O avalanşă de informaţii — Watchtower

O avalanşă de informaţii

SECOLUL al XX-lea este martorul unei avalanşe de informaţii fără precedent. Indiferent că este vorba de presă, radio sau televiziune, Internet sau alte mijloace, lumea a ajuns la un nivel de saturaţie în ce priveşte informaţia. În cartea sa Data Smog — Surviving the Information Glut (Poluarea de date — Supravieţuirea avalanşei de informaţii), David Shenk scria: „Avalanşa de informaţii a devenit o ameninţare reală. . . . Ne aflăm acum în faţa unui viitor al obezităţii de informaţii“.

Să luăm în considerare, de exemplu, un ziar bine cunoscut. Se spune că o ediţie obişnuită a ziarului The New York Times conţine zilnic mai multe informaţii decât ar fi asimilat într-o viaţă întreagă o persoană de rând din Anglia în secolul al XVII-lea. Dar pe lângă cotidiene, la avalanşa de informaţii publicate se adaugă revistele şi cărţile de orice fel care dezbat o mulţime de subiecte. Anual se editează zeci de mii de cărţi. Şi, întrucât informaţiile ştiinţifice se dublează la fiecare şase ani, nu este surprinzător faptul că, la nivel mondial, doar revistele tehnice sunt în număr de 100 000. În plus, Internetul pune la dispoziţia utilizatorilor biblioteci întregi de informaţii.

Dar ce putem spune despre reviste? Revistele de afaceri, revistele pentru femei, revistele pentru adolescenţi şi revistele de sport şi divertisment — într-adevăr, reviste care abordează aproape orice subiect sau interes al omului — au inundat lumea, toate strigând după atenţia noastră. Ce se poate spune însă despre rolul agentului publicitar — „cel ce face reclamă la nimic“, cum bine a fost el numit? În cartea sa Information Anxiety (Stresul cauzat de informaţii), autorul Richard Wurman spunea: „Agenţiile de publicitate au declarat război simţurilor noastre, construind o baricadă de reclame care cer să fie privite, auzite, mirosite şi atinse“. Ele insistă că aveţi nevoie de ultimele produse, de produse de cea mai înaltă calitate, ca să fiţi „în pas cu lumea“.

Psihologul şi sociologul australian dr. Hugh MacKay a afirmat că „lumea este copleşită de informaţii, iar oamenii sunt invitaţi să intre în traficul intens de pe supermagistrala de informaţii“. Potrivit opiniei lui MacKay, problema este că explozia de noutăţi şi de programe radio şi de televiziune referitoare la evenimentele actuale la care se adaugă explozia dramatică din prezent a bazelor de date disponibile pe reţelele de calculatoare au dat naştere unei lumi în care mulţi reacţionează la informaţiile transmise de mass-media, informaţii care deseori sunt doar o reprezentare parţială a faptelor şi a evenimentelor, şi nu deplina realitate.

Ce este informaţia?

„A informa“ provine din latinescul informare, care conţine ideea de modelare a materiei, modalitate foarte asemănătoare celei folosite de olar pentru a modela lutul. De aceea, unele definiţii ale termenului „a informa“ conţin sensul de „a modela mintea“, „a forma sau a instrui mintea“. Majoritatea cititorilor îşi vor aminti că, nu cu mult timp în urmă, informaţia se rezuma doar la o listă de fapte sau de date care ne ofereau detalii, cum ar fi cine, unde, ce, când şi cum. Nu se foloseau termeni sau un limbaj de specialitate pentru a transmite informaţia. Tot ceea ce aveam de făcut era să preluăm informaţia şi să cercetăm noi înşine.

Dar acum trăim în anii ’90, iar lumea a cunoscut atât de mulţi termeni noi legaţi de informaţie, încât numai aceştia pot cauza confuzie. Unii dintre aceşti termeni sau expresii sunt relativ simpli şi uşor de înţeles, de pildă „infomanie“, „tehnofilie“ şi „era informaţiei“, dar alţii pot crea adevărate probleme. În prezent, lumea este din ce în ce mai atrasă de infomanie — convingerea că cel mai bine informat este în avantaj faţă de cel ce nu are acces atât de mult la informaţie şi că informaţia nu mai este un simplu mijloc de a atinge un anumit obiectiv, ci este obiectivul în sine.

Această manie este alimentată de un potop de mijloace de telecomunicaţie, cum ar fi faxul, telefonul celular şi calculatorul personal, considerat de unii drept simbolul sau mascota erei informaţiei. Este adevărat că eficienţa, viteza şi puterea cu care operează calculatoarele au deschis calea spre informaţie mai mult ca oricând — atât de mult, încât Nicholas Negroponte, de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, a fost îndemnat să spună: „Utilizarea calculatorului nu mai este o simplă acţiune mecanică, ci este un mod de viaţă“. Drept urmare, informaţia şi mijloacele de comunicare a acesteia au devenit excesiv de preţuite, în unele cazuri fiind venerate de un număr enorm de adepţi din toată lumea. Jurnalele de televiziune şi programele referitoare la evenimentele actuale sunt considerate adevăr infailibil, în timp ce, cu ocazia discuţiilor televizate este difuzat un potop de informaţii nesemnificative, care sunt înghiţite de un public credul, lipsit de spirit critic.

În prezent, mulţi oameni suferă de „stres cauzat de informaţii“ sub o formă sau alta, iar aceasta deoarece era informaţiei a schimbat modul în care trăim şi muncim. Ce este stresul cauzat de informaţii? Cum vă puteţi da seama dacă sunteţi o victimă? Aţi putea oare face ceva în această privinţă?

[Provenienţa fotografiei de la paginile 3, 5, 10]