„Oraşul este plin de opresiune“

CÂND profetul biblic Ezechiel s-a referit la un oraş „plin de opresiune“ nu ştia nimic despre problemele care afectează oraşele de astăzi (Ezechiel 9:9, An American Translation). Cuvintele sale nu erau nici o prezicere secretă a acestor probleme. Cu toate acestea, ceea ce a scris el avea să fie o descriere exactă a oraşelor secolului al XX-lea.

Cartea 5000 Days to Save the Planet (5000 de zile pentru salvarea planetei) afirma: „Dezolante şi monotone, oraşele noastre au devenit neatrăgătoare pentru a fi locuite şi privite. . . . Clădirile care domină tot mai mult oraşele noastre au fost concepute ţinându-se cont doar puţin, dacă nu chiar deloc, de cei care trebuie să locuiască şi să lucreze în ele“.

Realităţi puţin atrăgătoare cu privire la oraşe

Nouă oraşe, situate în diferite părţi ale lumii, au fost descrise de ziare şi de reviste după cum urmează. Puteţi identifica fiecare oraş pe numele său exact?

Oraşul A, situat în America Latină, este renumit pentru tinerii săi plătiţi ca să ucidă şi pentru rata înaltă a omuciderilor. El este totodată cunoscut drept sediul cartelului drogurilor.

Oraşul B este „oraşul cel mai rău famat din [Statele Unite] pentru jaful pe străzi“. Pe parcursul primelor două luni ale anului 1990, numărul crimelor „a crescut cu 20% raportat la aceeaşi perioadă“ a anului precedent.

„Câteva milioane de persoane se mută în fiecare an în centrele urbane ale Americii de Sud, Africii şi Asiei . . ., migrând spre ţara promisă a visului lor.“ Negăsind-o, mulţi sunt siliţi să trăiască în sărăcie, să cerşească sau să fure pentru a supravieţui. Se pare că jumătate din locuitorii oraşului african C şi ai oraşului asiatic D — precum şi 70% din cei ai oraşului asiatic E — trăiesc în locuinţe inadecvate.

„Deşi [oraşul F] se află printre centrele urbane nord-americane mari care se bucură de cea mai mare securitate, creşterea şomajului, a ratei criminalităţii şi a animozităţilor etnice i-a determinat pe locuitorii săi să reflecteze la latura negativă a succesului. Criminalitatea . . . a temperat entuziasmul oraşului. Agresiunile sexuale au înregistrat o creştere de 19% . . . Crimele, de aproape 50%.“

„În fiecare zi, 1 600 de persoane se mută în [oraşul latino-american G] . . . Dacă [el] continuă să se dezvolte în acest ritm, 30 de milioane de oameni vor locui în el până la sfârşitul secolului. Aceştia vor circula prin oraş în pasul melcului cu cele 11 milioane de automobile prinse ore în şir în blocaje rutiere . . . Poluarea atmosferică . . . depăşeşte de o sută de ori nivelul acceptabil. . . . Patruzeci la sută din numărul total al locuitorilor suferă de bronşită cronică. . . . În timpul orelor cu trafic intens, nivelul zgomotului în centrul oraşului atinge 90 până la 120 de decibeli; 70 de decibeli fiind considerat un nivel insuportabil.»

„În fiecare zi, 20 de tone de excremente de câine sunt adunate de pe străzile şi de pe trotuarele [oraşului european H]. . . . Pe lângă costul şi aspectul neplăcut, o problemă şi mai serioasă a ieşit la lumină. Excrementele de câine constituie sursa unei boli cauzate de parazitul Toxocara canis. S-a constatat că jumătate din terenurile de joacă pentru copii şi din gropile cu nisip [ale oraşului] erau contaminate cu ouă microscopice de parazit, extrem de rezistente, care se lipesc de tălpile pantofilor şi de labele animalelor favorite, pătrunzând astfel în locuinţă. . . . Oboseală, dureri abdominale, alergii, afecţiuni cardiace şi arteriale sunt primele simptome ale bolii.“

„Deşi [oraşul asiatic I] este afectat de toate problemele unei metropole supradezvoltate într-o ţară subdezvoltată — sărăcie, criminalitate, poluare — el a început să se remarce drept unul dintre oraşele principale ale secolului al XXI-lea.“

Excepţii sau regulă?

Aţi reuşit să identificaţi aceste oraşe pe numele lor exact? Probabil nu, deoarece nici una dintre problemele la care s-a făcut referire nu este tipică unui oraş anume. Mai degrabă, ele indică problemele cu care se confruntă aproape fiecare oraş din lume, indiferent de mărimea lui.

Oraşul A, potrivit cotidianului german Süddeutsche Zeitung, este Medellín, Columbia. Numărul crimelor a scăzut de la 7 081 în 1991 la „numai“ 6 622 în 1992. Totuşi, raportează cotidianul columbian El Tiempo, pe parcursul deceniului trecut acolo au fost victimele unei morţi violente aproape 45 000 de persoane. De aceea, în prezent diverse grupuri de cetăţeni luptă din greu pentru a curăţa oraşul şi pentru a-i îmbunătăţi reputaţia.

Identificarea de către The New York Times a oraşului B ca fiind New York-ul, probabil nu-i surprinde pe cei care l-au vizitat în anii recenţi şi, desigur, cu atât mai puţin pe locuitorii săi.

Cifrele furnizate de revista germană Der Spiegel referitoare la numărul oamenilor care trăiesc în condiţii mizere în Nairobi (C), din Kenya, Manila (D), din Filipine şi Calcutta (E), din India, demonstrează că numai în aceste trei oraşe numărul oamenilor care locuiesc în locuinţe sordide depăşeşte numărul total al oamenilor din unele ţări europene prospere, cum sunt Danemarca sau Elveţia.

Oraşul F — Toronto, Canada, — era descris de către revista Time într-un articol din 1991 într-un mod mai puţin favorabil decât în cel publicat cu trei ani în urmă. Primul articol, intitulat „În sfârşit, un oraş în care totul merge bine“, vorbea în termeni elogioşi despre acest oraş, spunând că el „impresionează aproape pe oricine“. Articolul cita cuvintele unui vizitator: „Acest loc aproape că mă face să cred din nou în oraşe“. Este regretabil să spunem că în prezent ‘oraşul în care totul merge bine’ se pare că devine victima aceloraşi probleme care afectează alte oraşe aflate în degradare.

Deşi vorbeşte despre oraşul G ca fiind „unul dintre cele mai frumoase şi moderne oraşe din Americi şi unul dintre cele mai sofisticate“, revista Time recunoaşte totuşi că acesta „este Mexico, oraşul bogaţilor, bineînţeles, şi al turiştilor“. În acelaşi timp, potrivit cu World Press Review, săracii se înghesuie „în unul din cele 500 de cartiere mizere ale capitalei“ în barăci „înjghebate din deşeuri industriale, cutii de carton, automobile avariate şi materiale de construcţii furate“.

Oraşul H este identificat de săptămânalul francez L’Express ca fiind Parisul care, potrivit cu The New Encyclopædia Britannica, „timp de sute şi sute de ani, printr-un proces niciodată explicat în mod deplin, . . . a emanat un farmec irezistibil pentru milioane de oameni din lume“. Însă în faţa problemelor serioase o anumită parte din farmecul „Parisului vesel“ a dispărut.

Despre oraşul I, Time spune: „Privit cândva în mod romantic de către Occident drept somnolenta şi visătoarea capitală a vechiului Siam, o ‘Veneţie a Orientului’, astăzi imprevizibilul oraş al îngerilor şi al templelor de aur este cel mai recent oraş asiatic devenit prosper peste noapte ca urmare a avântului economic“. Nici chiar îngerii şi templele sale nu au reuşit să împiedice, cel puţin temporar, transformarea Bangkokului (Thailanda) în „capitala mondială a comerţului cu sex“.

Să aruncăm o privire mai atentă asupra oraşelor

Cu un deceniu în urmă, un ziarist a făcut observaţia că deşi marile oraşe par să „treacă prin aceleaşi crize, fiecare are caracteristicile sale, şi astfel un mod aparte de a lupta pentru supravieţuire“. În 1994, oraşele încă mai luptă, fiecare în felul său.

Nu toţi sunt de părere că lupta pentru supravieţuire este pierdută. De exemplu, un fost primar din Toronto şi-a exprimat optimismul astfel: „Nu cred că oraşul suferă un colaps. El se confruntă cu dificultăţi, dar cred că putem rezolva această problemă“. Într-adevăr, unele oraşe au rezolvat cu succes, sau cel puţin au atenuat, unele dintre problemele lor. Dar aceasta a pretins mult mai mult decât doar optimism.

În ianuarie anul trecut, ziaristul Eugene Linden a scris: „Soarta lumii se împleteşte cu soarta oraşelor sale“. În bine sau în rău, oraşele ne-au modelat lumea şi continuă s-o facă. De asemenea, indiferent că este vorba de oraşe antice sau moderne, ele ne-au influenţat în mod personal — probabil mai mult decât ne-am putea imagina. Acesta este motivul pentru care supravieţuirea lor este indisolubil legată de supravieţuirea noastră.

Aşadar, faptul de a arunca o privire mai atentă asupra oraşelor nu are menirea doar de a ne lărgi cunoştinţele generale. Ceea ce este şi mai important, aceasta ne va face atenţi la situaţia periculoasă în care se găseşte actualmente lumea. Să începem deci „Să aruncăm o privire mai atentă asupra oraşelor“. Sperăm că această serie de şase părţi a revistei Treziţi-vă! va capta interesul cititorilor noştri, îi va edifica şi încuraja. În pofida gravelor probleme mondiale — deosebit de evidente în lupta oraşelor noastre pentru supravieţuire — nu totul este lipsit de speranţă!

[Text generic pe pagina 6]

„Soarta lumii se împleteşte cu soarta oraşelor sale.“ — Scriitorul Eugene Linden

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Călătoria de la un oraş la altul ar putea fi uşoară, nu însă şi rezolvarea problemelor lor.