Watchtower – BIBLIOTECĂ ONLINE
Watchtower
BIBLIOTECĂ ONLINE
Română
  • BIBLIA
  • PUBLICAȚII
  • ÎNTRUNIRI
  • g96 22/9 pag. 19–20
  • Cum pot fi salvate recifele de corali?

Nu este disponibil niciun material video.

Ne pare rău, a apărut o eroare la încărcarea materialului video.

  • Cum pot fi salvate recifele de corali?
  • Treziți-vă! – 1996
  • Subtitluri
  • Materiale similare
  • Vor face naţiunile front comun?
  • Coralii: între pericol şi distrugere
    Treziți-vă! – 1996
  • Agonia recifelor de corali: Sunt oamenii răspunzători de aceasta?
    Treziți-vă! – 1996
  • Reciful-barieră din Belize — un sit intrat în patrimoniul mondial
    Treziți-vă! – 2007
  • „Aurul Roşu“ din Mediterana
    Treziți-vă! – 2002
Vedeți mai multe
Treziți-vă! – 1996
g96 22/9 pag. 19–20

Cum pot fi salvate recifele de corali?

MULŢI oameni de ştiinţă din lumea întreagă cred că astăzi are loc un fenomen de încălzire a planetei, fenomen care va continua să se amplifice pe măsură ce naţiunile în curs de dezvoltare vor progresa pe calea dezvoltării industriale. Aproximativ trei miliarde de tone de bioxid de carbon (CO2) sunt eliberate anual în atmosfera terestră în urma arderii combustibililor folosiţi pentru energie, cum ar fi cărbunele, petrolul şi lemnul, precum şi în urma despăduririlor prin incendiere. Potrivit opiniei unor oameni de ştiinţă, până la mijlocul secolului viitor aşa-numitul efect de seră, produs de gazele rezultate în urma arderii combustibililor, ameninţă cu încălzirea atmosferei cu 3 până la 8 grade Celsius. Această creştere a temperaturii va fi fatală pentru corali şi pentru vieţuitoarele recifelor.

Însă moartea recifelor coraliere se va răsfrânge într-un mod negativ şi asupra vieţii terestre. În revista Natural History se făcea următoarea observaţie: „Recifele de corali sunt factorii-cheie în cazul efectului de seră şi pot fi consideraţi la fel de importanţi ca pădurile tropicale, care contribuie la reducerea gazelor ce provoacă efectul de seră. În timp ce depun carbonat de calciu pentru scheletele lor, coralii consumă un volum însemnat de CO2 din oceane. Fără zooxanthellae [alga ce locuieşte în simbioză cu coralul], cantitatea de bioxid de carbon metabolizată de corali este mult redusă. În mod paradoxal, deteriorarea acestui ecosistem submarin poate accelera însuşi procesul care le grăbeşte distrugerea“.

Unii oameni de ştiinţă cred că alte gaze eliberate în urma arderii amplifică efectul de seră. Protoxidul de azot este unul dintre acestea, iar altul este clorofluorcarbonatul (CFC-ul). De fapt, fiecare moleculă de CFC captează de 20 000 de ori mai uşor căldura decât o moleculă de CO2. CFC-ul a fost considerat principala cauză a subţierii stratului de ozon, care ocroteşte viaţa de pe pământ de razele ultraviolete dăunătoare. La polul nord şi la polul sud stratul de ozon s-a subţiat atât de mult, încât s-au făcut găuri în el. Pentru corali, această veste este cu atât mai rea. Experimente prin care recife de corali miniaturale au fost expuse în apă caldă la uşoare creşteri ale intensităţii razelor ultraviolete au dus la accelerarea procesului de albire. Cu părere de rău, revista Scientific American a făcut următoarea observaţie: „Chiar dacă în prezent s-ar opri producerea de clorofluorcarbonat, reacţiile chimice care provoacă distrugerea ozonului stratosferic ar continua cel puţin un secol. Motivul este simplu: compuşii vor rămâne toată această perioadă de timp în atmosferă şi vor continua să se difuzeze din rezervorul troposferic în stratosferă mult timp după ce producerea de CFC va fi încetat“.

La nivel individual, fiecare poate demonstra că acţionează în mod responsabil dacă are grijă să nu polueze oceanele sau regiunile de coastă cu gunoaie sau cu agenţi poluanţi. Dacă vizitaţi un recif, respectaţi indicaţiile de a nu atinge sau de a nu vă aşeza pe vreun coral. Nu luaţi şi nu cumpăraţi corali ca suvenir. Dacă vă plimbaţi cu vreun vas în apropierea recifelor de corali, ancoraţi în locurile în care fundul oceanic este nisipos sau folosiţi ancore plutitoare puse la dispoziţie de autorităţile maritime. Nu mergeţi cu viteză sau nu agitaţi fundul apei cu elicea. Nu deversaţi apele reziduale de pe vas în ocean; căutaţi docuri şi porturi care acceptă să le preia. Bill Causey, directorul Rezervaţiei Maritime Naţionale a Cheiului Looe (Florida, S.U.A.), a afirmat următoarele: „Probabil că omul este cel care creează problema ce provoacă dezechilibru. E necesar ca toţi oamenii de pe glob să fie conştienţi de lucrul acesta. Dacă vom continua să aducem şi mai mult în atenţia opiniei publice pericolul existent, acela de a pierde un ecosistem important, poate că atunci vom putea schimba lucrurile“.

La nivel local sunt emise şi puse în vigoare legi care ocrotesc recifele de corali. Statul Florida îi dă în judecată pe proprietarii de nave care aduc prejudicii recifelor. Proprietarii unui cargobot care a distrus câţiva acri de corali fiindcă s-a împotmolit au plătit o amendă de 6 milioane de dolari. O parte din bani au fost folosiţi pentru refacerea habitatului marin. În prezent, folosind nişte adezivi speciali, biologii încearcă să refacă coralii distruşi de un vas în 1994. O altă amendă, de 3,2 milioane de dolari, i-a fost impusă unei companii pentru pagubele produse unuia dintre recifele din Florida de unul dintre cargourile companiei. Alte ţări impun şi ele sancţiuni similare. Locurile publice pentru scufundare, cum ar fi insulele Cayman din Caraibe, şi-au restrâns zonele în care este permis scufundatul. Australia şi-a creat Parcul Maritim al Marii Bariere de Corali pentru a putea controla activităţile de acolo. Dar, aşa cum au văzut cu toţii, cu cât există mai mulţi scufundători, cu atât mai mult sunt distruse recifele.

Vor face naţiunile front comun?

La nivel global, alarmaţi, oamenii de ştiinţă şi şefii de state cu ajuns la concluzia că soluţia depăşeşte graniţele unei naţiuni sau ale unui grup de naţiuni. În urma circulaţiei curenţilor de aer şi a curenţilor oceanici, poluarea este răspândită pe întregul glob, afectând inclusiv recifele. La nivel individual, naţiunile nu deţin jurisdicţie dincolo de apele lor teritoriale. Agenţii poluanţi deversaţi în largul mării au ajuns în cele din urmă până la ţărm. Sunt necesare eforturi şi soluţii globale reunite.

Fără îndoială, mulţi oameni sinceri şi capabili din lume vor continua să lupte pentru salvarea extraordinarelor comori coraliere ale pământului. Este clar că avem cu disperare nevoie de un guvern mondial care să se intereseze şi să se îngrijească de mediul înconjurător. Din fericire, Creatorul însuşi va salva mediul înconjurător global. Când Dumnezeu i-a creat pe primii oameni, el le-a spus „să stăpânească peste peştii [şi peste toate vieţuitoarele] mării“ (Geneza 1:26). De vreme ce Dumnezeu nu a distrus sau nu a exploatat viaţa marină, mandatul său încredinţat omenirii trebuie să fi avut în vedere ca omul să aibă grijă de mediul înconjurător global. Biblia conţine următoarea profeţie: „Dar noi, potrivit făgăduinţei Lui, aşteptăm ceruri noi [Regatul ceresc al lui Dumnezeu] şi un pământ nou, în care locuieşte dreptatea“ (2 Petru 3:13). În viitorul apropiat, guvernul ceresc va curăţa complet pământul, inclusiv oceanele, de poluarea care există astăzi. După aceea, locuitorii Regatului lui Dumnezeu se vor îngriji şi se vor bucura din plin de minunatele oceane şi de vieţuitoarele lor marine.

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

Fundalul: Un minunat recif de corali din Oceanul Pacific, lângă Fiji

În medalioane: 1. Fotografia de aproape a unui peşte-clovn, 2. coral în formă de masă, 3. o crevetă care curăţă un coral

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 18]

Fundalul de la pagina 18: Fiji Visitors Bureau

    Publicații în limba română (1970-2026)
    Deconectare
    Conectare
    • Română
    • Partajează
    • Preferințe
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Condiții de utilizare
    • Politică de confidențialitate
    • Setări de confidențialitate
    • JW.ORG
    • Conectare
    Partajează