O Iehova așundea mânre manglimata

IECH VIZITA CAI PARUDEA MÂNRI VIAȚA

Năștisailem ande 22 decembria 1929, ando Noville, iech țâno gav cai sas enia ferme. Cado arachelas-pe pașa o Bastogne, andel plaina Ardeni andai Belgia. Anav manghe andi goghi cana somas șiavorro, so șucar sas mânri viața pașa mânro dad hai mânri dei. Me hai mânro țâno phral, o Raymond, trebulas te cheras but buchia, sar avelas te dușas le guruvnea ande fiesavo ghies hai te cheras buchi i phuv. Ande amaro gav le manușa sas-le zurales chidine hai ajutinas-pe iech averes oricana trebulas.

Mânro dad, o Emile hai mânri dei i Alice, încărenas but ca penghi religia catolico. Von jianas ande fiesavo curco ca i changheri. Tha ando bărș 1939, chichiva pionieri anda i Anglia predichisarde ande amaro gav hai dine mânre dades i revista Mângâiere (aghies, Ușten!). Mânro dad dea peschi sama sigo, că so phenelas-pe ande codoi revista sas o ciacimos hai astardea te citil i Biblia. Pala so mânro dad ci mai gălea ca i changheri, codola cai beșenas pașa amende, hai mai anglal phiravenas-pe șucar amența, astarde te așen amenghe zurales contra. Von dine sea penghi zor te cheren mânre dades te na mechel i religia catolico, hai butivar hanas-pe lesa anda cadai buchi.

Duchalas mânro ilo cana dichlemas sar phiravenas-pe le coaver mânre dadesa. Cadaia cărdea man te mangav man le Devlesche te ajutil mânre dades. Somas zurales voime te dichav că, codola cai beșenas pașa amende, ci mai așenas contra cadea de zurales mânre dadesche. Cadaia cărdea man te pachiav anda sea o ilo că o Iehova silo ‘Codo cai așunel o manglimos’.

I VIAȚA ANDO DUITO RĂZBOIO MONDIALO

Ando 10 mai 1940, i Germania nazisto lea tela pesco zuralimos i Belgia, hai cadaia cărdea bute manușen te nașen anda o them. Amari familia gălea ando sudo la Franțaco. Po drom, nachleam prin thana cai dichleam sar i armata germano hai francezo marenas-pe.

Pala codoia, avileam parpale ca amari ferma, hai dichleam că sea amare buchia sas-le ciorde. Așilea amenghe numai o Bobbie, amaro jucăl, savo nașlea caring amende cana dichlea amen. Cadaia cărdea man te pușav man: „Sostar si cadea de but marimata hai ducha?”.

Ande codol momentea o phral Emile Schrantza, cai slujilas sar pioniero hai phuro, avelas butivar amende chăre hai cadaia zuriardea man but. Prin i Biblia, vo sicadea amenghe claro sostar si cadea de but ducha hai dea man răspunso vi ca aver pușimata cai sas man anda i viața. Cadea, arăslea te avel man iech amalimos chidino le Iehovasa hai te pachiav anda sea o ilo că vo si iech Del la iubireaco.

Angla te terminil-pe o războio, amari familia daisardea te dichel-pe mai butivar avere phralența hai te den duma. Ando augusto 1943, o phral José-Nicolas Minet avilea ca amari ferma caște cherel iech cuvântarea. Vo pușlea: „Con camel te bolel-pe?”. Me, mânro dad, hai mânro cac vazdeam o vast. Boldeam amen le trin ande iech len de pașa amari ferma.

Andi decembria 1944, i armata germano cărdea o palutno marimos caring o fronto anda o vesto, prinjiando sar „O marimos anda Ardeni”. Beșleamas pașa o than cai dea-pe cado marimos hai trebuisardea te garavas amen andi pivnița cam iech șion. Ande iech ghies, cana gălem avri te dav le animalen te han, iech arma nuclearo sas șiudini andi ferma hai distrugisardea o acoperișo catar o hambaro. Iech soldato americano cai garavelas-pe ande amaro grajdo dea cingar: „Tele, ca i phuv!”. Nașlem hai șiutem man ca i phuv pașa leste. Caște feril man, vo șiutea peschi casca ande mânro șăro.

BARIOAV ANDO PACHIAMOS

Pala o războio, daisardeam te dichas amen hai te das duma mai butivar le phralența anda i congregația anda Liège, cai sas cam 90 km dur amare gavestar. Pala iech timpo, ajutisardem te cărdiol-pe iech țâni grupa ando Bastogne. Cărdem buchi sar administratoro fiscalo hai daisardem te studiiv o drepto. Pala codoia cărdem buchi ande iech birovo sar notarii. Ando bărș 1951, cărdea-pe iech țâno congreso ando Bastogne. Code chidine-pe cam 100 manușa, mașcar save sas vi i Elly Reuter, iech pioniera zurali. Caște arăsăl ca o congreso, voi cărdea iech drom de 50 km pe bicicleta. Na pa but timpo, astardea te ciaiol amen iech averestar hai logodisardeam amen. I Elly sas-li achardi ca i Școala Galaad, andi America. Tha, voi scriisardea caring o sedio mondialo, hai phendea sostar ci daștilas te jial. O phral Knorr, savo sas-lo angla i organizația le Iehovaschi, bișialdea iech lil hai phendea lache că ande iech ghies va cherela i Școala Galaad pesche rromesa. Leam amen andi februaria 1953.

Ande codo bărș, me hai i Elly găleam ca o congreso „Societatea la lumeachi nevi”, cai încărdea-pe po Yankee Stadium (New York). Ca o congreso, arachlem man ieche phralesa, saves sas-les iech lașio than buchiaco anda mande hai phendea manghe te muchiv man andi America. Pala so mangleam amen, me hai i Elly alosardeam te na jias code hai găleam parpale andi Belgia caște ajutisaras i grupa anda Bastogne, ande savi sas cam deș phrala. Ando bărș cai avilea, samas zurales voime anda codoia că năștisailea amaro șiavorro, o Serge. Tha, numai pala efta șiona, o Serge, pelea nasfalo hai mulea. Șiordeam amaro duchado ilo angla o Iehova ando manglimos hai samas zuriarde anda codoia că jiangleam că, andi lumea nevi, amaro șiavorro va avela uștiado andal mule.

DAS SEA AMARO TIMPO ANDI BUCHI LE IEHOVASCHI

Andi octombria 1961, daisardem te cherav buchi numai dipaș ghies hai cadaia ajutisardea man te astarav o pionerato. Tha, ande sa codo ghies, o phral cai supraveghilas o Betelo andai Belgia sunisardea man. Vo pușlea man dacă daștiv te cherav buchi sar servo de circumscripție (aghies si o phral cai vizitil le congregații). Pușlem-les dacă daisardeamas te cheras o pionerato angla te astaras cadai buchi. Sas manghe phendo că da. Cărdeam buchi sar pionieri ohto șiona hai andi septembria 1962 astardeam te vizitisaras le congregații.

Andi octombria 1964, pala dui bărșa samas acharde co Betelo anda Bruxelles. Cadaia andea amenghe but miștimata. Ando bărș 1965, o phral Knorr vizitisardea o Betelo. Na pala but timpo, bi te ajucăras amen, somas achardo te cherav buchi sar phral cai supraveghil o Betelo. Pala codoia, me hai i Elly samas acharde te cheras i 41-to clasa catar i Școala Galaad. Le dumes cai phendea-len amenghe o phral Knorr acana 13 bărșa pherdile-pe. Pala so terminisardeam i școala, risaileam parpale co Betelo andai Belgia.

FERISARAV LE DREPTURI LEGALO LE MANUȘENGHE LE IEHOVASCHE

Andel bărșa cai avile somas voime că daisardem te folosisarav so jianglemas anda i legea, caște feriv le drepturi le manușenghe le Iehovasche anda i Europa hai anda aver thema. (Filip. 1:7) Cadea, daisardem te prinjianav manușen andal guvernea anda mai but sar 55 thema, ande save amari buchi sas-li așadi. Cana prinjiandemas varecas phendemas că som „iech manuș le Devlesco”, na iech manuș cai prinjianelas mișto le legi. Sea o timpo rodem i îndrumarea le Iehovaschi hai încărdem andi goghi le dumes andal Proverbe 21:1: „O ilo le regesco [sau le judecătorosco] si sar le paia cai thabden ando vast le Iehovasco. Vo ortosarel-les oricai camel”.

Vareso cai ci va avela te bâstrav niciechdata si cana dem duma ieche manușesa cai cherelas buchi ando Parlamento Europeano. Pala so pușlem mai butivar dacă daștil-pe te dav duma lesa, ji la urmă, camlea te dichas amen. Phendea manghe: „Dav tut panji minutea, niciech minuto mai but”. Atunci, mechlem o șăro tele hai astardem te mangav man. Holiardo, vo pușlea man so cherav. Vazdem mânro șăro hai phendem lesche: „Mulțumisarav le Devlesche anda codoia că daștiv te dav duma iechesa anda lesche manușa”. Vo pușlea: „So cames te phenes?”. Sicadem lesche o Romani 13:4 hai, anda codoia că vo sas iech manuș cai pachialas andi Biblia, cado verseto țârdea leschi atenția. Cadea că, dea man dipaș ceaso hai amari discuția gălea zurales mișto. Vo chiar așardea amari buchi.

Andel bărșa cai nachle, le manușa le Iehovasche sicade că silen ciacimos ande mai but crisa juridico andi Europa, sar avelas te na hamisaren-pe andi politica, casche așen le șiave, le impozitea hai but aver buchia. Sas iech bari pachiv anda mande te cherav buchi che cadal crisa hai te dichav claro sar o Iehova cherel amenghe ciacimos. Le Martori le Iehovasche câștighisarde mai but sar 140 crisa catar i Curtea Europeano andal Drepturi le Manușesche.

I PREDICAREA ANDI CUBA

Andel bărșa ’90, ande iech than le phralența Philip Brumley, catar o sedio mondialo, hai o Valter Farneti, anda Italia, ajutisardeam le phralen anda i Cuba te avel-len mai but libertatea andi buchi le Iehovaschi. Code i predicarea sas phandadi. Scriisardeam ca i ambasada cubanezo andai Belgia hai dichleam amen ieche bare manușesa cai sas-lo șiuto te del duma amența. Le dintune discuții cai sas amen lesa ci găle cadea de mișto anda codoia că sas mai but nehachiarimata anda sostar o guverno așadea amari buchi code.

Pala so mangleam i îndrumarea le Iehovaschi ando manglimos, pușleam catar le autorități cubanezo dacă mechen amen te bișalas andi Cuba 5 000 Biblii. O guverno mechlea amen te cheras cadaia. Le Biblii arăsle code, hai sas-le dine le phralenghe. Dichilea-pe claro că o Iehova sas-lo amența! Pala codoia, mechle amen te mai bișalas încă 27 500 Biblii. Barilea mânro ilo bucuriatar anda codoia că ajutisardem amare cuci phralen anda i Cuba te avel-len fiesaves iech Biblia.

Gălem andi Cuba mai butivar caște ajutiv le phralen ca le crisa, hai cadea te avel-len iech libertatea mai bari andi închinarea andini le Iehovasche. Cadaia ajutisardea man te hachiarav man mișto bute manușența cai cherenas buchi ando guverno.

AJUTISARAS LE PHRALEN ANDA RWANDA

Ando bărș 1994, mai but sar 1 000 000 manușa sas-le mudarde ande iech marimos etnico ortosardo contra le manușa tutsi anda Rwanda. Chiar vi chichiva anda amare phrala sas-le mudarde. Na pala but timpo, chichiva phrala sas-le bișalde te îngăren haben hai vi aver buchia le phralenghe hai pheianghe de othar.

Cana arăsleam ande iech than le coavere phralența andi capitala, ando Kigali, arachleam o birovo anda i traducerea hai o than cai sas le publicații, pherdo hâva catar le gloanțea. Așundem but buchia nasul anda sar sas-le mudarde amare phrala hai pheia bare șureanța. Tha, așundem vi că le phrala sicade penghi iubirea pherde tromai iech caring aver. Sar exemplo, prinjiandem ieche phrales tutsi cai garadea-pe ande iech hâv andi phuv 28 ghiesa hai iech familia hutu lea sama pe leste. Cărdeam iech întrunirea caște zuriaras amare phralen hai code avile mai but sar 900 phrala hai pheia.

Pala codoia nachleam i granița anda o Zair (acana i Republica Democratico Congo) caște rodas le bute phralen rwandezo save nașle andel tabere de refugiați de pașa o foro Goma. Anda codoia că ci arachleam-len mangleam o ajutorii le Iehovasco. Pala codoia, pușleam ieche murșes cai avelas caring amende dacă prinjianelas le Martoren le Iehovasche. „Da, chiar me som iech Martoro le Iehovasco”, phendea vo. „Daștiv te îngărav tumen ca o comiteto cai ajutil amen”. Încărdeam iech întrunirea caște zuriaras le phralen anda codo comiteto hai pala codoia arachleam amen cam 1 600 phralența refugiați caște vazdas-len hai te zuriaras lengo pachiamos. Sa cadea, citisardeam lenghe iech lil catar o Corpo de Guvernare. O ilo le phralengo hai le pheiango sas-lo zuriardo cana așunde le dumes: „San ande amare manglimata. Pachias zurales că o Iehova ci va bâstrela tumen”. Cadal dumes catar o Corpo de Guvernare sas-le ciace. Aghies, andi Rwanda slujin voime le Iehovasche ande iech than mai but sar 30 000 Martorea.

HOTĂRÂME TE AȘIAV LOIALO

Ando bărș 2011, pala iech căsătoria de 58 bărșa, hasardem ando merimos mânra cuci rromnia, i Elly. Le manglimata zuriarde mânro ilo phagărdo duchatar. Sa cadea, zuriardea man but vi te phenav averenghe i vestea lași anda o Regato.

Chiar cana si man mai but sar 90 bărșa, predichisarav mai dur i vestea lași ande fiesavo curco. Som voime te ajutiv le phralen anda o Departamento juridico catar o Betelo andai Belgia. Sa cadea, ciaiol man te phenav averenghe prin so nachlem ande mânri viața hai te zuriarav le phralen mai tărne anda o Betelo.

Acana 84 bărșa, dem duma i dintuni data le Iehovasche ando manglimos. Code astardea iech drom cai îngărdea man sea mai pașă Lestar. Anda mande si zurales cuci că o Iehova așundea sea o timpo mânre manglimata! (Ps. 66:19)b