BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • g99 8/10 pág. 19
  • Salú Mundial A Mehora—Pero No pa Tur Hende

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • Salú Mundial A Mehora—Pero No pa Tur Hende
  • Spièrta!—1999
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • Ainda Pobresa Ta un Peliger pa Salú
  • Bo Estilo di Bida—Kico Ta e Rísiconan?
    Spièrta!—1999
  • Salú i Medio Ambiente
    Spièrta!—1996
Spièrta!—1999
g99 8/10 pág. 19

Salú Mundial A Mehora—Pero No pa Tur Hende

SEGUN The World Health Report 1998, cu e Organisacion Mundial di Salú (OMS) a publicá, tin un tendencia mundial den direccion di un bida mas salú i mas largu. E raport ta mencioná algun ehempel.

Mas hende cu nunca promé tin acceso na riolering, awa limpi i e mínimo cuido médico básico. Ademas, mayoria mucha na mundu awor ta haña vacuna contra e seis enfermedadnan infantil principal.a Esaki a pone cu e cantidad di morto di mucha a baha. Si na 1955, 21 miyon mucha bou di cincu aña a muri, na 1997 e cifra ei a baha te na 10 miyon. Miéntras tantu, den vários pais industrialisá, den décadanan recien tabatin un reduccion drástico den morto causá pa malesa di curason.

Sin embargo, e raport ta agregá cu progreso den salubridad no tabata universal niun ora so. HIV/AIDS ta sigui ta un menasa mortal. Promé cu 1981, AIDS tabata desconocí; i di tempu cu e epidemia a cuminsá te cu awor, el a costa segun cálculo, 11,7 miyon bida. I no tin ningun speransa di un alivio na bista. Durante 1996, 400.000 mucha bou di 15 aña a contagiá cu HIV. Na 1997 e cantidad di mucha recien contagiá den e mésun grupo di edad tabata casi 600.000.

Ainda Pobresa Ta un Peliger pa Salú

Foral e cientos di miyones di hende atrapá den pobresa no a mira casi ningun mehoransa den salú. Nan ta biba principalmente den paisnan pober caminda e carga di malesa ta pisá, futuro ta scur i bida ta corticu. Segun ex-director general di OMS, dr. Hiroshi Nakajima: “E diferencia entre e státus di ricu i pober ta por lo ménos mes grandi cu e tabata mei siglo pasá.” Lamentablemente, e diferencia aki ta asta bira mas grandi, segun un experto di OMS, pasobra “paisnan den desaroyo ta haña dòbel sla. No solamente nan tin cu trata cu e malesanan crónico actual cu ta lantando, sino tambe cu e malesanan tropical cu t’ei ainda.”

Pero tog, progreso no ta fuera di alcanse. De facto, ya caba por prevení hopi dje miyones di mortonan prematuro. Por ehempel, “por lo ménos 2 miyon mucha ta muri pa aña di malesanan pa cua tin vacuna,” segun dr. Nakajima. Argumentando cu e diferencia den e nivel di salú entre ricu cu pober mester bira mas chikitu, dr. Nakajima ta agregá: “Ta tempu pa hende realisá cu salú ta un asuntu mundial.” Mundu tin necesidad urgente di “cooperacion internacional pa salú, basá riba husticia social, igualdad i solidaridad.”

Aunke e cooperacion ei kisas lo no bini pa awor aki, ya caba cada nacion por haci hopi pa mehorá e salú di su poblacion, segun The World Health Report 1998. Con? Dor di educá su pueblo pa desaroyá “abilidadnan necesario pa sobrebibí i estilonan di bida saludabel” cu ta prevení of reducí malesa. E Constitucion di OMS ta bis’é asina aki: “Opinion basá riba informacion i cooperacion activo di parti dje público ta di sumo importancia pa mehorá salú.”

[Nota]

a E seis enfermedadnan infantil aki ta sarampi, polio, tuberculósis, difteria, kinkhoest i tétano neonatal.

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí