Tinerii se întreabă . . .

Este fumatul într-adevăr ceva rău?

FUMATUL l-a fascinat pe Oren de cînd era mic. Cînd mătuşa lui obişnuia să-şi aprindă ţigările, îi permitea lui să stingă chibriturile. La vîrsta de 16 ani, s-a hotărît să încerce să fumeze. S-a dus la o petrecere şi i-a cerut unei fete o ţigară — dar i s-a făcut rău înainte de a o termina.

Rănit în orgoliul său, Oren a decis să „facă exerciţii“ în particular. Într-o seară, după o masă copioasă, a aprins cu teamă o ţigară şi a inhalat fumul. Ce surpriză! De această dată n-a simţit nici ameţeală, nici greaţă. Satisfăcut, a inhalat o dată şi încă o dată. Cînd a terminat ţigara, a dorit alta. Şi apoi, încă una. În următorii şase ani, Oren avea să fie un fumător înveterat.

Fumatul — s-a schimbat tendinţa?

Mulţi tineri de astăzi dispreţuiesc probabil acţiunile lui Oren. Potrivit unui studiu efectuat în Statele Unite, 66% dintre adolescenţii interogaţi considerau că fumarea unuia sau a mai multor pachete de ţigări pe zi expune persoana unui „mare risc“. Şi, lucru interesant, unele dintre cele mai severe condamnări provin de la fumătorii înşişi! „Acesta este un obicei dezgustător“, spune un fumător de 16 ani. Potrivit unui alt sondaj, aproape 85% dintre adolescenţii care fumau au recunoscut că fumatul este dăunător. Aproape jumătate au spus că intenţionau să abandoneze — în interval de cinci ani.

După cîte se pare, un val de dezaprobare ameninţă acum să înlăture îndelunga popularitate a tutunului. Raportul ministrului american al sănătăţii pe anul 1989, intitulat Reducerea consecinţelor fumatului asupra sănătăţii — 25 de ani de progres, spune: „În anii 1940 şi 1950, fumatul era la modă; acum, el este evitat tot mai mult. Într-un timp, staruri de cinema, eroi sportivi şi alte celebrităţi faceau reclamă ţigărilor. Astăzi este ceva neobişnuit ca actori, sportivi, personalităţi publice şi candidaţi politici să fie văzuţi fumînd . . . Tot mai multe persoane renunţă la fumat.“

În 1965, din toţi adulţii din Statele Unite, 40% fumau. După 20 de ani, numai 29% o făceau. Raportul ministrului sănătăţii afirma în continuare că „aproape jumătate din toţi adulţii aflaţi în viaţă şi care au fumat cîndva au abandonat“. În 1976, circa 29% dintre elevii de liceu fumau zilnic. După un deceniu, doar 19% făceau acest lucru.

S-ar putea părea, aşadar, că nu ar mai fi multe de spus cu privire la acest subiect. Dar în pofida unor viguroase campanii antifumat şi a unor avertismente sinistre din partea medicilor, consumul de tutun la nivel mondial a crescut în mod semnificativ! Circa 50 de milioane de adulţi din Statele Unite continuă să fumeze. Şi ce i s-a întîmplat lui Oren li se întîmplă multor altor tineri. Numai în Statele Unite, în fiecare zi circa 3.000 de adolescenţi aprind ţigara pentru prima dată. Aceasta adaugă o cifră uluitoare de un milion de noi fumători pe an! Este surprinzător faptul că majoritatea noilor nicotinomani sînt adolescente.

Campaniile antifumat — nimic nou!

Oamenii nu sînt în necunoştinţă cu privire la pericol. Cu mult înainte ca cercetătorii să fi descoperit motive ştiinţifice pentru a evita fumatul, bunul simţ le spunea oamenilor că acesta era un obicei detestabil şi neplăcut. Cu aproape 90 de ani în urmă, ţigările erau ilegale în multe părţi ale Statelor Unite. Simpla posedare a lor era un motiv de arestare în unele regiuni. Iar în epocile trecute, au fost luate măsuri şi mai severe împotriva fumatului.

Revista Smithsonian descrie unele măsuri luate împotriva fumatului în secolul al XVII-lea: „În China, un decret imperial emis în 1638 spunea că utilizarea . . . tutunului este un delict pedepsit cu decapitarea. . . . În Rusia, fumătorii erau biciuiţi; nările delincvenţilor recidivişti erau tăiate; violatorii persistenţi erau exilaţi în Siberia. În Persia, fumătorii erau torturaţi, ţintuiţi pe lemn şi/sau decapitaţi.“

Trebuie să recunoaştem că astfel de sancţiuni erau excesive şi crude. Dar, într-un anumit sens, fumătorii înşişi sînt cruzi cu corpurile lor.

Fumatul — efectul asupra corpului tău

Nicotina este ingredientul ce conferă tutunului atracţia sa sinistră. The World Book Encyclopedia spune: „O cantitate infimă de nicotină — circa 60 de miligrame — ar putea ucide un adult dacă ar fi luată o dată. O ţigară obişnuită conţine circa 1 miligram de nicotină.“

Nicotina este totodată un drog ce crează o puternică dependenţă. Raportul ministrului american spune în concluzie: „Majoritatea fumătorilor au început să fumeze în anii adolescenţei şi apoi au devenit dependenţi. . . . Astăzi, 80% dintre fumători spun că ar dori să abandoneze; două treimi dintre fumători au încercat cel puţin o dată să abandoneze.“ Astfel de încercări sînt adesea subminate de dureroase simptome de abstinenţă: o puternică dorinţă de a fuma, insomnie, irascibilitate, anxietate, dureri de cap, somnolenţă, deranjament stomacal şi incapacitate de concentrare.

Ţigările fac însă mai mult decît să polueze pe cineva cu nicotină; o ţigară aprinsă este o adevărată uzină de otravă răspîndind în jur un amestec de circa 4.000 de substanţe chimice diferite. Dintre aceste chimicale, 43 au fost identificate ca fiind cauzatoare de cancer. Unele sînt sub forma unui catran cleios care se fixează pe plămîni şi pe căile respiratorii. Cu timpul, ele pot provoca cancer pulmonar. Se crede, totodată, că fumatul ar fi „un factor ce contribuie la cancerul vezicii, al pancreasului şi al rinichilor; şi că ar fi asociat şi cu cancerul stomacal“. — Reducing the Health Consequences of Smoking.

Pot trece mulţi ani pînă cînd un fumător să contracteze cancer. Dar chiar şi o singură ţigară este potenţial dăunătoare. Nicotina îţi accelerează bătăile inimii sporind necesarul de oxigen pentru organism. Din nefericire, fumul de ţigară conţine şi monoxid de carbon — gazul otrăvitor emis prin ţeava de eşapament a automobilelor. Această substanţă toxică ajunge în sînge şi realmente împiedică afluxul oxigenului spre inimă şi spre alte organe vitale. Ceva şi mai rău, nicotina contractă vasele sanguine, îngreunînd mai mult fluxul de oxigen. Astfel, fumătorii au o rată alarmantă de afecţiuni cardiace.

Ulcere gastrice, pierderi de sarcină, leziuni ale fătului, atacuri de cord — iată doar cîteva din numeroasele alte riscuri la care se expun fumătorii. În fiecare an mor, la nivel mondial, circa 2,5 milioane de persoane din cauza tutunului. Peste 400.000 din aceste decese au loc numai în Statele Unite. Ministrul american al sănătăţii spune: „În Statele Unite, fumatul este răspunzător de mai bine de un deces din şase. Fumatul rămîne singura cauză principală, de deces din societatea noastră, care poate fi evitată. Unele autorităţi în domeniul sănătăţii se tem că fumatul ar ucide în cele din urmă 200 de milioane de persoane care au în prezent sub 20 de ani.

Dar fumătorii nu-şi fac rău doar lor înşişi. Obligîndu-i pe alţii să inspire fumul lor toxic, ei îi expun şi pe nefumători riscului de a contracta cancer pulmonar şi alte afecţiuni respiratorii.

Ia decizia tu singur

Nu este de mirare deci că naţiuni la rînd au luat măsuri pentru a-i avertiza pe oameni în legătură cu pericolul tutunului sau pentru a le impune limite. Scoaterea în evidenţă a riscurilor se pare însă că are un slab efect asupra multor tineri. „Cînd aprind o ţigară, mă simt relaxată“, spune Holly, o adolescentă de 15 ani. „Niciodată nu mă gîndesc că voi contracta cancer.“

Un proverb înţelept avertizează: „Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi“ (Proverbele 27:12). Doreşti, într-adevăr, să suporţi pedeapsa asociată tutunului, şi anume, afecţiuni cardiace, cancer, afecţiuni respiratorii? Merită ca pentru euforia cauzată de nicotină să suporţi probleme respiratorii, accese de tuse şi dinţi galbeni?

Pe de altă parte, există un motiv mult mai serios de a evita fumatul: dorinţa ta de a menţine prietenia cu Dumnezeu. Nu te-ai simţi ofensat dacă i-ai face cuiva un dar costisitor şi el l-ar arunca? Ei bine, Dumnezeu ne dă «viaţa şi suflarea» (Faptele Apostolilor 17:25). Imaginează-ţi cum se simte el cînd dispreţuieşti darul său! Apostolul Pavel a scris: „Deci, fiindcă avem astfel de făgăduinţe [de a avea o relaţie aprobată cu Dumnezeu], iubiţilor, să ne curăţăm de orice întinăciune a cărnii şi a duhului, ducînd pînă la capăt sfinţirea în frică de Dumnezeu“ (2 Corinteni 7:1). Fumatul nu se limitează doar la murdărirea cărnii, poluînd corpul persoanei cu substanţe toxice, ci murdăreşte totodată spiritul sau forţa mintală dominantă. Fumatul este un indiciu al corupţiei, egoismului, lipsei de pietate.

În pofida tuturor acestor lucruri, mulţi tineri sînt încă tentaţi să fumeze. Care sînt motivele şi cum poate un tînăr să reziste unor astfel de presiuni va fi subiectul unui articol viitor.

[Legenda fotografiei de la pagina 28]

Înainte de a te lăsa antrenat, gîndeşte-te la consecinţe