Mataupu 9
Tausisi i le Faamaoni Suli o le Malo
1. (a) Aiseā na maua ai e Iesu le suafa e sili ona mamalu? (e) O ai la e mafai ona faamanuiaina i lana faaaʻoaʻoga, ma e faapefea?
ONA o lona faamaoni seia oo i lona maliu, na mauaina ai e Iesu le suafa e silisili ona mamalu na i lo o igoa o agelu. I le vao o foafoaga ola atamamai uma lava a le Atua, na o Ia lava e Toatasi na faaalia mai faapea e mafai e se alo lelei atoatoa ona tausisi i le faamaoni atoatoa i le Atua, ma sa faaalia ai faapea o Satani o le pepelo. E tusa ai ma lena, sa tusi mai le aposetolo o Paulo e faapea: “Na ia faamamāina e ia lava a tatou agasala [i le saunia o le togiola], ona nofo ai lea o ia i le itu taumatau o lē Silisili ese o i lugā.” Maeu se faaaʻoaʻoga sili na ia faia mo ē uma o faatalitali i le “oo mai” o le Malo—e aofia ai i latou o le “lafu mamoe itiiti” o ē fai mo latou tofi le malo faalelagi, atoa ma i latou uma o le a avea ma tagatanuu faalelalolagi o lena malo! E pei ona toe faamatalaina mai mulimuli ane e lea lava aposetolo e faapea: “Ia tatou taufetuli ma le onosai i le ala tanu o i o tatou luma, ma ia vaavaai atu ia Iesu o le na te taʻitaʻiina ma le na te faaatoatoaina le faatuatua; o le na onosai i le satauro, na faatauvaa ia te ia le mā, ona o le olioli sa tuu i ona luma, ua nofo foi o ia i le itu taumatau o le nofoālii o le Atua.”—Eperu 1:3, 4; 12:1, 2.
2-4. (a) Na faapefea e Iesu ona faaauau pea lona faamaopoopoina ma le toleniina o ona soʻo mo le galuega talaʻi? (e) E faapefea ona tatou iloa faapea na latou momoli atu le “tala lelei” i aiga o tagata? (i) O le ā le faaaʻoaʻoga lelei ua saunia e lenei gaoioiga mo auauna a le Atua i aso nei?
2 Sa lē gata ina saunia e Iesu se faaaʻoaʻoga sili ona lelei mo ona soʻo, peitai sa ia aʻoaʻoina foi ma toleniina i latou, ina ia latou mafai ona faaauau pea le galuega a le Atua pe a afio ese o ia.
“Mulimuli ane ua faataamilo o ia i aai ma faoa aai, ua talaʻi ma folafola le tala lelei o le malo o le Atua; ua faatasi foi ma ia le toasefulu ma le toalua.”—Luka 8:1.
3 Mulimuli ane, ona aauina atu ai lea e Iesu le toʻa 12 na o i latou “e talaʻi i le malo o le Atua, e faamalolo foi.” “Ua latou o atu, ona faataamilo ai lea i lea aai ma lea aai e folafola le tala lelei, ma faamalolo i maʻi i mea uma.” (Luka 9:2, 6) I aai ma nuu sa ao ona latou saili atu mo ē ua tatau i ai, ma sa latou faia faapea e ala i lo latou ō atu i aiga o tagata. Sa latou manaomia le loto tetele e tausisi ai i le faamaoni, e pei lava foi ona faia e Molimau a Ieova i le tele o oganuu i aso nei, ona o teteega e uiga i le feau. Sa fetalai Iesu: “Pe afai foi ua tatau lea aiga, ia oo atu i ai la outou faamanuia; a e afai ua le tatau, ia toe foi mai ai ia te outou la outou faamanuia. Ai se le talia outou, pe le faalogo i a outou upu, a outou o atu nai lea fale po o lea aai, ia outou tūtū atu le eleele nai o outou vae.”—Mataio 10:7, 11-14.
4 Mulimuli ane, ina ua tofia e Iesu le isi toʻa 70 o ona soʻo, na ia faapea atu ia te i latou: “Faauta, ou te aauina atu outou pei o tamai mamoe i le va o luko.” Sa tatau foi ona latou asiasi atu i aiga o tagata, auā na fetalai atu Iesu e faapea: “O le fale tou te ulu atu i ai, tou te muai fai atu, Ia manuia le aiga nei. Pe afai o iai le tagata o le manuia, e oo atu ia te ia la outou faamanuia; a leai, e toe foi mai ai ia te outou.” E tusa pe e lē faalogo tagata i le “tala lelei,” e ao lava ona lapataia i latou faapea ua latalata mai le malo o le Atua! (Luka 10:3-11) Ua aumaia ai se faaaʻoaʻoga lelei mo le galuega a Molimau a Ieova i aso nei, a o latou ō atu i lea fale ma lea fale ma le feau a le Atua o le faamafanafanaga ma le lapataiga.—Isaia 61:1, 2.
TALAʻI ATU E UI LAVA I SAUĀGA
5. Ina ua toe faatūina Iesu, o ā auala na ia faamamafaina ai le ituaiga o galuega sa i luma mo ona soʻo?
5 Ina ua maliu Iesu, ona taapeape ai lea o le au soʻo. Peitai i le tele lava o taimi mulimuli ane ai i lona toetu mai i le agaga, sa ia faaalia atu o ia ia te i latou i le tino, ina ia faamautinoa atili ma faamalosia ai i latou. (1 Korinito 15:3-8) O se tasi o nei taimi na faatolu ai lava ona fesili atu Iesu ia Peteru pe o sili ea lona alofa ia te ia. Ona tiga ai lea o Peteru, ae peitai sa faatolu lava ona faamamafa atu e Iesu faapea, ina ia faamaonia lona alofa ma le agalelei, e tatau lava ia Peteru ona fafaga ma leoleo ana “mamoe,” o ana ‘tamai mamoe.’ (Ioane 21:15-17) I le isi ona toe faaali mai, na fetalai atu ai Iesu i le toʻa 11 o ona soʻo faamaoni, e faapea:
“Ua tuuina mai ia te au le pule uma lava i le lagi ma le lalolagi. O lenei, ia outou o atu e fai nuu uma lava ma soo, ma papatiso atu ia te i latou i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia; ia outou aʻoaʻo atu ia te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou; faauta foi, ou te ia te outou i aso uma lava, e oo lava i le gataaga o le lalolagi.” (Mataio 28:18-20)
Sa tele nauā le galuega o i luma mo i latou.
6. Aiseā o le a mafai ai e soʻo o Iesu ona fai ni ‘galuega e sili’?
6 Na fetalai atu Iesu i ona soʻo e faapea: “E moni, e moni, ou te fai atu ia te outou, o lē talitonu mai ia te au, e faia lava e ia o galuega ou te faia; e fai foi e ia mea e sili i ia mea, auā ou te alu i loʻu Tamā.” (Ioane 14:12) O le a latou galulue i se oganuu e sili atu ona telē na i lo o le oganuu sa galue ai o ia, ma e mafai ona aveaveai faapea i le galuega o le talaʻiina o le Malo o le Atua i se vaitaimi e sili atu ona umi.
7. O le ā le mea ofoofogia na iʻu atu ai i le molimau maeʻaeʻa i le aso o le Penetekoso, ma o le ā le iʻuga tutasi na oo i ai?
7 Ina ua faatoʻā afio atu i le itu taumatau o lona Tamā i le lagi, ona faia ai lea e Iesu se mea e ofoofogia. I le aso o le Penetekoso, i le 33 T.A., sa ia liligi ifo ai le agaga paia i luga o ona soʻo o ē sa faatalitali, ma sa faauuina ai i latou e fai ma suli faatasi ma ia i le malo faalelagi o le Atua. Mulimuli ane, ona filifilia ai lea o le 144,000 mai i tagata o le lalolagi e fai ma tupu ma ositaulaga i le lagi ma Keriso. O le iʻuga o le molimau maeʻaeʻa na faia i le na o lena lava aso e tasi, e 3,000 tagata Iutaia ma ē na liliu ai i le lotu Iutaia na taliaina moni le upu ma na papatisoina ai.—Ioane 14:2, 3; Faaaliga 14:1-5; 20:4, 6; Galuega 2:1-4, 14, 40, 41.
8-11. (a) O le ā le feteenaiga sa mapuna aʻe i lea taimi i le va o taʻitaʻi tagata Iutaia ma le au aposetolo? (e) Na faapefea ona faaalia e le au aposetolo i latou lava o ni ē tausisi i le faamaoni? (i) E tusa ai ma le Galuega 5:40-42, o le ā le faaaʻoaʻoga matagofie na fai e na aposetolo mo auauna a le Atua i ona po nei?
8 Sa matuā vave ona salalau atu le talaʻiina o le “tala lelei” i le laufanua o Ierusalema. Ma sa faapea foi i teteega i le malo o le Atua. Sa leʻi pine ae fetosoina le au aposetolo i luma o le faamasinoga Iutaia o le au Saneterini ma na faasāina ona toe tautala i le igoa o Iesu. Pe o le a latou tausisi ea la i lo latou faamaoni? Na tali atu Peteru ma Ioane: “Pe tonu i luma o le Atua, ona ma faalogo ia te outou, a e ma te le faalogo i le Atua, ina filifili ia outou. Auā ma te le mafaia ona le tautala i mea ua ma vaai i ai ma faalogo i ai.” I lea taimi na faasaoloto ai le au aposetolo, ma sa vave ona momoli atu e i latou faatasi ma a latou aumea le faafetai i le Atua, ma ole atu ia te ia: “O lenei, Ieova e, . . . ia e foai mai i au auauna, ina ia latou matuā tautala i lau afioga ma le loto toa.” O lea sa latou faaauau ai pea ona talaʻi atu faatasi ma le fesoasoani a le agaga o Ieova.—Galuega 4:19, 20, 29, 31, NW.
9 Sa toe puea foi e taʻitaʻi lotu le au aposetolo ma toe lafo i latou i le falepuipui. Peitai ane sa lē o le finagalo lea o le Atua ina ia latou nonofo ai pea i inā. I lena po sa toe faasaolotoina ai i latou e le agelu a Ieova, ma ina ua malama aʻe le ao sa latou toe talaʻi ma aʻoaʻo atu i le malumalu i Ierusalema.—Galuega 5:17-21.
10 O le ā se mea e mafai e le au Saneterini ona faia ina ia taofia ai le salalau atu o le “tala lelei”? O lea na toe aumai ai foi le au aposetolo i luma o le fono faamasino, ma na molia ai loa i latou e le faitaulaga sili e faapea: “Pe na matou le matuā fai atu ea ia te outou ia soia le toe aʻoaʻo i lena igoa [o Iesu]? faauta foi, ua outou faatumu i Ierusalema i la outou mataupu, ma outou fia faaoo mai i luga ia i matou le toto o lena tagata.” Ua oo mai lava i le 19 o senituri ua mavae, a o loo lagonaina pea le tali atu a le au aposetolo ma le lē faagutugutulua:
“E tusa ona sili o lo matou anaana i le Atua i lo matou anaana i tagata”!
O le ā e mafai e tagata Iutaia ona faia i nei tagata o ē tausisi i le faamaoni? Na tuuina atu e le faiaʻoga o tulafono o Kamalielu le fautuaga poto, e faapea: “Faamamao ia ma nei tagata, ma ia tuu pea ia te i latou; auā afai ua tupu mai tagata lena sauniga ma lena galuega, e faaumatia ia; a e afai ua tupu mai le Atua, tou te le mafai ona faaumatia; ina neʻi iloa ua outou fai taua i le Atua lava.”—Galuega 5:27-39.
11 Ona sasa faamoʻamoʻa ai lea o le au aposetolo, ma sa faatonuina malosi i latou ina ia aua neʻi toe tautatala, ma sa toe faasaolotoina ai loa. O le ā sa latou gaoioiga na fai i lea faatonuga? Sa latou olioli ona ua taʻuaogāina i latou ina ia puapuagatia ona o le suafa o Iesu.
“Ua le mapu foi i latou i aso uma ona aʻoaʻo atu, ma talaʻi atu i le malumalu, ma lea fale ma lea fale le tala lelei ia Iesu Keriso.” (Galuega 5:40-42)
Sa tonu i manatu o nei suli o le Malo ia onosai po o le ā lava le tulaga o le a tulai mai ina ia faaauau ai pea le faia o le galuega a le Atua. Ua latou faia ai se faaaʻoaʻoga e sili ona lelei mo molimau uma lava a le Atua moni o ē o loo faaauau pea ona folafola atu le Malo “i luma o le nuu, atoa foi ma lea fale ma lea fale,” e oo mai lava i ona aso nei.—Galuega 20:20, 21.
SA SALALAU LE “TALA LELEI” O LE MALO
12. E pei ona faaalia i le Galuega 8:1-4, e faapefea ona masani ona iʻu sauāga i le faasalalauina atili o le “tala lelei”?
12 Sa toe faateleina foi sauāga. O lea la, na salalau solo atu ai i latou uma i nuu tuaoi o Iutaia ma Samaria, vagana le au aposetolo. Peitai na avea lea ma auala e faalauteleina atili ai le galuega molimau, auā “ua o solo foi e na faasalalauina, ma latou folafola atu le tala lelei o le upu.” (Galuega 8:1-4) O se manatu tāua, o le mea lava lea e tasi o loo tupu i o tatou taimi. A o taumafai malo tautalatasi e taofia Molimau a Ieova e ala i le faataapeapeina o i latou i nofoaga e faavāvāmamao ai mai mea latou te nonofo ai, ae latou te faaauau pea ona talaʻi ai i inā, ma ua faapea ona salalau atu ai le “tala lelei.”
13, 14. (a) O anafea na faauma ai le vaiaso faapitoa o le finagalo malie o le Atua i tagata Iutaia, ma o ai la na faatagaina e fai ma suli o le Malo? (e) O faapefea ona faamatalaina mai i upu a Paulo i le Galuega 13 ma le Roma 11 lenei mea?
13 Peitai, i le uluai senituri, pe sa tatau ea ona talaʻiina atu le feau o le Malo i na o tagata Iutaia lava ma tagata sa tuaoi ai o Samaria? Faamata, na o i latou na e ao ona aofia i le atoaga o sui o le malo o le lagi? E ui lava i le ofoofogia o le molimau na tuuina atu i inā, ae sa lē o lena le tulaga sa iai. E foliga mai, i le 36 T.A., ina ua faaiʻuina le “vaiasosa” faapitoa mo tagata Iutaia, na faatonuina ai e Ieova Peteru e asiasi atu i se alii ofisa o le au fitafita Italia, o Konelio, i lona aiga i Kaisareia. Ina ua talaʻi atu Peteru i lenei tagata, e lē o se tagata Iutaia, atoa foi ma lona auaiga, na oo ifo ai le agaga paia i luga ia te i latou, ma na faauuina ai i latou e fai ma suli o le Malo. Ona papatisoina ai loa lea o i latou, o uluai tagata ia e leʻi peritomeina o Nuu Ese na liliu i le Faa-Kerisiano.—Galuega 10:1-48.
14 Mulimuli ane, ina ua fetaui le aposetolo o Paulo ma ona soatau ma teteega sauā mai tagata Iutaia i Anetioka ma Pisitia, na faapea atu Paulo i na tagata Iutaia: “Ua tatau lava ona ua muai folafolaina atu le afioga a le Atua ia te outou; a ua outou tetee mai ai, ma ua taʻuleaogaina outou e outou i le ola e faavavau, faauta, o le mea lea ma te liliu atu ai i tagata o nuu ese. Auā ua faapea ona poloai mai o le Alii [o Ieova] ia te i matou, Ua ou tofia oe e fai ma malamalama o nuu ese, ina ia avea oe ma faaolataga e oo i le tuluʻiga o le lalolagi.” (Galuega 13:46, 47) E pei ona sa faamatalaina mulimuli ane ai e Paulo i se tala faatusa, o na tagata Iutaia lē talitonu sa pei lava o la o se laau olive na salaeseina. Sa mafai lava ona maua le numera atoa o suli o le Malo mai tagata Iutaia. Peitai ane, ua suitulaga ia i latou ‘tagata o nuuese,’ pei ni la o se olive vao, sa na ona faapipiiina atu i ai. O lea la, o “Isaraelu [faaleagaga]” uma lava o i latou ua atoa i ai le numera o suli o le Malo, e “faaolaina.”—Roma 11:13-26; Kalatia 6:16.
FAAMAONI I LALO O “PUAPUAGA”
15, 16. (a) O ā mea na faia ma sa fai mai ai Paulo e faatatau i “puapuaga,” ma o le ā se faavae matagofie ua saunia e lenei mea mo i tatou? (e) O le ā so tatou manatu e tatau ona iai e faatatau i teteega a malo po o sui o o tatou aiga, ma o ā ni iʻuga na folafolaina mai?
15 E ui lava i nisi faiga sauā, ae na toe foi lava i Anetioka lena ovasia faimalaga faamaoni, le aposetolo o Paulo, ina ia faamalosia ma faalaeiau i soʻo ma atiina aʻe le sauniuniga o le faalapotopotoga. O i inā na faapea atu ai Paulo:
“O puapuaga e tele e tatau ona tatou sao atu ai i le malo o le Atua.”—Galuega 14:21-23.
16 Sa oo totino lava Paulo i mea faigata ma tofotofoga. Peitai sa avea o ia ma faaaʻoaʻoga i lona taofi mau i le faamaoni. Na ia saunia se faavae matagofie mo le toatele i ona po nei o ē e tatau ona tau malosi atu i la le faatuatua. O nisi o i latou nei e tatau ona onosai i le sasaina, le faafalepuipuiina ma lamatiaga o le olaga lava ia. O teteega e oo mai mai malo tautalatasi, pe oo mai foi i tauaiga o ē pele ia i latou. O nisi lava ua faatoina e o latou aiga talu ai lo latou taliaina ma gaoioi faatatau i “le tala lelei o le malo.” (Mataio 24:14) E ui i lea, ua matuā faamafanafanaina na tagata i afioga a Iesu e faapea: “Ai se tasi ua ia tuua le fale, po o uso, po o tuafāfine, po o le tamā, po o le tinā, po o le avā, po o le fanau, po o fanua, ona o aʻu ma le tala lelei, e maua lava e ia taisautuaselau i lenei olaga, o fale, ma uso, ma tuafāfine, ma tinā, ma fanau, ma fanua, atoa foi ma sauāga, o le ola atali e maua ai le ola e faavavau.” (Mareko 10:29, 30) O le mea moni o le a latou selesele mai “e taisautuaselau” ona o la latou faiā vavalalata ma Ieova ma lona Alo, faapea foi i le aufaatasiga fiafia ma le aiga o Ieova i le lalolagi aoao.
17. (a) O ā faaosoosoga sa tatau foi ona fesagaʻi ma Kerisiano anamua? (e) O le ā le faaaʻoaʻoga ma le fautuaga e sili ona lelei na saunia e Paulo mo i tatou?
17 Sa tatau foi ona tetee le aposetolo o Paulo ma ana aumea i faaosoosoga a le lalolagi i amioga lē mamā ma le matapeapea. Sa na o ni tagata i latou, e pei foi o i tatou. Pe a faafesagaʻi ma ia mea e faaseseina ai e ao ona tatou faia e pei ona sa faia e Paulo, o lē na faapea mai: “A ou te faatoilaloina loʻu nei tino, ma aʻu fai ai ma pologa, ina neʻi iu ina le faamaoni aʻu, o aʻu sa talaʻi atu i isi tagata.” Ma e pei o Paulo, e mafai foi ona tatou maua le puipuiga i le taʻuina atu lea i o tatou tuaoi le malo o le Atua. E pei lava ona sa faapea mai Paulo e uiga i lena auaunaga paia: “Oi talofa foi ia te au, pe a ou le folafolaina le tala lelei.”—1 Korinito 9:16, 27.
“MANUMALO AIAI”
18. O le ā le faalaeiauga na tuu mai e Paulo mo Kerisiano moni uma, ma e faapefea ona e tali atu i ai?
18 Sa taʻuina atu foi e le aposetolo o Paulo i uso Kerisiano ua faauuina e faapea: “Afai foi o fanau i tatou [a le Atua], o suli foi, o suli lava o le Atua, o suli faatasi ma Keriso; pe afai tatou te tiga faatasi ma ia, ina ia faamanuiaina foi i tatou faatasi ma ia.” Peitai o mea na faaauau ona tautala i ai o ia e tutusa lelei lava lo latou faatatauina i le “motu o tagata e toatele” o “isi mamoe,” o ē o loo taumafai i aso nei ina ia maua le taui mamalu o le ola e faavavau i le parataiso faalelalolagi. (Faaaliga 7:9; Ioane 10:16) Ua faalaeiauina e Paulo Kerisiano moni uma lava i lona faapea mai:
“O ai se na te faateaeseina mai i tatou i le alofa o Keriso? o le puapuaga ea, po o le atuatuvale, po o le saua, po o le oge, po o le le lavalavā, po o le pagatia, po o le pelu? . . . A ua tatou manumalo aiai i nei mea uma lava, ona o ia ua alofa mai ia te i tatou. Auā ua ou mautinoa, e le mafaia e le oti, po o le ola, po o agelu, po o alii, po o e malolosi, po o mea i nei ona po, po o mea atali, po o le maualuga, po o le loloto, po o se tasi mea na faia, e le mafaia e ia mea ona faateaeseina mai i tatou i le alofa o le Atua, o loo ia Keriso Iesu lo tatou Alii.” (Roma 8:17, 35-39; tagai foi i le 2 Korinito 11:22-28.)
Po o e atiina aʻe ea lena ituaiga o mautinoa i le alofa o le Atua ma le “oo mai” o le malo o le Alii o Iesu? E tatau ia te oe!
19. O le ā le lapataiga na tuuina atu e Paulo e uiga i le isi lamatiaga e oti ai?
19 O le isi lamatiaga e manaomia ona e tetee malosi i ai i “aso e gata ai” o aʻoaʻoga sesē. Na lapatai mai foi Paulo e faatatau i lenei mea. (Galuega 20:29, 30; 2 Timoteo 3:1, 13) O fea e ō mai ai faiaʻoga sese, ma e mafai faapefea ona leoleoina i tatou mai ia i latou?