Agonia recifelor de corali: Sunt oamenii răspunzători de aceasta?
LA SIMPOZIONUL Internaţional din anul 1992 privind Recifele de Corali s-a arătat că, în mod direct sau indirect, oamenii au provocat moartea a 5 până la 10 la sută din recifele vii ale lumii şi că în următorii 20 până la 40 de ani ar putea fi distruse alte 60 la sută. Potrivit spuselor lui Clive Wilkinson de la Institutul Australian de Ştiinţă Marină, numai recifele din regiunile îndepărtate sunt într-adevăr sănătoase. În ziarul USA Today se arăta că dintre regiunile cu recife distruse „fac parte Japonia, Taiwan, insulele Filipine, Indonezia, Singapore, Sri Lanka şi India, în Asia; Kenya, Tanzania, Mozambic şi Madagascar, în Africa; şi Republica Dominicană, Haiti, Cuba, Florida, Jamaica, Trinidad şi Tobago, în Americi. Cauzele degradării sunt diverse, dar supraaglomerările şi puternica dezvoltare întâlnite în zona ţărmurilor constituie factori întâlniţi în toate aceste ţări“.
În mod normal, recifele de corali se înmulţesc în apele de mare cu temperaturi cuprinse între 25 şi 29 de grade Celsius, în funcţie de locul unde se află. Însă domeniul restrâns de temperaturi la care pot trăi coralii este foarte apropiat de temperatura letală. O creştere de un grad sau două peste temperatura maximă obişnuită din timpul verii poate fi fatală. Deşi pot fi stabilite diferite cauze ale albirii şi ale morţii coralilor dintr-un anumit loc, numeroşi oameni de ştiinţă presupun că una dintre cauzele întâlnile pe întregul pământ poate fi procesul de încălzire a planetei. Revista Scientific American a ajuns la următoarea concluzie: „Rapoartele pe anul 1987 privind albirea coralilor au coincis cu creşterea îngrijorării privind încălzirea planetei. Nu este de mirare deci că unii oameni de ştiinţă, precum şi alţi observatori au ajuns la concluzia că recifele de corali au jucat acelaşi rol pe care îl joacă un canar într-o mină de cărbuni; ele au dat primul semn al creşterii temperaturii oceanului planetar. Deşi se pare că pe plan local creşterea temperaturii apei de mare a dus la albirea coralilor, stabilirea unei legături între acest efect şi fenomenul de încălzire a planetei nu poate fi concludentă în acest moment“.
În revista U.S.News & World Report se spune: „Studiile recente efectuate în Insulele Caraibe au sprijinit ipoteza potrivit căreia apele nefiresc de calde ale oceanelor au provocat dezastrele recente“. Pesimist, Thomas J. Goreau, directorul Alianţei Mondiale pentru Recifele de Corali, a comparat situaţia deplorabilă în care se află recifele cu degradarea pădurii tropicale amazoniene. „Peste cincizeci de ani vor mai exista câteva păduri tropicale — a spus el —, dar, având în vedere ritmul în care dispar recifele de corali în prezent, peste cincizeci de ani nu va mai exista nici unul.“
Numeroasele cauze ale degradării mondiale
De-a lungul coastei pacifice a Americii Centrale, în 1983 au murit 95 la sută din corali. O albire similară, dar mai puţin distructivă a avut loc în acelaşi timp în centrul şi în vestul Pacificului. Marea Barieră de Corali a Australiei, precum şi diferite regiuni din oceanele Pacific şi Indian au început şi ele să se albească. Thailanda, Indonezia şi Insulele Galapagos au semnalat şi ele pericolul. Apoi a avut loc o albire în masă a recifelor din apropiere de Bahamas, Columbia, Jamaica şi Puerto Rico, precum şi în sudul Texasului şi în Florida (S.U.A.).
Recifele de pe întregul glob erau ameninţate cu distrugerea. Revista Natural History făcea remarca: „În timpul relativ scurt în care au fost studiate ecosistemele recifelor de corali, niciodată nu s-a mai întâlnit o albire a lor la scara la care acest fenomen are loc astăzi. Peter Glynn, biolog la Universitatea din Miami, a examinat corali vechi de 400 de ani din regiunile grav afectate de fenomenul albirii din estul Pacificului şi nu a găsit nici o dovadă că în trecut ar fi existat dezastre similare. Gravitatea fenomenului de albire indică faptul că încălzirea care a avut loc pretutindeni în anii ’80 a avut probabil un efect dramatic asupra recifelor de corali şi poate prezice viitorul acestora în cazul în care efectul de seră duce la creşterea în continuare a temperaturii. Din nefericire, încălzirea planetei şi deteriorarea mediului vor continua aproape cu certitudine şi chiar se vor accentua, sporind frecvenţa ciclurilor de albire de pe glob“.
U.S.News & World Report a indicat o altă cauză posibilă: „Subţierea stratului de ozon, care fereşte creaturile vii de pericolul pe care îl prezintă radiaţiile ultraviolete, poate fi şi ea răspunzătoare într-o oarecare măsură de moartea recentă a recifelor de corali“.
În regiunile de coastă, unde trăieşte mai mult de jumătate din populaţia globului, iresponsabilitatea de care dau dovadă oamenii a dus la o suprasolicitare a recifelor de corali. În urma unui studiu efectuat de Uniunea Mondială de Conservare şi de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu s-a ajuns la concluzia că oamenii au deteriorat sau au distrus porţiuni însemnate de recif în 93 de ţări. Multe dintre ţările în curs de dezvoltare deversează direct în ocean ape reziduale netratate, poluându-l.
Mangrovele, care supravieţuiesc în apa de mare şi filtrează impurităţile, sunt tăiate şi folosite ca lemne de construcţii şi combustibil. Recifele sunt distruse şi minate pentru a fi folosite ca materiale de construcţie. În Sri Lanka şi în India, porţiuni întregi de recif au fost îngropate în ciment. Nave mari sau mici ancorează sau se împotmolesc în recife, frecându-se de ele până când acestea se sfărâmă.
Revista National Geographic descria în felul următor ceea ce se întâmplă în Parcul Naţional al Recifelor de Corali John Pennekamp din Florida: „Produsele petroliere şi reziduurile navelor lor poluează apa şi tot ce există în ea. Cârmaci incompetenţi se izbesc de recife. Murdăresc marea cu pahare de plastic, cutii de aluminiu, vase de sticlă, pungi de plastic, sticle şi kilometri de saulă cu cârlige de pescuit. Acest gunoi nu dispare nicăieri, căci este, practic, indestructibil“.
[Provenienţa decupajului de la pagina 16]
Prin amabilitatea Australian International Public Relations
[Provenienţa fotografiei de la paginile 16, 17]
Prin amabilitatea Ministerului Turismului din Bahamas