, mustrando cu nan tabatin comprendimentu di cierto principionan aeronáutico hopi promé cu e experimentonan dje clase ei a sikiera cuminsá na Europa. Den siglo 15, Giovanni da Fontana, un dokter veneciano, a experimentá cu raketnan simpel di palu cu papel. El a lansa nan cu polvo di scopet. Rond di 1420, da Fontana a skirbi: “Ami sí no ta duda cu bo por pega hala cu ta move artificialmente na un hende, cu cua lo e por bai laira i move di un lugá pa otro i subi toren i crusa awa.”
Na cuminsamentu di siglo 16, Leonardo da Vinci, un pintor, escultor i ingeniero mecánico capacitá, a skèts algun dibuho lihé-lihé di helicopter i parashut i tambe di avion sin motor cu punta di hala cu ta bati. Evidencia ta indicá cu el a traha modelo di por lo ménos un par di su supuesto mashinnan bulador. Sin embargo, ningun di da Vinci su diseñonan tabata realmente práctico.
Dje dos siglonan cu a sigui despues, tin vários relato di esfuersonan di hombernan cu curashi cu a mara halanan artificial na nan curpa i purba bati nan segun cu nan ta bula for di ceru i toren. E promé ‘pilotonan di prueba’ aki tabata aventuroso i tabatin hopi curashi, pero nan esfuersonan no tabatin absolutamente ningun resultado.
Globo cu Aire Cayente i “Aire Inflamabel”
Na 1783 noticia di un invento aeronáutico asombroso a plama den henter Paris i provincianan di Francia. Dos ruman, Joseph-Michel i Jacques-Étienne Montgolfier, a descubrí cu nan por laga globo chikitu trahá di papel subi bai haltu lihé i suavemente dor di yena nan cu aire cayente. Nan promé globo grandi cu aire cayente, manera nan a yam’é, tabata trahá di papel i linen i nan a yen’é cu e huma stinki di un candela grandi. Durante su vuelo inaugural e globo a subi bai sin hende den dje. El a alcansá un haltura di 1.800 meter. Dia 21 di november 1783, e globo a hiba dos pasahero, cu e público a yama aeronauta, riba un biahe di 25 minuut riba Paris. Den e mésun aña, un otro inventor, Jacques Charles, a presentá e promé globo cu nan a yena cu hidrógeno, of “aire inflamabel,” manera nan a yam’é e tempu ei.
Segun cu e tecnologia di globo a sigui mehorá, e shelu a cuminsá “habri” lihé pa e aeronautanan aventuroso. Pa 1784, globonan tabata alcansá halturanan di mas cu 3.400 meter. Apénas un aña despues, Jean-Pierre-François Blanchard a logra crusa e Canal Ingles den un globo di hidrógeno hibando e promé cartanan cu a bai cu post aéreo. Na 1862, aeronautanan a crusa Europa i henter Merca den globo i a logra alcansá halturanan di mas cu 8 kilometer!
Pero tog e promé aeronautanan tabata totalmente dependiente di bientu; no tabatin ningun manera pa controlá e direccion of velocidad dje vuelonan cu globo. Cu e desaroyo di aereonave cu motor di gasolin i coriente den e di dos mitar di siglo 19, tabatin mas posibilidad pa logra bula, pero e aeronavenan cu forma di soseshi mas leve cu aire, tabata move muchu slow, por lo general entre 10 i 30 kilometer pa ora. Hende lo mester a bin cu algu otro si e kier a “bai laira i move di un lugá pa otro,” manera da Fontana a predicí.
[Plachi na página 4]
E mitológico Dédalo i Icaro
[Plachi na página 4]
Leonardo da Vinci
[Rekonosementu]
Dje buki Leonardo da Vinci, 1898
[Plachi na página 4]
E rumannan Montgolfier a diseñá e promé globo cu aire cayente cu por a hiba pasahero