Lumea în obiectiv
Epidemia de holeră loveşte estul Africii
„În estul Africii, holera a atins proporţii epidemice“, se spune într-un raport oficial din Nairobi (Kenya), dat publicităţii de Associated Press. Holera, o infecţie intestinală care cauzează diaree gravă, poate fi fatală dacă nu este tratată. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în 1997, peste 61 000 de persoane din estul Africii au contractat această boală şi s-au raportat 2 687 de decese. Epidemiile de holeră izbucnesc deseori în ţările în care nu există condiţii de igienă şi care nu dispun de îngrijire medicală adecvată. Situaţia se agravează când, în urma ploilor de sezon, reziduurile umane ajung în apa potabilă. Dr. Maria Neira, conducătoarea unui grup operativ al OMS specializat în holeră, a spus că, până când nu va exista canalizare şi apă curată în toate zonele afectate, holera nu va dispărea complet din regiune.
Pot fi ajutaţi morţii?
În Hong Kong, păstrarea aparenţelor nu încetează întotdeauna odată cu moartea unei persoane; unii păstrează aparenţele şi pentru cei din lumea de dincolo. Aceasta deoarece cultul strămoşilor joacă un rol important în viaţa de zi cu zi în cultura chineză. Aşadar, „ei cred că este foarte important să arăţi că eşti bogat chiar şi în lumea spiritelor“, spune Kwan Wing-ho, proprietarul unui magazin. Pentru a ajuta rudele şi prietenii rămaşi în viaţă să le îmbunătăţească situaţia celor dragi decedaţi, dl Kwan vinde reproduceri de hârtie a tot felul de bunuri materiale, inclusiv ale unor telefoane celulare, calculatoare, cuptoare cu microunde şi chiar ale unui Mercedes Benz în mărime naturală. „Bunurile sunt arse în primele şapte zile după deces, la comemorări şi când vreo rudenie visează că persoana decedată doreşte să cumpere ceva“, se spune în raportul oficial al agenţiei Associated Press. „Este o afacere bună, spune dl Kwan, deoarece clientul nu se poate întoarce ca să facă reclamaţii.“
Nestemate radioactive
Nestematele vândute unui negustor din Bangkok au alertat comerţul internaţional când s-a aflat că acestea erau radioactive. Sahabudeen Nizamudeen, un experimentat negustor de nestemate, ştie foarte bine când o afacere este profitabilă. Aşadar, când un comerciant indonezian i-a oferit 50 de nestemate ochi-de-pisică, la un preţ mult mai mic decât cel obişnuit, acesta nu le-a lăsat să-i scape. „Fiecare avea acea preţioasă nuanţă ciocolatie, secţionată de caracteristica dungă opalescentă asemănătoare pupilei îngustate a unei pisici“, se raportează în Asiaweek. Totuşi, s-a descoperit că strălucirea nestematelor provenea dintr-o altă sursă. Acestea fuseseră iradiate ca să li se intensifice culoarea şi, prin urmare, să li se ridice valoarea. O altă piatră, găsită la un târg de bijuterii din Hong Kong, avea un nivel de radiaţie de 25 de ori mare decât limita de radiaţie admisă în Asia. „Până în prezent, acest lucru s-a întâmplat doar în cazul crisoberilului ochi-de-pisică“, spune revista.
Obiceiuri de lectură
Brazilienii citesc în medie 2,3 cărţi anual, raportează Jornal da Tarde. După ce termină şcoala, majoritatea brazilienilor nu mai pun deloc mâna pe cărţi. Ottaviano de Fiore, secretarul Ministerului Culturii, spune că „adevărata problemă constă în faptul că 60 la sută dintre cărţile citite în Brazilia sunt lectură obligatorie“ pentru copii la şcoală. „Din restul de 40 la sută, majoritatea sunt cărţi religioase şi ezoterice, cărţi despre sexualitate sau despre autoperfecţionare“, spune ziarul. Referitor la obiceiurile de lectură, De Fiore face următoarea remarcă: „Copiii stau împreună în familie, la şcoală şi în faţa televizorului. Dacă nu există cititori în familie, copiii nu se vor simţi impulsionaţi să citească“. El adaugă: „În ceea ce priveşte televizorul, cele mai importante canale de televiziune sunt departe de a-i stimula pe aceştia să citească“.
Religie proprie
Mulţi latino-americani practică o „religie proprie“, spune sociologul Fortunato Mallimaci. Oamenii se îndepărtează de biserici şi de crezuri şi se simt liberi să participe la cursuri de yoga, să citească cărţi despre misticismul oriental, să asiste la adunări unde predicatorii se oferă să facă vindecări sau la ceremonii afro-braziliene. „Aceasta nu înseamnă că oamenii au ajuns să fie indiferenţi faţă de religie. Ei cred, dar şi-au făcut propria religie“, spune Mallimaci. ENI Bulletin raporta că, vorbind înaintea Celei de-a IV-a Reuniuni a Centrelor Enoriaşilor din Sudul Americii Latine, sociologul a spus: „În cadrul catolicismului are loc un proces de restructurare, «cu grave divizări şi conflicte interne»“.