Sigaria—Bo Ta Rechas’é?
Un nacion cu a yuda introducí tabaco den mundu ta hibando e delantera spiertando hende di su peligernan.
“TABACO,” un historiador a skirbi, “no tin un historia skirbí promé cu e descubrimentu di América.” E nativonan den Caribe a ofrec’é na Columbus. Su exportacion a sigurá e sobrebibencia di Jamestown, e promé colonia permanente británico den Norteamérica. Su benta a yuda financiá e Revolucion Mericano. I e promé presidentenan di Merca, George Washington i Thomas Jefferson tabata cultivadornan di tabaco.
Den tempu mas recien, Hollywood a usa sigaria como un símbolo di romance, encanto i hombresa. Soldatnan mericano a duna nan n’e hendenan cu nan a topa den paisnan caminda nan a bringa. I ta ser bisá cu despues dje segundo guera mundial, sigaria tabata e medio di compra “di Paris te Peking.”
Pero cosnan a cambia. Dia 11 di januari, 1964, director dje departamento di salubridad público di Merca a saca un raport di 378 página cu ta conectá humamentu cu enfisema, cancer di pulmon i otro malesanan grave. Pronto ley federal a rekerí pa pone e spiertamentu “Cuidou: Humamentu di Sigaria Por Ta Dañino pa Bo Salú” riba tur paki di sigaria cu a ser bendí na Merca. Awor, ta ser bisá cu humamentu ta responsabel p’e morto di aproximadamente 434.000 persona pa aña na Merca. Esei ta mas cu e cantidad di tur e mericanonan cu a ser matá den bataya durante e siglo cu a pasa!
Ta Imponé Restriccionnan
Mas cu dies aña pasá, Aspen, Colorado, un lugá vacacional popular pa winter, a prohibí humamentu den su restaurantnan. Desde e tempu ei, seccionnan caminda ta prohibí pa huma a bira mas comun den restaurantnan, na lugá di trabou i den otro lugánan público. Algun aña pasá, un habitante di California a puntra su yu muher unda e seccion di no-huma tabata den un restaurant na Virginia. “Papi,” e yu a contestá, “esaki ta e provincia di tabaco!” Pa ora cu el a bolbe bishitá ei, mitar dje restaurant a ser reservá pa esnan cu no ta huma. Recientemente, el a wak cu ningun hende ta huma ei.
Pero seccionnan separá pa humadornan no a resolvé e problema. Borchinan grandi di aviso patrociná dor di estado a lo largu di camindanan principal na California a puntra: “Bo ta kere cu huma sa con pa keda den e seccion di huma?”
Ora New York City a imponé un prohibicion pa huma den su restaurantnan mas grandi, doñonan a protestá cu esaki lo core cu turistanan for di Europa caminda, nan a bisa, tin poco regla en cuanto humamentu. Sin embargo, e resultadonan di un investigacion mas promé a mustra cu 56 porciento di mericano lo ta mas incliná pa bai un restaurant caminda ta prohibí pa huma, miéntras cu solamente 26 porciento lo ta ménos incliná pa haci esei.
Un borchi den e trein dje metro di New York City ta bisa: “Den cualkier idioma e mensahe ta mescos: No huma ningun ora ni ningun caminda den nos stacion of treinnan. Danki.” E borchi ta bisa e mensahe aki no solamente na ingles, sino tambe na 15 otro idioma.
Di berdad e asuntu ta asina serio? Sí. Si 300 hende mester muri den un catástrofe grandi, lo e ta den noticia pa dianan, kisas asta pa simannan largu. Pero un artículo den The Journal of the American Medical Association a bisa cu segun cálculo 53.000 mericano ta muri tur aña di consecuencianan di a inhalá pa un tempu largu e huma di sigaria di otro hende. E artículo a bisa cu esei lo haci inhalá huma di tabaco causá dor di otro hende, “e di tres causa principal di morto prevenibel, despues di humamentu activo i alcohol.”
Muchanan—Víctimanan Indefenso
Kico di huma na cas? Healthy People 2000 (Hende Salú na Aña 2000), un publicacion dje gobiernu di Merca cu a pone metanan pa reducí “morto prematuro, i malesa i hendikep innecesario,” a bisa: “Uso di tabaco ta responsabel pa mas cu un di cada seis morto na Merca i ta é causa principal di morto i malesa prevenibel den nos comunidad.”
El a agregá: “Humamentu di sigaria durante embaraso ta responsabel pa 20 te 30 porciento di babynan cu ta nace cu peso abou, te cu 14 porciento di babynan cu ta nace prematuro i rond di 10 porciento di tur morto di baby.” Mamanan cu ta huma, e publicacion a bisa, por pasa over e componentenan dje huma di tabaco, no solamente dor di duna e baby pechu of dor di huma den becindario dje baby, sino tambe dor di “pone e baby den un cuarto caminda a huma recientemente.”
Tatanan tambe ta enbolbí. E mésun publicacion a consehá: “Si hendenan cu tin contacto cu mucha mester huma, nan mester bai huma pafó of den áreanan caminda e aire no ta bai n’e lugánan caminda e mucha por ta.” E rísico pa mucha ta aumentá cu e cantidad di adultonan cu ta huma den e mésun cuarto i cu e cantidad di sigaria humá. Pues, Joycelyn Elders, ex-director dje departamento di salubridad público di Merca, a bisa: “Boso yunan ta e víctimanan inocente di boso adiccion.”
Otro hende tambe ta exponé na rísico. Na California un aviso di television patrociná dor di estado a mustra un homber bieu sintá su so. El a bisa cu su esposa tabata ‘teima’ tur ora p’e stop di huma. “El a asta menasá cu lo e no sunchi mi mas si mi no stop. Ami a bisa cu ta mi pulmonnan i cu ta mi bida. Pero mi tabata ekibocá. Mi no a stop. Mi no tabatin idea di cu e bida cu lo mi a perde no tabata di mi . . . Tabata esun di dje.” Tirando un mirada tristu na e potret di su esposa, e homber bieu a agregá: “Mi casá tabata mi bida.”
Un Cambio den Punto di Bista
Spiertamentunan asina a yuda baha humamentu na Merca hopi. Ta asombroso cu aproximadamente 46 miyon mericano—49,6 porciento di esnan cu a yega di huma—a stop!
Sin embargo, companianan di tabaco tin presupuestonan inmenso pa propaganda i nan ta bringando bek. Como consecuencia, e menguamentu den humamentu a cuminsá bai mas poco-poco. Joseph A. Califano, Jr., dje Centro di Adiccion i Abusu di Substancia dje Universidad di Columbia na New York, a bisa: “E menasa di mas grandi p’e salú público for dje industria di tabaco [ta] su uso di propaganda i técnicanan di benta dirigí na mucha i tienernan cu ta representá un grupo nobo di adictonan pa su productonan mortífero.”
The Journal of the American Medical Association a bisa: “Segun cálculo un 3.000 hende yong, mayoria mucha i adolesente, ta bira humadornan regular tur dia. Esaki ta representá rond di 1 miyon humador nobo tur aña cu ta reemplasá parcialmente e aproximadamente 2 miyon humadornan cu ta sea stop di huma of ta muri tur aña.”
Mas cu mitar di tur humador na Merca ta cuminsá huma ora nan tin 14 aña. David Kessler, director general di FDA (Administracion di Alimento i Remedi) na Merca, a bisa cu dje 3.000 muchanan cu ta cuminsá huma tur dia, casi 1.000 cu tempu lo muri di malesanan relacioná cu humamentu.
Si cifranan asina ta poné bo preocupá, lo ta bon pa corda cu nos yunan ta sigui nos ehempel. Si nos no kier pa nan huma, nos tampoco mester hacié.
Bentanan den Estranheria
Aunke e consumo di sigaria a baha na Merca, e mercado den estranheria ta crece. Los Angeles Times a informá cu “exportacionnan a aumentá cu mas cu tres biaha i e benta hací dor dje fábricanan mericano di tabaco den exterior a subi.” The New England Journal of Medicine a bisa cu paisnan den desaroyo “ta pone poco énfasis riba e peligernan di humamentu,” dunando e companianan di tabaco chens “pa penetrá den mercadonan den estranheria rápidamente.”
Sin embargo, Patrick Reynolds, yu di R. J. Reynolds, Jr., i desendiente dje fundador dje compania cu ta producí e sigarianan Camel i Winston, a bisa cu 1 di cada 5 morto na Merca ta ser causá dor di humamentu. Segun a ser informá, Reynolds a bisa tambe cu humamentu ta causa mas morto anualmente cu cocaina, alcohol, heroina, candela, suicidio, homicidio, AIDS i accidentenan di auto combiná i cu e ta é causa di morto, malesa i adiccion mas prevenibel den nos era.
Ta parcé bo straño cu e nacion cu a yuda e mundu siña huma a desaroyá awor un creciente oposicion nacional contra tabaco? Si ta asina, ta bon pa nos puntra nos mes, ‘Ken mester sa mihó?’
E revista Modern Maturity a conta di un muher cu a huma pa mas cu 50 aña. E muher a bisa: “Ora bo bira adicto, bo a cai den un trampa.” Pero el a pone un banda e idea cu humamentu ta un cos glamoroso, locual a pon’é cuminsá huma originalmente, i a analisá su excuusnan pa sigui, i a stop di huma.
“Purba stop,” el a skirbi. “Bo ta sintí bo hopi dushi.”
[Komentario na página 21]
A ser “calculá cu durante añanan ’90 den paisnan desaroyá, tabaco lo causa aproximadamente 30 porciento di tur morto entre esnan di 35 pa 69 aña di edad, haciendo esei é mayor causa principal di morto prematuro den paisnan desaroyá.”—NEW ENGLAND JOURNAL OF MEDICINE
[Kuadro/Plachi na página 22]
SPIERTAMENTUNAN CONTRA CANCER
E siguiente spiertamentunan ta sacá for dje foyetonan Facts on Lung Cancer i Cancer Facts & Figures—1995 dje Sociedad di Cancer di Merca:
• “Esposanan cu no ta huma tin un rísico di 35% mas haltu pa haña cancer di pulmon si nan casá ta huma.”
• “Aproximadamente 90% dje casonan di cancer di pulmon den hende homber i 79% den hende muher ta ser causá dor di humamentu di sigaria.”
• “Pa un humador cu ta huma dos paki pa dia i cu a huma pa mas cu 40 aña, e tasa di mortalidad pa cancer di pulmon ta rond di 22 biaha mas haltu compará cu pa un persona cu no ta huma.”
• “E mihó proteccion contra cancer di pulmon ta pa nunca cuminsá huma, of pa stop inmediatamente.”
• “No ta existí un sigaria cu no ta causa daño.”
• “E custumber di kou riba tabaco of snuff ta aumentá e rísico pa haña cancer di boca, strot, garganta i slokdarm i ta un hábito masha adictivo.”
• “E rísico adicional pa haña cancer den banda di cara i encia por yega casi 50 biaha mas haltu entre esnan cu ta usa snuff pa hopi tempu.”
• “Hende cu stop di huma, sea cual sea nan edad, ta biba mas largu cu hende cu ta sigui huma. Humadornan cu stop promé cu e edad di 50 aña tin 50% ménos rísico di muri den e próximo 15 añanan compará cu esnan cu ta sigui huma.”
[Kuadro/Plachi na página 24]
E DILEMA DJE CUNUKERO
Pa hopi generacion e cultivo di tabaco a trece entrada pa famianan kende nan hacienda ta muchu chikitu pa gana nan pan cu cualkier otro producto di cultivo. E echo aki obviamente ta duna un problema di concenshi pa hopi hende. Stanley Hauerwas, profesor di ética teológico dje Universidad di Duke, un universidad cu a ser fundá dor di un magnate di tabaco, a bisa: “Ami ta kere cu e agonia grandi di hende cu ta cultivá tabaco ta . . . [cu] ora nan a cuminsá cultiv’é, nan no tabata sa cu lo e mata ningun hende.”
[Plachi na página 23]
Huma no ta keda den e seccion di huma
[Plachi na página 23]
Humamentu durante embaraso ta responsabel pa rond di 10 porciento di tur morto di baby