Decembria

O Isus comparisardea i relația mașcar leste hai le discipoli, la relațiaia chidini mașcar iech păstorii hai lesche bacrea, iech comparația zurales lași. (Ioan 10:14) Le bacrea prinjianen mișto penghe păstoros, hai ascultin catar lesco glaso. Iech turisto dichlea cadai trăsătura le bacreanghi. Vo phendea: „Ande iech than codolența anda o grupo, camleam te cheras iech fotografia chichiva bachreanghe hai încercosardeam te cheras-le te pașion. Tha ci ascultisarde amen, anda codoia că ci prinjianenas amari vocea. Pala codoia, avilea o șiavorro cai lelas sama pe lende. Cana achardea-le, von avile”. I experiența anda cado turisto anel amenghe amintea catar le cuvintea le Isusosche anda lesche bacrea – lesche discipoli. Vo phendea: „Von va ascultina catar mânro glaso”. Tha, o Isus silo ando cerii, atunci sar daisaras te ascultisaras lestar? Iech modalitatea importanto si te șioas andi practica lesche sicaimata. (Mat. 7:24, 25) w21.12 16 ¶1, 2

Mai anglal, o Pavel sas iech manuș șăralo hai nasul cai persecutilas zurales but le creștinen. Tha, pala codoia, cana dea peschi sama că ci sas-lo po ciacio drom, vo camlea anda sea o ilo te paruvel pesco phiraimos hai vi peschi personalitatea. Pherdo umilința, o Pavel hachiardea că ci daștilas te cherel le paruimata corcoro hai că trebulas lesche o zuralimos cai numai o Iehova daștil te del-les. (1 Tim. 1:12-16) Prin o ajutorii cai dea-les lesche o Iehova, vo cărdilea iech păstoro iubitorii, îndurătorii hai umilo. Vo alosardea te pachial-pe ando Iehova că vo daștilas te iertil-les. (Rom. 7:21-25) Vo jianelas so but buchia nasul cărdea hai că va mai cherela, tha dea sea peschi zor te avel iech manuș mai lașio. Sa cadea, pherdo umilința mechlea-pe po vast le Iehovasco caște ajutil-les te cherel peschi buchi. (1 Cor. 9:27; Filip. 4:13) Le phure de congregație ci sile numime anda codoia că sile perfecți. Tha o Iehova ajucărel-pe ca von te phenen cana cheren vareso nasul hai te den penghi zor caște avel-len iech personalitatea creștino mai șucar. (Ef. 4:23, 24) Cana studiin i Biblia anda pende si importanto ca le phure de congregație te dichen so daștinas te cheren mai mișto hai te cheren le paruimata cai trebun. Cadea, o Iehova va ajutila-le te aven phure lașe hai te cheren penghi buchi pherde bucuria. (Iac. 1:25) w22.03 29, 30 ¶13-15

So trebulas te cheras dacă das amari sama că judechisardeam ieche phrales? Te anas amenghe amintea că trebul te iubisaras amare phralen. (Iac. 2:8) Sa cadea, trebul te mangas le Iehovas anda o ilo te ajutil-ame te na mai judechisaras averen. Sicavas că cheras cadea sar mangas-ame, cana cheras o iechto paso te beșas ande iech than mai but timpo codole manușeia. Daisaras te acharas-les andi predicarea sau te hal ande iech than amența. Ando timpo so das amari zor te prinjianas-les mai mișto daisaras te dichas lesche calități hai cadea te las-ame pala o exemplo le Iehovasco hai le Isusosco. Cadea că, te sicavas că ascultisaras catar i porunca le lașe păstoroschi te na mai judechisaras. Cadea sar le bacrea ascultin catar o glaso lenghe păstorosco, vi le continuatori le Cristososche ascultin catar lesco glaso. Indiferento că cheras partea anda i ‘țâni turma’ sau anda „aver bacrea”, te ascultisaras mai dur o glaso le lașe păstorosco. (Luca 12:32; Ioan 10:11, 14, 16) w21.12 19 ¶11; 21 ¶17, 18

Cana o Roboam arăslea rege ando Israelo, le manușa anda o poporo mangle lestar te țâniarel o pharimos cai lesco dad, o Solomon, șiutea-les pe lenghe dume. Iech lași buchi cai cărdea-la o Roboam, sas te del duma le phurența anda Israelo caște jianel so te phenel le manușenghe anda o poporo. Le phure dine-les o sfato te cherel cadea sar mangle le israeliți anda codoia că cadea von avileas te slujin lesche sea o timpo. (1 Regi 12:3-7) Tha, o Roboam ci dichlea mișto cado sfato. Anda codoia, vo alosardea te rodel sfato vi ca le murșa savența vo barilea. Von ci dine-les iech lașio sfato, hai phende lesche te șiol vi mai but pharimata pe le manușa anda o poporo. (1 Regi 12:9-11) Anda codoia că ci jianelas pala savo sfato te lel-pe, o Roboam daisardeas te manghel le Iehovastar te sicavel lesche so te cherel. So avilea pala codoia, sas zurales nasul anda o Roboam hai anda le manușa anda o poporo. Poiechdata vi amenghe si dine sfaturi cai daștil-pe că ci si so camas te așunas. Cu sea cadala, dacă sile dine anda o Cuvânto le Devlesco, trebul te șioas-le ande amaro ilo hai te las-ame pala lende. w22.02 9 ¶6

Iech manuș cai silo umilo hai modesto ci va gândila-pe ca le buchia cai le tărne mai trebun te sichion-le tha codolende cai jianen te cheren-le mișto. Vo ci va dichela len sar rivali, tha sar colegi savența cherel buchi ande iech than. (Prov. 20:29) Codola mai phure dichen codolen mai tărne sar cadouri le Iehovastar, anda save sile recunoscători. Ando timpo so lengo zuralimos cărdiol mai țâno, codola mai phure sile recunoscători că codolen cai silen o zuralimos le tărnimasco camen hai daștin te cheren buchi caște slujin andi congregația. Andi Biblia arachas vi o șucar exemplo cai mechlea-les i Naomi anda codola cai sile mai phure. Pherdi recunoștința, voi mechlea ca iech tărni te ajutil-la. Co începuto, i Naomi phendea pesca boreache, cai sas-li phivli, te jial parpale ca laco poporo. Cu sea cadala, cana i Rut phendea că ci va mechela-la hai că va jiala laia parpale ando Betleemo, voi mechlea-la te ajutil-la. (Rut 1:7, 8, 18) Cadaia andea bare miștimata le duie jiuvleanghe! (Rut 4:13-16) I umilința va cherela codolen mai phure te len-pe pala o exemplo cai mechlea-les i Naomi. w21.09 10, 11 ¶9-11

Amaro Dad cerisco jianel so daisaras te cheras fiesavo anda amende. Daștil-pe că tu cheres mai but ando servicio andino le Devlesche sar aver anda che phrala. Sau daștil-pe că, anda codoia că san nasfalo, san phuro, sau si tut familia, ci daștis te cheres cadea de but. Dacă si cadea, na av perado. (Gal. 6:4) O Iehova ci va bâstrăla chi buchi chichi timpo cheres-la anda sea o ilo hai des sea chi zor. O Iehova dichel chiar vi le buchia cai cames te cheres-le tha ci daștis. Vo camel te slujis lesche pherdo bucuria hai te aves mulțumime le buchianța cai daștis te cheres-le anda leste. Mai but, si amen pacea andi goghi, anda codoia că jianas că o Iehova silo sea o timpo pașa amende. (Is. 41:9, 10) Cadea că, daisaras te avas zurales bucurime cana anas închinarea amare Dadesche cerisco, cai silo ‘demno te primil i gloria hai i pachiv’ catar sea leschi creația. (Rev. 4:11) w22.03 24 ¶16; 25 ¶18

Chiar cana camas te avas cadea sar o Isus, ci trebul te avas perade dacă ci daisaras te las-ame pala leste ande iech modo perfecto. (Iac. 3:2) Cana iech manuș camel te sichiol te ghilabal, ande le dintune bărșa cana sichiol, vo ci daștil te ghilabal sa cadea de mișto sar codo cai sicavel-les. Tha, dacă sichiol andal buchia cai ci cherel-le mișto hai del peschi zor te lel-pe pala so cherel codo cai sicavel-les, țâra po țâra, vo va avela te ghilabal sea mai șucar. Sa cadea, dacă pala so studiisardeam i Biblia, cheras so sichileam hai das amari zor te cheras le paruimata cai trebun, daisaras te las-ame pala o exemplo cai mechlea-les amenghe o Isus. (Ps. 119:59) Le mai but manușa andai lumea ande savi traisaras gândin-pe numai pende. Tha, le slujitori le Iehovasche ci sile cadea. O fapto că o Isus șiutea o miștimos averengo mai opral sar pesco arăsăl ande amaro ilo hai zuriarel-ame te camas te cheras vi amen sa cadea. (1 Pet. 2:21) Cadea că, te cheras sea so daisaras caște șioas o miștimos averengo po iechto than, cadea sar o Isus, hai cadea va avela te simțosaras i bari bucuria că sam cuci andel iacha le Iehovasche. w22.02 24 ¶16; 25 ¶18

Aghies o Iehova sicavel o drom pesche poporosche prin pesco Cuvânto, i Biblia. Dacă cheras amenghe timpo te hachiaras mai mișto so sicavel-ame o Iehova, va avela amenghe mai ușoro te las-ame pala lesche îndrumări hai te cheras i buchi cai dea-la amenghe, i lucrarea de predicare. (1 Tim. 4:15, 16) O Iehova del-ame îndrumarea vi prin o ‘sclavo fidelo hai prevăzătorii’. (Mat. 24:45) Poiechdata, daștil-pe că ci hachiaras cu sea le îndrumări cai si amenghe dine. Sar exemplo, daștin te aven amenghe dine instrucțiuni caște jianas so te cheras cana si iech dezastro naturalo. Cu sea cadala, daisaras te gândisaras-ame că ci va întâmplola-pe ando than cai beșas. So daisaras te cheras cana nachas prin cadai situația? Te gândisaras-ame ca relatări biblico cai sicaven chichi de importanto si te așunas le îndrumări. Poiechdata, o poporo le Devlesco primisardea instrucțiuni cai ci fanas goghiaver andel iacha le manușenghe. Tha, ji la urmă, sicadea-pe că sas-le le mai lașe hai hastrade lenghi viața. (Jud. 7:7; 8:10) w22.03 18, 19 ¶15, 16

Pherdo pachiamos, o Isus phendea le dumes anda o texto de aghies. O Isus jianglea că lesco viitorii încărelas catar o Iehova hai sas-lo siguro că lesco Dad avelas te anel pesche amintea lestar. So sichioas anda so phendea o Isus? Te avas gata te șioas amari viața andel vasta le Iehovasche. Caște cheras cadaia, trebul ‘te pachias-ame ande leste anda sea o ilo’. (Prov. 3:5) Te dichas o exemplo le Joshuasco, iech Martoro de numai 15 bărș, cai sas-les iech pharo nasfalimos hai sas-lo pe merimaste. Vo ci camlea te primisarel anumime tratamentea medicalo cai avenas contra le legi le Devlesche. Țâra timpoia angla so te merel, vo phendea pesca deiache: „Mamo, som andel vasta le Iehovasche. . . . Daștiv te phenav cadaia, mamo, anda sea mânro ilo: Som siguro că o Iehova va anela-ma pale viațate co jiuvindimos. Vo citisardea mânro ilo, hai me iubisarav-les ciaces”. Fiesavo anda amende trebulas te pușel-pe: „Dacă trebulas te alosarav mașcar te așiav andi viața hai te așiav integro, avelas te șioav mânri viața andel vasta le Iehovasche pherdo pachiamos, că vo va anela pesche amintea mandar?”. w21.04 12, 13 ¶15, 16

Le Iehovasche slujitori sile zuriardea vi prin i lucrarea de predicare. Cana das duma averența andai i Biblia, simțosaras-ame zuriarde, chiar cana le manușa așunen-ame sau nici. But phrala hai pheia ci daștin te cheren but andi predicarea, datorime la situațiache ande savi sile. Dacă vi tu san ande cadai situația, na bâstăr că o Iehova silo mulțumime cana cheres sea so daștis caște des-les so si tut mai lașio. O Iehova dichel că camas te las partea ca i lucrarea de predicare, chiar cana ci daisaras te încleas anda o chăr. Vo daștil te del-ame ocazii te predichisaras codolenghe cai len seama pe amende chăre sau ando spitalo. Dacă dichas parpale soste cărdeam mai anglal hai so daisaras te cheras aghies, va avaia perade. Tha, dacă dichas o ajutorii cai del-les amenghe o Iehova aghies, va daisaraia te nachas părdal orisavo zumaimos pherde bucuria. Ci jianas save semințea le ciacimasche va astarena rădăcini hai va începona te barion. (Ecl. 11:6) w21.05 24, 25 ¶14-17

O rege David primisardea but binecuvântări catar o Iehova, sar avelas barvalimos, gloria hai but victorii. O David sas-lo recunoscătorii le Iehovasche anda so dea-les hai phendea că sas-le ‘prea but caște daștil te phenel-le’. (Ps. 40:5) Tha, pala iech timpo o hașvalimos cărdea le Davidos te na mai avel mulțumime soia dea-les o Iehova. Chiar cana sas-le mai but rromnia, o David mechlea ca ande lesco ilo te cărdiol-pe iech camnimos nepotrivime anda avereschi rromni. Cadai juvli sas i Bat-Șeba, i rromni le Urieschi, o hetito. O David gândisardea-pe numai peste hai cărdea adultero la Bat-Șebaia hai voi așilea phari. Pala codoia, o David cărdea iech păcato vi mai baro, șiutea te avel mudardo o Urie. (2 Sam. 11:2-15) So întâmplosardea-pe le Davidoia? Gândisardea-pe că o Iehova ci dichelas-les? Chiar cana slujisardea loialo le Iehovasche but bărșa vo pelea ando athaimos le hașvalimasco hai o prețo cai pochindea-les sas zurales cuci. Tha ce mișto, că o David phendea o păcato cai cărdea-les hai falea-les nasul anda so cărdea. Chichi de recunoscătorii sas-lo vo cana sas-les pale i aprobarea le Iehovaschi! (2 Sam. 12:7-13) w21.06 17 ¶10

Poiechdata ci si amen pachiamos ande amende că daisaras te încăras studii biblico. Daștil-pe te pachias că, angla so te studiisaras varecaia trebulas te avel-ame mai but prinjianimos andai Biblia sau te avas sicaitorea mai lașe. Ita trin buchia cai daștin te ajutin-ame te avel-ame mai but pachiamos ande amende. I iechto buchi si că o Iehova pachial că daisaras te sicavas averen. I duito buchi si că o Isus, cai siles ‘sea i autoritatea ando cerii hai pi phuv’, dea-tu i buchi te sicaves averen. (Mat. 28:18) Hai i trinto buchi si că o Iehova hai le phrala ajutin-tu. O Iehova sicadea le Isusos so te phenel hai vo daștil te sicavel vi tut. (Ioan 8:28; 12:49) Mai but, daștis te manghes le phrales cai si o supraveghetorii chia grupaco de serviciu, ieche pionieres sau ieche phrales cai siles experiența te ajutil-tu te începosares hai te încăres iech studio biblico. Caște astares mai but tromai, jia ca iech studio încărdo iechestar anda lende. w21.07 6 ¶12

Anda codoia că o sfârșito cadala lumeaco nasul si pașă, trebul te pachias-ame mai but sar oricana că o modo ande savo cherel o Iehova le buchia si o mai lașio. Sostar? Ando baro necazo, daștilas te phenel-pe amenghe te cheras buchia cai fan-ame dilivane, pachias că sile phare sau ci hachiaras-le. Si ciaces, ci va avela te așunas le Iehovas sar phenel amenghe cadal buchia, tha, vo va cherela cadai buchi prin codola cai alosardea-le te aven angla amende. Codo ci va avela o timpo te șioas ca îndoiala i îndrumarea cai si amenghe dini sau te gândisaras-ame: „Oare avel catar o Iehova sau le phrala cai sile angla amende cheren so camen von?”. Va avela te pachias-ame ando Iehova hai ande leschi organizația ande codola phare ghiesa? Sar dichas acana le îndrumări teocratico va sicavela so va avela te cheras vi atunci. Dacă si amen pachiamos andel buchia cai si amenghe phende aghies hai cheras sigo so si amenghe phendo, cadea va avela te cheras vi ando baro necazo. (Luca 16:10) w22.02 6 ¶15

Le Ghedeonos hai lesche 300 manușen sas-len iech bari victoria le ajutoroia le Iehovasco, victoria saveaia daștinas te den-pe bare. Tha, le efraimiți avile co Ghedeon na caște așaren-les, tha caște han-pe leia. (Jud. 8:1) O Ghedeon phendea lenghe concreto sar binecuvântisardea-le o Iehova. Cadea că, „von ci mai sas-le holiarde”. (Jud. 8:3) O Ghedeon ci phuchiardea-pe barimastar hai cadea încărdea i pacea ando poporo le Devlesco. Catar le efraimiți sichioas că ci trebulas ca i mai importanto buchi te avel amari pachiv, tha i pachiv cai trebul te anel-pe le Iehovasche. O Ghedeon si iech exemplo anda le șăre la familiache hai anda le phure. Dacă varecon si holiardo pe amende, te încercosaras te dichas i situația cadea sar dichel-la vo. Sa cadea, daisaras te așaras-les anda le buchia lașe cai cărdea-le. Va trebula te avas umili. I mai importanto buchi si i pacea andi congregația, na te sicavas că si amen ciacimos. w21.07 16, 17 ¶10-12

O Iehova sicadea amenghe pachiv cana cărdea-ame pala pesco chipo. Anda codoia că sam cărde pala o chipo le Devlesco, daisaras te sichioas hai te sicavas but anda lesche bare calități, sar avelas i iubirea, i compasiunea, i loialitatea hai o ortomos. (Ps. 86:15; 145:17) Das pachiv le Iehovasche hai sicavas lesche că sam recunoscători cana bariaras cadal calități. (1 Pet. 1:14-16) Cana phiravas-ame ande iech modo cai si plăcuto amare Dadesche cerisco, sam bucurime hai si amen iech viața fericime. Mai but, cana cărdea-ame pala pesco chipo, o Iehova dea-ame o zuralimos te cărdiovas le manușa cai vo camel-le ande peschi familia. O Iehova cărdea amenghe iech șucar chăr. Bute timpoia angla so te cherel le Adamos, o Iehova cărdea le manușesche iech chăr. (Iov 38:4-6; Ier. 10:12) Anda codoia că silo lașio hai generoso, o Iehova cărdea but lașe buchia caște cherel-ame fericime. (Ps. 104:14, 15, 24) Vo gândisardea-pe cadale buchiande cai cărdea-le hai dichlea că ‘sas-le lașe’. w21.08 3 ¶5, 6

Savoren si amen i responsabilitatea te predichisaras hai te cheras discipoli. (Mat. 28:19, 20; Rom. 10:14) Placialas tut te aves mai lașio ande cadai buchi importanto? Studiisar i broșura Citirea hai sicaimos, hai șiu tuche obiectivea savende daștis te arăsăs hai pala codoia de chi zor te arăsăs lende. Te na bâstras că iech anda le mai importante obiective cai daisaras te șioas-le amenghe si te bariaras calități creștino. (Col. 3:12; 2 Pet. 1:5-8) Savore camas te cheras mai but anda o Iehova de sar cheras aghies. Andi lumea nevi va avela te slujisaras lesche sea amare zuralimaia. Ji atunci, dacă cheras sea so daisaras caște slujisaras le Iehovasche, amari bucuria va bariola, hai le sentimentea cai cheren-ame te avas perade ci va mai avena cadea de bare. Hai mai but sar orisoste, va avela te anas pachiv hai te așaras le Iehovas amaro ‘fericime Del’. (1 Tim. 1:11) Cadea că, te arachas bucuria ande le buchia cai daisaras te cheras-le ando servicio le Iehovasco! w21.08 25 ¶18-20

Dacă barilean ande iech familia Martorenghi le Iehovaschi sanas sicado de cana sanas țâno că o Iehova si o Creatorii. Mai sanas sicado că le Iehovas siles iech șucar personalitatea hai că siles iech scopo iubitorii andal manușa. (Gen. 1:1; Fap. 17:24-27) But manușa ci pachian că existil o Del hai nici că vo si o Creatorii sea-l buchiango. Von phenen că i viața cărdea-pe corcori anda întâmplarea hai că pala codoia barilea ande forme viațache mai complexo. Buten anda cadal manușa silen iech baro sicaimos. Von phenen că i știința sicadea că so phenel i Biblia na-i ciaces hai că o pachiamos ande iech Creatorii si andal manușa cai ci sile sicade, sile covle sau pachian oriso. Ci contil de chichi timpo sam slujitori le Iehovasche, savore trebul te zuriaras amaro pachiamos. Cana cheras cadea, ci va avaia athade prin ‘filozofia hai athaimos zadarnico’ sicadi codolendar cai phenen că i Biblia si neciaci. (Col. 2:8) w21.08 14 ¶1-3

O Abel, o Noe, o Avraam hai o Iov, sicade penghi iubirea hai pachiv caring lo Iehova prin o fapto că von cărde so phendea lenghe vo hai andine lesche jertfe. Jianas că cărde sea so daisarde caște den pachiv le Iehovasche, hai lenghi închinarea sas cuci ande lesche iacha. Pala codoia, o Iehova dea le israelițenghe i Legea mozaico. Cadai legea sicavelas sar trebulas te anel-pe închinarea le Iehovasche cadea sar camelas vo. Pala so mulea hai sas-lo jiuvindime o Isus, o Iehova ci mai manglea pesche slujitorendar te încăren i Legea mozaico. (Rom. 10:4) Le creștini trebunas te încăren iech nevi legea, i „legea le Cristososchi”. (Gal. 6:2) Sar daștinas te cheren cadaia? Ando than te încăren ande penghi goghi iech legea hai te len-pe pala but reguli, von trebunas te len-pe pala o exemplo le Cristososco hai te încăren lesche sicaimata. Vi aghies, le creștini, den sea penghi zor te len-pe pala o exemplo le Cristososco caște aven cuci andel iacha le Iehovasche hai caște aven zuriarde. (Mat. 11:29) w22.03 20, 21 ¶4, 5

O Iehova ascultil pesche șiaven. Cana sas-lo pi phuv, o Isus manglea-pe butivar le Iehovasche hai o Iehova siguro ascultisardea-les. (Luca 5:16) Sar exemplo, așundea-les cana manglea-pe angla so te lel bare decizii, sar avelas cana trebuisardea te alosarel le 12 apostolen. (Luca 6:12, 13) Sa cadea, o Iehova așundea le manglimata cai phendea-le cana sas-lo zurales duchado. Chiar angla ca o Iuda te bichinel-les, o Isus manglea-pe anda sea o ilo anda le phare buchia prin save avelas te nachel. O Iehova na numai că așundea lesco manglimos, tha vi bișaldea iech îngero caște zuriarel-les. (Luca 22:41-44) Vi aghies, o Iehova ascultil le manglimata cai phenen-le lesche slujitori hai del răspunso lende cana si o mai mișto hai ande o mai lașio modo. (Ps. 116:1, 2) Te dichas sar dea răspunso o Iehova ca le manglimata iecha pheiache anda India. La sas-la bare pharimata emoționalo hai manglea-pe anda ilo le Iehovasche anda le buchia prin save nachelas. Voi phenel: „I emisiunea anda mai 2019 pa JW Broadcasting^®, cai sicavel sar te nachas părdal le pharimata hai le daraimata, avilea exacto cana trebuisardea. Sas o răspunso ca mânre manglimata”. w21.09 21, 22 ¶6, 7

Daisaras te imaginisaras amenghe chichi de pharo sas anda le creștini anda o iechto secolo te mechen palal sea so sas-len hai te începosaren iech viața nevi? Len trebulas te avel-le pachiamos că o Iehova va avela te lel sama pe lende po plano materialo. So aver buchi ajutisardea-le? Panji bărșa mai anglal ca le romani te înconjurin o Ierusalimo, o apostolo Pavel dea le evreienghe iech lașio sfato: „Tumaro modo viațaco te avel bi te iubin le love, hai te aven mulțumime soia si tumen. Că vo phendea: «Niciechdata ci va avela te mechav-tu, hai niciechdata ci va avela te duriarav-ma tutar»”. Cadea că, daisaras te avas pherde tromai hai te phenas: «O Iehova si mânro ajutorii; ci va avela te darav. So daștil te cherel manghe o manuș?»”. (Evr. 13:5, 6) Codolenghe cai ascultisarde so phendea o Pavel mai anglal ca le romani te aven contra lenghe, sas lenghe but mai ușoro te începosaren iech viața simplo, dur catar lengo chăr. Von daisarde te pachian zurales că o Iehova va avela te lel sama pe lende. w22.01 4 ¶7, 9

Dacă trebulas te phenas sar si iech manuș cai sicavel îndurarea, daștil-pe că gândisaras-ame varecaste cai sicavel lașimos, siles iech ilo lașio, silo pherdo mila hai ajutil averen. Daștil-pe că avel ande amari goghi i ilustrarea le Isusoschi anda o lașio samariteano. Cado manuș, chiar cana cherelas partea anda aver națiunea, „sicadea îndurarea” caring iech evreo cai sas-lo mardo catar le cior. O samariteano sicadea lesche mila hai lea sama pe leste pherdo iubirea. (Luca 10:29-37) Cadai ilustrarea sicavel iech șucar calitatea le Devleschi: i îndurarea. O Del sicavel îndurarea anda codoia că iubil-ame hai cherel cadaia ande fiesavo ghies. Si vi iech aver modo prin savo iech manuș daștil te sicavel îndurarea. Iech manuș cai sicavel îndurarea, daștilas te na pedepsil varecas cai meritil te avel pedepsime. O Iehova sicavel cadai îndurarea caring fiesavo anda amende. Ando Psalmo 103:10 citisaras: „Vo ci phiradea-pe amența pala amare păcatea”. Tha poiechdata, o Iehova alosarel te ortosarel mai zurales codolen cai păcătuin. w21.10 8 ¶1, 2

Cadea sar dichleam, o Iehova sicavel iubirea loialo numai caring codola cai silen iech amalimos chidino leia, adică lesche slujitori. Cadai ideea dichiol-pe claro anda le cuvintea le regesche David hai le profetosche Daniel. O David phendea: „Sicav vi mai dur iubirea loialo codolenghe cai prinjianen tut”. „I iubirea loialo le Iehovaschi încărel veșnico caring codola cai daran lestar.” Hai o Daniel phendea: ‘O, Iehova, o ciacio Del, cai sicaves iubirea loialo caring codola cai iubin tut hai respectin che porunci’. (Ps. 36:10; 103:17; Dan. 9:4) Cadal cuvintea inspirime sicaven că o Iehova sicavel iubirea loialo caring pesche slujitori cai prinjianen-les, daran lestar, iubin-les hai respectin lesche porunci. O Iehova șiol de iech partea peschi iubirea loialo anda codola cai anen lesche închinarea. Angla te slujisaras le Iehovasche sas amen leschi iubirea cai vo sicavel-la sea le manușenghe. (Ps. 104:14) Tha, sar lesche închinători bucurisaras-ame vi catar leschi iubirea loialo. w21.11 4 ¶8, 9

Aghies but manușa len-pe pala le conducători religioși cai von pachian că sile lașe. Von dichen-le cadea de cuci că arăsăn te cheren idolatria anda lende. Pheren lenghe changherea, chinen lenghe lila hai den lenghe love caște ajutin-le ande le buchia cai cheren-le. Fiesavi buchi cai cadal conducători phenen-la anda cadala si legea. Daștil-pe că von ci avenas cadea de bucurime nici dacă avelas o Isus pi phuv. Tha le închinătoren ciace ci silen clase rașaienghe. Vi cana respectisaras codolen cai si angla amende, amen las-ame pala le cuvintea cai o Isus phendea-le amenghe claro: „Tumen savore san phrala”. (Mat. 23:8-10) Amen ci cheras idolatria andal manușa – conducători religioși sau politici – hai nici ci ajutisaras-le andel buchia cai von cheren-le. Mai but, amen ci hamisaras-ame ande so cheren von hai așias dur catar i lumea. Cadea amen sam diferime catar but religii cai pachian că sile creștino. (Ioan 18:36) w21.10 20 ¶6-7

Caște avas sfinți trebul te asigurisaras-ame că chonic hai chanci ci șiol-pe mașcar amende hai amaro Del. Mai but, anda codoia că phiravas o anav sar Martori le Iehovasche sam hotărâme te na cheras chanci cai anelas lajiav sau blasfemia pe lesco anav sfânto. (Lev. 19:12; Is. 57:15) Le israeliți prinjianenas le Iehovas sar lengo Del hai respectinas lesche legi. Ando Levitico 18:4 phenel-pe: „Te pheren mânre hotărâri judecătorești, te respectin mânre legi hai te phiren cadea sar phenen von. Me som o Iehova, tumaro Del”. Ando capitolo 19 si chichiva anda cadal legi dine le israelițenghe. Sar exemplo, le versetea 5-8, 21, 22 cheren referirea ca le jertfe anda animalea. Le jertfe, „iech buchi sfânto le Iehovaschi”, trebunas andine cadea cai te anen pachiv le Devlesche. Cadal versetea cheren-ame te rodas i aprobarea le Iehovaschi hai te anas lesche jertfe cai așiaren-les hai cai te aven lesche plăcuto, cadea sar phenel-pe amenghe ande Evrei 13:15. w21.12 5, 6 ¶14, 15

I experiența codolenghi cai sichile te pachian-pe ando Iehova, daștil te ajutil vi codolen tărne cai sile căsătorime. Chichiva manușa căsătorime slujin le Iehovasche de but bărșa andi buchi sar pionieri. Dacă camen te dichen sar si tumare obiectivea, den duma lența. Cadaia si iech buchi prin savi sicaven că si tumen pachiamos ando Iehova. (Prov. 22:17, 19) Na bâstrăn, i căsătoria si iech daro catar o Iehova. (Mat. 19:5, 6) Vo camel ca codola căsătorime te bucurin-pe catar cado daro. Tărne căsătorime, daștinas te dichen dacă o modo ande savo traisaren tumari viața si o mai lașio? Cheren sea so daștin caște sicaven le Iehovasche că san recunoscători anda lesche daruri? Manghen tumen lesche. Roden ande lesco Cuvânto principii cai aplichin-pe tumende. Pala codoia, cheren cadea sar sichilean andal îndrumări cai del-le tumenghe o Iehova. Daștin te pachian zurales că va avela tumen iech viața fericime hai binecuvântime dacă va șiona po iechto than i buchi anda o Iehova! w21.11 18 ¶16; 19 ¶18

O Iacov dichlea-pe cadea sar sas-lo ciaces. Vo ci pachiaia că anda codoia că sas o phral le Isusosco sau anda le privilegii cai primisardea-le, sas-lo mai importanto sau mai opre sar lesche phrala hai pheia. Cana delas duma le coavere creștinenghe vo phenelas lenghe „mânre cuci phrala”. (Iac. 1:16, 19; 2:5) Vo ci camlea te sicavel că sas perfecto. O sicaimos: Te na bâstras că savore păcătuisaras. Ci trebul te pachias că sam mai opre sar codola casa studiisaras. Dacă mechas te hachiarel-pe că amen ci greșisaras niciechdata, von daștinas te pachian că ci va daștina vroiechdata te cheren so phenel lenghe o Del. Tha, dacă phenas lenghe anda ilo că nici amenghe ci sas sea o timpo ușoro te respectisaras le principii biblico hai phenas lenghe sar ajutisardea amen o Iehova te cheras paruimata ande amari viața, codola casa studiisaras va hachiarena că vi von daștin te arăsan slujitori le Iehovasche. w22.01 11, 12 ¶13, 14

Chichi va avela te pașiol mai but amari gândirea catar le Isusoschi, cadichi mai but va avela te cheras le buchia cadea sar vo, hai amari personalitatea va avela sea mai pașă catar leschi personalitatea. (Evrei 1:3) Tha, daștil-pe că pușias-ame: „Sar daisaras te las-ame pala o exemplo le Isusosco, dacă amen sam imperfecți? Avel amenghe pharo te pachias că va avela te avas vroiechdata sar vo”. Dacă nachlea vi prin chi goghi cado gândo, an tuche amintea le buchia cai aven. I iechto buchi si, că samas cărde te avas perfecto cadea sar o Iehova hai o Isus. Daisaras te alosaras te las-ame pala lengo exemplo, hai chichi daștil-pe, va avela te cheras cadaia. (Gen. 1:26) I duito buchi si, că o spirito le Devlesco si o mai baro zuralimos anda o universo. Prin leste, daisaras te cheras buchia cai corcore ci daisaras te cheras-le. I trinto buchi si, că o Iehova ci ajucărel prea but amendar. Vo ci manghel amendar te sicavas ande iech modo perfecto o rodo le spiritosco. Mai but, amaro lașio Dad Iehova va dela codolen cai silen i speranța te train pi phuv 1 000 bărș, caște arăsăn ca i perfecțiunea. (Rev. 20:1-3) Sea so manghel o Iehova amendar si te cheras sea so așel ande amaro zuralimos hai te șioas amaro pachiamos ande leste că vo va ajutila-ame. w22.03 9 ¶5, 6

Na numai o manglimos ajutil amen te zuriaras amaro amalimos le Iehovaia, tha vi cana studiisaras lesco Cuvânto hai las partea ca le întruniri la congregațiache. So daisaras te cheras caște folosisaras chichi mai mișto amaro timpo cana studiisaras hai cana las partea ca le întruniri? Puș tut: „So așiavel man te cherav mânri goghi te avel atento ca le întruniri sau cana studiisarav?”. Daștilas te avel o fapto că primisaras apeluri, e-mailuri sau mesajea po telefono mobilo sau pe aver dispozitivea electronico? Dacă, ji la urmă, des chi sama că chi atenția sili țârdini catar aver buchia ando timpo so studiisares sau les partea ca le întruniri la congregațiache, mang le Iehovas te ajutil tut. Daștilas te na avel tuche ușoro te meches le pharimata sau le îngrijorări cai duchaven tut. Cu sea cadala, si zurales importanto te concentrisares tut pe le buchia spiritualo. Mang le Iehovas te del tut i pacea cai va păzila na numai chio ilo, tha vi chi „goghi”. (Filip. 4:6, 7) w22.01 29 ¶12-14

O rege Ozia si iech aver manuș cai ci așundea o sfato cai sas lesche dino. Vo gălea ande iech than anda o templo le Iehovasco cai numai le rașaia daștinas te jian hai camlea te thabarel tămâia. Le rașaia le Iehovasche phende lesche: „Na tu, Ozia, trebul te thabares tămâia angla o Iehova! Numai le rașaia trebun te thabaren tămâia”. So cărdea o Ozia? Dacă pherdo umilința avileas te așunel o sfato hai avileas te jial avri sigo anda o templo, daștil-pe că o Iehova avileas te iertil-les. Tha ando than te cherel cadea, o „Ozia . . . holiardea-pe”. Sostar ci camlea vo te lel-pe pala o sfato cai sas lesche dino? Daștil-pe că, ande leschi goghi, pachiaia că sar rege daștilas te cherel oriso. Tha o Iehova ci dichelas cadea le buchia. Prin so cărdea, o Ozia sicadea că sas-lo puchiardo barimastar hai o Iehova cărdea te înclel pe leste i lepra, cadea că, vo sas-lo iech „leproso ji ando ghies cana mulea”. (2 Cron. 26:16-21) Cana citisaras anda o Ozia, hachiaras că oricon sam, dacă ci las-ame pala le sfaturi bazome pi Biblia, va avela te hasaras i aprobarea le Iehovaschi. w22.02 9 ¶7

I purani personalitatea dichiol-pe ca iech manuș cana gândil hai cherel le buchia pala le camimata le ilesche păcătoso. (Col. 3:9) Iech manuș cai ci dea tele pa peste i purani personalitatea daștilas te gândil-pe numai peste, te holiarel-pe sigo, te na avel recunoscătorii hai te avel puchiardo barimastar. Les daștilas te placeal-les te dichel materialea pornografico, filmea imoralo sau filmea marimatanța. Cadale manușes daștil te avel-les vi lașe calități hai, daștil-pe că, simțosarel-pe doșalo anda le buchia cai phenel-le sau cherel-le. Tha ci camel cadea de zurales te paruvel-pe. (Gal. 5:19-21; 2 Tim. 3:2-5) Anda codoia că sam imperfecți, ci daisaras te încalavas cu sea le gânduri hai le camimata nasul anda amaro ilo hai goghi. (Is. 55:7) Cadea că, poiechdata va avela te phenas sau te cheras buchia anda save daștil te fal-ame nasul. Tha, cana das tele pa amende i purani personalitatea, cărdioas iech nevo manuș cai ci mai mechel-pe phanglo tela o zuralimos le phiraimasco nasul hai le buchiango cai aven anda iech ilo păcătoso. (Ier. 17:9; Iac. 3:2) w22.03 3 ¶4, 5

Phure, roden te dichen so si lașio ande tumare phrala hai pheia. Fiesaves anda lende siles calități, chiar cana sile imperfecți. (Filip. 2:3) Si ciaces, poiechdata le phure trebun te den vi sfaturi le phralenghe hai le pheianghe. Tha, cadea sar o apostolo Pavel, le phure trebun te den penghi zor te dichen părdal so phenel sau cherel iech phral. Von dichen i iubirea le phralenghi caring o Iehova, că ci mechen-pe hai slujin mai dur Lesche hai că daștin te arăsăn te cheren le buchia mai mișto. Le phure cai alosaren te dichen le șucar calități cai si le phralen, cheren ca i congregația te avel iech than șucar ande savo le phrala daștin te barion spiritualo hai te simțon-pe iubime. Na bâstrăn că o Iehova ci ajucărel tumendar te aven perfecto, tha te aven lesche loiali. (1 Cor. 4:2) Anda o Iehova si cuci sea so cheren ande lesco servicio. Mai but, vo ci va bâstrăla niciechdata „tumari buchi hai i iubirea cai sicadean-la anda lesco anav cana slujin codolenghe sfinți hai cana slujin mai dur lenghe”. (Evr. 6:10) w22.03 31 ¶19, 21