Lomiga mo le Polokalame mo le Sauniga o le Faiva ma le Olaga Faa-Kerisiano
MATI 6-12
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IEREMIA 1-4
“Ou te Faatasi ma Oe e Laveaʻi iā te Oe”
(Ieremia 1:6) Ae na ou faapea atu: “Auē, Ieova e, le Alii Pule Silisili Ese! O aʻu nei e lē iloa tautala, auā ua na o aʻu o se tamaitiiti.”
Ia Mataala Pea, e Pei o Ieremia
4 Atonu o le lata i le 25 o tausaga o Ieremia, na tofia ai e Ieova o se tagata vāai. (Iere. 1:1, 2) Peitaʻi sa ia manatu ua na o ia o se tamaitiiti, e lē agavaa e tautala atu i toeaiina o le nuu, o tane ua matutua ma o loo umia le pule. (Iere. 1:6) Sa tatau ona ia folafola atu sala ogaoga faafaamasinoga ma faasalaga, aemaise lava i ositaulaga, perofeta pepelo ma taʻitaʻi, faapea ē na filifilia “le ala na mulimuli i ai isi” ma “tumau . . . pea ona lē faamaoni.” (Iere. 6:13; 8:5, 6) O le a faatamaʻia le malumalu matagofie na faia e le tupu o Solomona, lea ua autausagā o fai ma autū o le tapuaʻiga moni. O le a faatafunaina Ierusalema ma Iuta, ma ave faapagotaina ona tagata. E manino mai, sa matuā faanatinati le feʻau lea sa tatau ona taʻu atu e Ieremia!
(Ieremia 1:7-10) Ona fetalai mai lea o Ieova iā te aʻu: “Aua e te fai mai, ʻUa na o aʻu o se tamaitiiti.’ A ia e alu iā i latou uma ou te auina atu i ai oe; ma ia e tautala atu i mea uma ou te poloaʻi atu ai iā te oe. 8 Aua e te fefe ona o i latou, auā ʻOu te faatasi ma oe e laveaʻi iā te oe,’ ua fetalai mai ai Ieova.” Ona aapa mai lea o le aao o Ieova ma paʻi mai i loʻu gutu. 9 Ona fetalai mai lea o Ieova iā te aʻu: “O lea ua ou tuu atu aʻu upu i lou gutu. 10 Faauta, ua ou tofia oe i le aso nei e te pule i atunuu ma malo, ina ia liaʻiina ma talepe i lalo, ia faaumatia ma soloia i lalo, ia fausia foʻi ma totōina.”
(Ieremia 1:17-19) “A o oe, inā fusi ia lou sulugātiti, ma ia e tulaʻi ma tautala atu iā i latou i mea uma ua ou poloaʻi atu ai iā te oe. Aua neʻi faamataʻuina oe ona o i latou, ina neʻi oʻu faamataʻuina oe i o latou luma. 18 A o aʻu, ou te faia oe i le aso nei ma aai malupuipuia, o se poutū uʻamea, ma pā ʻapamemea e faasagatau atu ai i le nuu atoa, o tupu o Iuta, o ona perenise, o ona ositaulaga, ma tagata o le nuu. 19 E latou te siitaua mai lava iā te oe, ae e latou te lē manumalo iā te oe, auā ʻou te faatasi ma oe e laveaʻi iā te oe,’ ua fetalai mai ai Ieova.’”
O Ai E te Anaana i ai, o le Atua po o Tagata?
18 Na fetalai atu le Atua iā Ieremia: “Ou te iā te oe e laveaʻi iā te oe.” (Ieremia 1:8) E faapefea ona laveaʻi i tatou e Ieova mai sauāga i aso nei? Atonu na te faaaogāina se faamasino e iai le utaga mamao e pei o Kamalielu. Pe e na te faamautinoa ua aveesea se tagata piʻopiʻo ma tetee o le malo ae sui atu i se tagata e loloto le tofā. Peitaʻi, e iai taimi e lē taofia ai e Ieova sauāga e oo i ona tagata. (2 Timoteo 3:12) Afai e lē taofia e le Atua sauāga, e na te foaʻi maia le malosi ina ia tatou lavā tatali na sauāga. (1 Korinito 10:13) E tusa lava pe e lē taofia e le Atua sauāga, ae tatou te lē faaluafesasi i le mea o le a oo i ai: O ē fai taua i tagata o le Atua o loo latou fai taua i le Atua, ma e lē taulau ē o fai taua i le Atua.
jr 88 ¶14-15
“Ou te Faafouina le Tagata ua Vaivai”
PO O LE A E FAAFOUINA Ē UA VAIVAI?
14 Seʻi o tatou mātau le auala na faalaeiauina ai Ieremia ma le auala na ia faalaeiau ai isi ua “vaivai.” (Iere. 31:25) Na maua e le perofeta faalaeiauga tuusaʻo mai iā Ieova. Seʻi mafaufau i le faalaeiauina o oe pe a e faalogo atu o loo fetalai mai Ieova iā te oe: “A o aʻu, ou te faia oe i le aso nei ma aai malupuipuia . . . e latou te siitaua mai lava iā te oe, ae e latou te lē manumalo iā te oe, auā ʻou te faatasi ma oe e laveaʻi iā te oe,’ ua fetalai mai ai Ieova.” (Iere. 1:18, 19) O lea, e iai le māfuaaga lelei na faapea mai ai Ieremia e uiga iā Ieova, o ia “o loʻu malosi ma loʻu lafitaga, o le mea ou te sola i ai i le aso o le puapuaga.”—Iere. 16:19.
15 Ia mātau, na faapea atu Ieova iā Ieremia: “Ou te faatasi ma oe.” Po o e mātauina i inei se mea e mafai ona e faia, pe a manaʻomia e se tasi e te masani ai se faalaeiauga? E ese le iloa o loo manaʻomia e se Kerisiano po o se tauaiga le fesoasoani, ese le tali atu i se auala lelei i le saunia o se fesoasoani. O le tele o taimi, o le auala e sili ona lelei o le gaoioiga na faia e le Atua iā Ieremia, o le faatasi lea ma lē o loo mafatia. Mulimuli ane, e mafai ona fai atu ni upu faalaeiau, ae aua foʻi nei tele ni faamatalaga. E telē le aafiaga lelei o ni nai upu pe afai e filifilia lelei, e avatu ai se faamautinoaga ma atiaʻe ai. E lē tau manaʻomia ona e faia ni faamatalaga faigatā. Ia faaaogā upu faigofie e faailoa atu ai lou naunau moni, manatu mamafa, ma lou alofa faa-Kerisiano. O faamatalaga faapena e matuā telē sona aafiaga lelei.—Faitau le Faataoto 25:11.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ieremia 2:13) ʻAuā e lua mea leaga ua faia e loʻu nuu: Ua latou tuua aʻu le puna o le vai ola, ina ia latou eli mo i latou o vaieli, o vaieli māvaevae e lē mafai ona tali ai ni vai.’
(Ieremia 2:18) A o lenei, o le ā le mea e te manatu ai fua i le ala o Aikupito, ina ia e inu ai i vai o Seora? O le ā foʻi le mea e te manatu ai i le ala o Asuria, ina ia e inu ai i vai o le Vaitafe?
Manatu Tāua Mai le Tusi o Ieremia
2:13, 18. E lua mea leaga na faia e tagata Isaraelu lē faamaoni. Sa latou tuulafoaʻia Ieova, o le puna o faamanuiaga, taʻitaʻiga, ma puipuiga. Na latou faia mo i latou ni a latou vaieli faafaatusa e ala i le saʻilia o se sootaga faafitafita ma Aikupito ma Asuria. I o tatou aso, o le tuua o le Atua moni ae faalagolago i filosofia faaletagata ma aʻoaʻoga ma faiga faapolotiki, e tusa lenā ua suia le “puna o le vai ola” i “vaieli māvaevae.”
(Ieremia 4:10) Ona ou faapea atu lea: “Auē, Ieova e, le Alii Pule Silisili Ese! E moni ua e matuā ʻolegiaina lenei nuu ma Ierusalema, e faapea, ʻE iā te outou le filemu,’ a ua oo lava le pelu i le loto.”
Manatu Tāua Mai le Tusi o Ieremia
4:10; 15:18—I le ā le itu na faasesē ai e Ieova ona tagata fouvale? I le vaitaimi o Ieremia na iai perofeta o ē na “vavalo i mea pepelo.” (Ieremia 5:31; 20:6; 23:16, 17, 25-28, 32) E leʻi taofia e Ieova nei perofeta i le faalauiloa atu o feʻau taufaasesē.
Faitau Tusi Paia
(Ieremia 4:1-10) “Isaraelu e, afai e te foʻi mai,” ua fetalai mai ai Ieova, “inā foʻi mai ia iā te aʻu. Afai e te aveesea au mea inosia ona o aʻu, ona lē avea lea o oe ma sē e maumausolo. 2 Afai foʻi e te tautō lava, ʻO loo soifua Ieova i le faamaoni, i le faamasinotonu, ma le amiotonu!’ ona manuia ai lea o atunuu ona o ia, ma e latou te mitamita foʻi iā i latou lava ona o ia.” 3 Auā o le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova i tagata o Iuta ma Ierusalema: “Inā faatoʻa ia o lo outou fanua e leʻi galueaʻiina, ae aua le lūlūina pea a outou fatu i laau tuitui. 4 Inā peritome ia outou iā Ieova, ma aveese paʻu o outou loto, o outou tagata o Iuta ma tagata o loo nonofo i Ierusalema; ina ia lē alu atu ai loʻu ita e pei o se afi, ma susunu ai ae e leai se tasi e na te tineia, ona o a outou mea leaga na fai.” 5 Ia outou taʻu atu i Iuta ma faalauiloa atu i Ierusalema, ia taʻu atu foʻi ma ilia se pū i le nuu. Ia valaau leotele atu e faapea: “Inā faapotopoto faatasi ia outou, ma tatou ulu atu i aai malupuipuia. 6 Inā faatū ia se faailoilo e iloa ai le ala i Siona. Ia saunia foʻi se mea e tou te malu ai. Aua neʻi outou tutū mai.” Auā ou te aumaia le mala mai i le itu i mātū, ma le malaia tele. 7 Ua alu aʻe o ia e pei o se leona mai i le vao putuputu, ma ua alu ese lē na te faafanoina nuu; ua alu atu o ia mai i lona nofoaga ina ia faia lou laueleele ma mea e ofo ai. E faatafunaina foʻi ou lava aai ina ia leai sē e nofo ai. 8 Inā fusi ia outou i ʻie talatala ona o lenei mea. Ia outou tagituʻi ma uiō, auā e lē liliuese le toʻasā aasa o Ieova mai iā i tatou. 9 Ua fetalai mai Ieova: “I lea aso e vaivai ai le loto o le tupu, faapea loto o perenise; e maofa foʻi ositaulaga ma taufaiofo perofeta.” 10 Ona ou faapea atu lea: “Auē, Ieova e, le Alii Pule Silisili Ese! E moni ua e matuā ʻolegiaina lenei nuu ma Ierusalema, e faapea, ʻE iā te outou le filemu,’ a ua oo lava le pelu i le loto.”
MATI 13-19
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IEREMIA 5-7
“Na Latou Lē Toe Faia le Finagalo o le Atua”
(Ieremia 6:13-15) “Auā e mai i ē e faatauvaa o i latou e oo lava i ē e sili, ua maua e tagata uma a latou polofiti i faiga lē saʻo; ua faia foʻi e le perofeta atoa ma le ositaulaga mea pepelo. 14 Ua latou taumafai e faatalapelo ona faamālōlō le manuʻa o loʻu nuu, i le faapea ane, ʻUa filemu! Ua filemu!’ ae e leai se filemu. 15 Pe na latou māsiasi ea ona ua latou faia se mea inosia? E tasi le mea, e latou te leʻi lagona lava se māsiasi; a o le isi mea, e leʻi oo ina latou iloa le faalogona o le faalumaina. O le mea lea, e paʻuʻū ai i latou faatasi ma ē ua paʻuʻū; o le aso foʻi ou te faasalaina ai i latou, e latou te tautevateva ai,” ua fetalai mai ai Ieova.
Ieremia—Se Perofeta na Itagia Ona o Feʻau Faafaamasinoga a le Atua
7 Ua lapataʻi mai Ieova: “E latou te siitaua mai lava iā te oe, ae e latou te lē manumalo iā te oe.” (Ieremia 1:19) Aiseā na tetee ai tagata o Iuta ma o latou taʻitaʻi i lenei perofeta? Talu ai o lana feaʻu na faaalialia ai lo latou lē manatu mamafa i mea faaleagaga, ma le tau ina fai o a latou tapuaʻiga. Na tuusaʻo le feʻau a Ieremia: “Faauta! Ua avea le afioga a Ieova ma mea e latou te taufaifai i ai, e latou te lē fiafia ai foʻi. Auā e mai i ē e faatauvaa o i latou e oo lava i ē e sili, ua maua e tagata uma a latou polofiti i faiga lē saʻo; ua faia foʻi e le perofeta atoa ma le ositaulaga [o ē na tatau ona faatāuaina tapulaa tau amio ma mea faaleagaga] mea pepelo.”—Ieremia 6:10, 13.
8 E moni sa latou taʻitaʻia le nuu i le faia o taulaga. Peitaʻi, na latou tau ina fai le tapuaʻiga moni ma e leʻi iai o latou loto. Sa tāua iā i latou le faia o tū faaletapuaʻiga nai lo o amioga lelei. I le taimi e tasi, na faasesē e taʻitaʻi lotu Iutaia le nuu i se ituaiga o filemu e lē moni, e ala i le faapea atu, “Ua filemu! Ua filemu!” ae e leai se filemu. (Ieremia 6:14; 8:11) Sa latou faasesēina tagata e talitonu o loo latou maua le filemu ma le Atua. Sa manatu e leai se mea e popole ai, ona o i latou o tagata na faasaoina o Ieova, ma o loo iā i latou le aai paia ma lona malumalu. Ae po o le silafaga lenā a Ieova?
(Ieremia 7:1-7) Na oo mai le afioga a Ieova iā Ieremia, ua faapea mai: 2 “Ia e tū i le faitotoʻa o le fale o Ieova, ma ia e folafola atu i inā le upu lenei, ia e faapea atu, ʻIa outou faalogo mai i le afioga a Ieova, o outou uma Iuta o ē o ulu mai i nei faitotoʻa e ifo atu iā Ieova. 3 O le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova o ʻau, o le Atua o Isaraelu: “Ia fai ia lelei o outou ala ma a outou amio, ona ou tuu pea lea o outou e nonofo i lenei mea. 4 Aua tou te faatuatua i upu pepelo, e faapea, ʻO le malumalu o Ieova, o le malumalu o Ieova, o le malumalu lenei o Ieova!’ 5 Auā afai e tou te fai ia lelei o outou ala ma a outou amio, afai e tou te faia lava le faamasinogatonu o le tagata ma lana aumea, 6 afai foʻi tou te lē faasauā i le tagata ese, o le tama ua leai se tamā, ma le fafine ua oti lana tane, ma outou lē sasaa le toto o lē ua lē sala i lenei mea, ma outou lē mulimuli atu foʻi i isi atua e malaia ai outou, 7 ona ou tuu ai pea lea o outou e nonofo i lenei mea, i le nuu na ou foaʻiina atu i o outou augātamā, i aso uma lava e oo i le faavavau.”’”
Ieremia—Se Perofeta na Itagia Ona o Feʻau Faafaamasinoga a le Atua
9 Na faatonu e Ieova Ieremia e tū i se mea e iloa atu ai o ia e tagata i le faitotoʻa o le malumalu, ma folafola atu lana feʻau i ē na ō atu e tapuaʻi i inā. Sa ia fai atu iā i latou: “Aua tou te faatuatua i upu pepelo, e faapea, ʻO le malumalu o Ieova, o le malumalu o Ieova, o le malumalu lenei o Ieova!’ . . . E matuā lē aogā lava.” O le mitamita o tagata o Iuta i lo latou malumalu, e iloa ai sa latou savavali e tusa ma mea na vaaia ae lē o le faatuatua. Sa galo iā i latou upu lapataʻi a Ieova: “O le lagi o loʻu nofoālii lea, a o le lalolagi o le mea lea e tū ai oʻu vae. O fea la le fale e tou te faia mo aʻu.” E tusa po o le ā le matagofie o le malumalu, ae lē faapea na afio moni ai Ieova le Pule Silisili Ese o le aoao o mea!—Ieremia 7:1-8; Isaia 66:1.
10 Na faaauau le feʻau malosi a Ieremia: “Pe e tou te gāoi ea, fasioti tagata, faia le mulilua, tautō pepelo, faamū taulaga iā Paala, ma mulimuli atu i isi atua e tou te lē iloaina, . . . ma outou faapea mai, ʻE laveaʻiina lava i matou,’ e ui ina faia nei mea inosia uma?” Na manatu tagata o Iuta, o le avea o i latou ma tagata o le Atua, e talia ai e le Atua so o se amioga, ae o le vala tāua ia avatu a latou taulaga i le malumalu. Pagā le sesē o o latou manatu, pe afai na latou mafaufau e pei Ieova o se tamā alofa faavalea e fai leaga sona alo.—Ieremia 7:9, 10; Esoto 19:5, 6.
(Ieremia 7:8-15) “O lenei, ua outou tuu lo outou faatuatuaga i upu pepelo, ma e matuā lē aogā lava. 9 Pe e tou te gāoi ea, fasioti tagata, faia le mulilua, tautō pepelo, faamū taulaga iā Paala, ma mulimuli atu i isi atua e tou te lē iloaina, 10 pe e tou te ō mai ea ma tutū i oʻu luma i lenei fale ua taʻua ai loʻu igoa, ma outou faapea mai, ʻE laveaʻiina lava i matou,’ e ui ina faia nei mea inosia uma? 11 Po ua avea ea lenei fale ua taʻua ai loʻu igoa ma ana o ē e faomea i la outou vaai? O aʻu lava ua ou vaai i ai,” ua fetalai mai ai Ieova. 12 “ʻAe peitaʻi, inā outou ō ia i le mea na ou iai i Sailo, o i inā na ou tuu muamua ai loʻu igoa, ma vāai i le mea na ou faia i ai ona o le leaga o loʻu nuu o Isaraelu. 13 A o lenei, ona ua outou faia pea o nei galuega uma,’ ua fetalai mai ai Ieova, ʻma na ou tautala atu pea iā te outou, na ou alapō ma tautala atu, ae e tou te leʻi faalogo mai lava, na ou valaau atu pea foʻi iā te outou, ae e tou te leʻi tali mai, 14 e faapea foʻi ona ou faia i le fale ua taʻua ai loʻu igoa, lea e tou te faatuatua i ai, ma le nofoaga na ou avatu iā te outou ma o outou augātamā, e pei lava ona ou faia i Sailo. 15 Ou te lafoaʻi outou mai i oʻu luma, e pei lava ona ou lafoaʻia o o outou uso uma, o le fanauga atoa a Efaraima.’
jr 21 ¶12
Auauna “i Aso e Gata Ai”
12 I le amataga o le nofoaʻiga a Ioakima, na faatonu ai e Ieova Ieremia e alu i le malumalu ma matuā taʻusalaina tagata o Iuta ona o a latou amioga leaga. Na latou manatu i le malumalu o Ieova, o se tapui po o se mea e mafai ona puipuia i latou. Peitaʻi, pe a faaauau ona latou ʻgāoi, fasioti tagata, faia le mulilua, tautō pepelo, faamū taulaga iā Paala, ma mulimuli atu i isi atua e latou te lē iloaina,’ o le a lafoaʻia e Ieova lona malumalu. E pei ona lafoaʻia e Ieova le faleʻie paia i Sailo i aso o le Ositaulaga Sili o Eli, o le mea foʻi lenā o le a ia faia i tagata faafiaamiotonu na tapuaʻi iā te ia i le malumalu. O le a avea le nuu o Iuta ma “faatafunaga.” (Iere. 7:1-15, 34; 26:1-6) Seʻi mafaufau i le manaʻomia e Ieremia o le lototele ina ia faalauiloa atu ai lenā feʻau! E foliga mai o le mea lenā sa ia faia i luma o tagata tāua ma maualuluga. E lagona e nisi uso ma tuafāfine e latou te matuā manaʻomia le lototele, ina ia molimau atu ai i ala tetele ma tagata mauʻoa ma taualoa. E ui i lea, ia manatua le manatu lenei: E mautinoa e fesoasoani mai le Atua iā i tatou, e pei ona ia faia iā Ieremia.—Epe. 10:39; 13:6.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ieremia 6:16) O le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova: “Inā outou tutū ia i ala, ia vaavaai ma fesili i auala o aso anamua, po o fea le ala lelei; ia savavali ai, ona outou mālōlō ai lea.” A ua latou faapea mai pea: “E matou te lē savavali ai.”
Po o le a Oulua Savavali ma le Atua?
11 Po o taʻitaʻia moni i tatou e le Afioga a le Atua? E aogā le nofo i lalo ma iloilo ma le faamaoni i tatou lava i lea taimi ma lea taimi. Ia manatunatu i se fuaiupu o le a fesoasoani iā i tatou e faia faapea: “O loo faapea ona fetalai mai o Ieova, Ia outou tutū i ala, ma vaavaai, ma fesili i ala o le vavau, po o i fea le ala lelei, ma ia outou savavali ai, ona maua lea e outou o le mālōlōga mo outou agaga.” (Ieremia 6:16) Atonu ua faamanatu mai e na upu se tagata faimalaga o lē na faatali i fetaulaʻiga o ala ina ia fesili mo se faasinoga. I sona uiga faaleagaga, sa tatau ona faia faapena e tagata fouvale o Isaraelu. Sa tatau ona latou saʻili i le “ala o le vavau.” O lenā “ala lelei” o le ala lea na savavali ai o latou augātamā faamaoni, le ala lea na ō ese mai ai ma le valelea Isaraelu. Ae pagā lea, na tali atu ma le lotomaaa Isaraelu i lenei faamanatuga alofa mai iā Ieova. Ua faaauau mai le fuaiupu lava lea: “A ua latou fai mai, Matou te lē savavali i ai.” Peitaʻi i aso nei, e ese le tali a tagata o le Atua i na fautuaga.
(Ieremia 6:22, 23) O le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova: “Faauta! E ō mai tagata mai i le nuu o le itu i mātū, e feala mai foʻi se nuu tele mai i vaega pito sili ona mamao o le lalolagi. 23 E fetagofi atu i latou i le ʻaufana ma le tao. E sauā i latou ma e lē alolofa. E taalili lo latou leo e pei o le sami, ma e tiʻetiʻe i latou i solofanua. Ua sauniuni i latou e pei o se tagata o le taua e latou te tau ma oe, le tama fafine a Siona e.”
Ieremia—Se Perofeta na Itagia Ona o Feʻau Faafaamasinoga a le Atua
Faasalaina Iuta
15 I le pe tusa o le 632 T.L.M., na toʻilalo ai Asuria iā Kaletaia ma Metai, ma na faaitiitia foʻi le malosi o Aikupito lea na i le itu i saute o Iuta. Sa avea ma faamataʻuga iā Iuta le osofaʻiga mai i le nuu o le itu i mātū. O lea, e iai le feʻau faanoanoa na tatau ona taʻu atu e Ieremia i tagata o Iuta. “Faauta! E ō mai tagata mai i le nuu o le itu i mātū, . . . E sauā i latou ma e lē alolofa. . . . Ua sauniuni i latou e pei o se tagata o le taua e latou te tau ma oe, le tama fafine a Siona e.” O Papelonia na faasolo aʻe e avea ma malo malosi o le lalolagi i lenā taimi, ma o le a faaaogā e le Atua e faasala ai tagata lē faamaoni o Iuta.—Ieremia 6:22, 23; 25:8, 9.
Faitau Tusi Paia
(Ieremia 5:26–6:5) “ʻAuā ua iai tagata leaga i loʻu nuu. Ua latou tilotilo atu pea, e pei o ē e puʻe manulele o loo faapupuga. Ua latou tuu se mailei mataʻutia. E latou te puʻea ai tagata. 27 E pei o se pā ua tumu i manufelelei, ua faapea foʻi ona tumu o latou fale i mea taufaasesē. O le mea lea ua faasilisiliina ai i latou ma maua ai a latou ʻoa. 28 Ua puputa i latou; ua lamolemole foʻi i latou. Ua taumasuasua i latou i mea leaga. Ua latou lē faia se faamasinogatonu, o le faamasinogatonu o le tamaitiiti ua leai sona tamā, ina ia manuia ai i latou; ua latou lē faia foʻi le faamasinoga o ē e matitiva.’” 29 Ua fetalai mai Ieova: “Po ou te lē faasalaina ea i latou ona o nei mea, po ou te lē tauimasui atu ea foʻi i se atunuu faapenei? 30 Ua faia i le nuu se mea mataʻutia e ofo ai: 31 O perofeta, ua vavalo i latou i mea pepelo; a o ositaulaga, ua latou pule e tusa ma lo latou malosi. A ua fiafia i ai loʻu nuu; ma o le ā se mea e tou te faia i lona iʻuga?”
6 O outou le fanauga a Peniamina e, inā sosola ese ia mai i totonu o Ierusalema; ma ia ili le pū i Tikoa. Ia tafu foʻi se afi e fai ma faailoilo i Peteakarema; auā ua faaloloʻi mai iā te outou le mala mai i mātū, o le faaumatiaga tele. 2 Ua pei le tama fafine a Siona o se fafine lalelei ma faapelepeleina. 3 Ua ō mai iā te ia leoleo mamoe ma a latou lafu. Ua faatutū faataamilo o latou faleʻie iā te ia. Ua taʻitasi ma fafaga i lana lafu i lona lava fanua. 4 Ua latou faapaia le taua faasaga iā te ia: “Inā tulaʻi ia, seʻi o tatou ō aʻe i le tutonu o le lā!” “Oi talofa iā i tatou, auā ua leva le aso, ua faasolo ina mou atu ata lafoia o le afiafi!” 5 “Inā tulaʻi ia, ma tatou ō aʻe i le pō ma faaumatia ona ʻolo o loo nonofo ai.”
MATI 20-26
ʻOA TAUTELE MAI LE AFIOGA A LE ATUA | IEREMIA 8-11
“E na o le Taʻitaʻiga a Ieova e Tatou te Taulau Manuia Ai”
(Ieremia 10:2-5) O le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova: “Aua lava neʻi o outou aʻoaʻo i le ala o atunuu, aua foʻi neʻi matataʻu i faailoga o le lagi, auā ua matataʻu i ai atunuu. 3 Auā o tū a nuu ua na o se mea e faatauvaa, auā ua na o se laau o le vaomatua na tātuu i lalo e se tasi, o le galuega na faia e lima o le tufuga i le mātau. 4 Ua faamatagofie e se tasi i le siliva ma le auro. Ua latou faamauina i fao ma samala, ina ia lē toe maluelue ai. 5 Ua pei i latou o se faatagata taufaafefe i le togākukama, e lē mafai ona tautala. E fesiitaʻi i latou auā e lē mafai ona savavali. Aua le fefefe ona o i latou, auā e leai se mea leaga e mafai ona latou faia, e lē mafai foʻi ona latou faia se mea lelei.”
(Ieremia 10:14, 15) Ua lē mafaufau lelei tagata uma, ua leai so latou poto. Ua māsiasi foʻi tufuga fai uʻamea uma ona o le faatusa ua tā; auā o le mea pepelo lana faatusa uʻamea, ma e leai foʻi se ola o iā i latou. 15 E faatauvaa i latou, o se galuega ua amusia. E fano i latou i le aso e asia ai.
it-1 555
Kukama
Na faatutū laau, o pou, ma isi mea i fanua ua uma ona faatoʻa e tutuli ese ai manu. O na “faatagata taufaafefe i le togākukama,” e leai ni ola ma na faatusa i ai e Ieremia tupua na faia e le nuu e ifo i ai.—Ie 10:5.
(Ieremia 10:6, 7) Ieova e, e leai lava se isi e pei o oe. E sili oe, ma o lou suafa foʻi e sili ona malosi ia. 7 O ai ea sē e lē mataʻu iā te oe, le Tupu o atunuu e, auā ua ono iā te oe; auā e leai lava se isi e tusa ma oe i tagata atamamai uma o atunuu ma o latou malo uma.
(Ieremia 10:10-13) A o Ieova, o le Atua moni lea. O ia o le Atua soifua ma o le Tupu e faavavau. O le a lūlūina le lalolagi i lona toʻatamaʻi, ma e leai foʻi se atunuu e mafai ona tatali lona toʻasā. 11 Ia faapea ona outou fai atu iā i latou: “O atua e leʻi faia le lagi ma le lalolagi, o atua na o le a faaumatia mai i le lalolagi ma lalo ifo o lenei lagi.” 12 O Ia na faia le lalolagi i lona mana, o Lē na matuā faatumauina le laueleele i lona atamai, ma o Lē foʻi na fofola le lagi i lona faautauta. 13 Pe a tulei mai lona siʻufofoga, ona taalili ai lea o vai i le lagi, ma ua ave aʻe e ia o ausa mai i le tuluʻiga o le lalolagi. Ua faia foʻi e ia faitotoʻa mo le timu, ma ua aumaia e ia le matagi mai i ona fale teuoloa.
O Ai o Viia le Atua i Aso Nei?
10 E manino faamaoniga o Lē na Foafoaina Mea pe a e tagaʻi atu i le lagi po o foafoaga i inei i le lalolagi. (Ieremia 10:12) E ao ona tatou ioe faatasi ma foafoaga agaga o ē ua alalaga: “Lo matou Alii e, ma lo matou Atua, e tatau lava oe ina ia tuuina atu iā te oe le viiga, ma le faaneeneega, ma le mana; auā na e faia mea uma lava.” (Faaaliga 4:11) Ua lē iloa e le toʻatele o saienitisi faamaoniga i ʻmata o latou loto,’ e ui lava latou te maofa i le auala o fausia ai mea o latou vaai i ai i o latou mata faaletino. (Efeso 1:18) E mafai ona tatou faataʻitaʻia i le auala lenei: O le viiviia o le matagofie o le fausaga faalenatura, ae faafitia le iai o Sē na fuafuaina nei mea uma, e tusa lea ma le valea o se tasi na te viiviia se ata matagofie ae faafitia le iai o se tagata na tusia ma valia lea ata. E lē o se mea e faateʻia ai o i latou e mumusu e talitonu i le Atua e taʻua o ē ua “lē mautali”!
(Ieremia 10:21-23) Auā ua lē mafaufau lelei leoleo mamoe, ma ua latou lē saʻili atu iā Ieova. O le mea lea ua latou gaoioi ai e aunoa ma le tofā mamao, ma ua taapeape ai a latou lafumanu uma.” 22 Faalogo! O le tala! Ua oo mai le tala, o le patapatatū leotele foʻi mai i le nuu i le itu i mātū, ina ia avea aai o Iuta ma mea ua faagaogaoina, o le mea e nonofo ai taʻifau ʻaivao. 23 Ieova e, ua ou iloa lelei, e lē o i le tagata lona ala. E lē o i le tagata foʻi e savali, ona faatonuina le mea e ui ai o ia.”
Po o E Lē Fiafia i le Atua?
O tulaga pagatia ua tutupu i le lalolagi i aso nei, o faamaoniga maumaututū ia o le lē taulau o pulega faaletagata. E latou te lē o taulau i le aumaia o le filemu, saogalemu ma le fiafia, ae ua latou faaleagaina le lalolagi. O nei tulaga ua faamaonia atili ai le moni o le Ieremia 10:23: “E lē o i le tagata foʻi e savali, ona faatonuina le mea e ui ai o ia.” E na o le pulega a le Atua e mautinoa o le a maua ai e tagata le taulau manuia, filemu ma le fiafia e tumau, auā o lona finagalo lea.—Isaia 45:18.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ieremia 9:24) “A o lē e mitamita, inā mitamita ia o ia iā te ia lava ona o lenei mea, ona ua iā te ia le tofā mamao ma ua ia iloa aʻu, o aʻu o Ieova, o Lē e faaalia le alofa faamaoni, o le faamasinotonu, ma le amiotonu i le lalolagi; auā ou te fiafia i nei mea,” ua fetalai mai ai Ieova.
Ia Mafuta Vavalalata Atu Pea iā Ieova
16 E tatau ona tatou mitamita i le avea o i tatou ma Molimau a Ieova. (Iere. 9:24) O le māfuaaga lenā e tatou te faia ai filifiliga atamai, ma taumafai e ola i tapulaa maualuluga a Ieova. Peitaʻi, e lē tatau ona tatou faamaualuga ma manatu e sili atu lo tatou iloa nai lo o Ieova. O le faia faapea, e vavaeeseina ai i tatou mai iā te ia.—Sala. 138:6; Roma 12:3.
(Ieremia 11:10) Ua latou liliu atu i mea sesē na faia e o latou augātamā mai i le amataga, o ē na mumusu e usiusitaʻi i aʻu upu, ae na latou mulimuli atu i isi atua ina ia auauna ai iā i latou. Ua solia e le aiga o Isaraelu ma le aiga o Iuta laʻu feagaiga na ou osia ma o latou augātamā.
Manatu Tāua Mai le Tusi o Ieremia
3:11-22; 11:10-12, 17—Aiseā na faaaofia ai e Ieremia le malo i mātū o ituaiga e sefulu o Isaraelu i ana valoaga, e ui ua uma ona faaumatia Samaria i le 740 T.L.M.? Ona o le faaumatiaga o Ierusalema i le 607 T.L.M. o loo faaalia ai faamasinoga a Ieova i Isaraelu atoa, ae lē na o Iuta. (Esekielu 9:9, 10) E lē gata i lea, ina ua uma ona faatoʻilaloina le malo o ituaiga e sefulu sa faaauau pea ona faailoa atu o latou manaʻoga i Ierusalema, auā sa faaauau pea ona faaaofia e le perofeta a le Atua le ʻau Isaraelu.
Faitau Tusi Paia
(Ieremia 11:6-16) Ona fetalai mai lea o Ieova iā te aʻu: “Ia e folafola atu nei upu uma i aai o Iuta ma auala o Ierusalema, ia faapea atu, ʻInā faalogo mai ia outou i upu o lenei feagaiga, ma ia outou faia lava. 7 Auā na ou matuā apoapoaʻi atu i o outou augātamā i le aso na ou ave aʻe ai i latou mai i le nuu o Aikupito ma e oo mai lava i lenei aso, ou te alapō ma apoapoaʻi atu, e faapea: “Ia outou faalogo mai i loʻu leo.” 8 A ua latou lē faalogo pe uaʻi mai o latou taliga, a ua taʻitasi i latou ma savavali i le maaa o o latou lotoleaga; ona ou faaoo atu lea i luga iā i latou o upu uma o lenei feagaiga na ou poloaʻi atu ai iā i latou e faia, ae e latou te leʻi faia lava.’” 9 Ua toe fetalai mai foʻi Ieova iā te aʻu: “Ua iloa le fouvalega ua faia e tagata o Iuta ma ē o loo nonofo i Ierusalema. 10 Ua latou liliu atu i mea sesē na faia e o latou augātamā mai i le amataga, o ē na mumusu e usiusitaʻi i aʻu upu, ae na latou mulimuli atu i isi atua ina ia auauna ai iā i latou. Ua solia e le aiga o Isaraelu ma le aiga o Iuta laʻu feagaiga na ou osia ma o latou augātamā. 11 O le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova, ʻOu te faaoo atu iā i latou le malaia, ma e lē mafai ona latou sao mai ai; e latou te valaau mai lava iā te aʻu mo se fesoasoani, ae ou te lē faalogo atu iā i latou. 12 Ona ō ai lea o aai o Iuta ma ē o loo nonofo i Ierusalema, ma valaau atu mo se fesoasoani i atua na latou faamū i ai taulaga, ae peitaʻi, e lē aumaia ai lava se faaolataga iā i latou i le taimi o lo latou malaia. 13 Auā o le aofaʻi o o outou atua ua tutusa ma le aofaʻi o ou aai, Iuta e; ua outou tuu foʻi le tele o fata faitaulaga e pei o auala o Ierusalema e fai ai mea e māsiasi ai, o fata faitaulaga e faamū ai taulaga iā Paala.’ 14 “A o oe, aua neʻi e tatalo mai mo lenei nuu, aua foʻi e te ʻaiʻoi mai pe tatalo mo i latou, auā ou te lē faalogo atu lava i le taimi e latou te valaau mai ai iā te aʻu, e tusa ai o lo latou malaia. 15 “O le ā le mea ua faia e loʻu nuu pele i loʻu fale, ua faia ai e le toʻatele o i latou lenei mea, o lenei faufauga leaga? Ma pe e avea ea aano paia o a latou taulaga ma mea e tou te sao ai pe a oo mai lou mala? Pe e te fiafia ea i lenā taimi? 16 Ua faaigoa oe e Ieova, ʻO le laau olive lauolaola, e matagofie ona fua ma e manaia.’ Ua lagona le gapāpā tele ina ua ia susunuina o ia i le afi, ma ua gauia ai ona lālā.
MATI 27–APERILA 2
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IEREMIA 12-16
“Na Galo i Tagata Isaraelu Ieova”
(Ieremia 13:1-5) O le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova iā te aʻu: “Inā alu ia ma fai mo oe se fusipaʻu lino, ma fusi ai i lou sulugātiti ae aua e te tuuina i le vai.” 2 Ona ou aumaia lea o le fusipaʻu e tusa ma le afioga a Ieova, ma fusi i loʻu sulugātiti. 3 Ona oo faalua mai lea o le afioga a Ieova iā te aʻu, ua faapea mai: 4 “Inā ave ia le fusipaʻu ua iā te oe, o loo i lou sulugātiti, ia e tulaʻi ma alu i le Eufirate, ma nanā ai i inā i se vaipapa.” 5 Ona ou alu lea ma nanā i le Eufirate, e pei ona poloaʻi mai ai o Ieova iā te aʻu.
jr 51 ¶17
Ia Leoleo Mai i se Loto Taufaaʻoleʻole
17 O le tofiga o Ieremia na manaʻomia ai le usitaʻi i faatonuga a le Atua. Pe ana faapea o oe o Ieremia, po o le a e talia so o se faatonuga e aumai? I se tasi taimi, na faatonu ai e Ieova Ieremia e aumai se fusipaʻu lino ma fusi i lona sulugātiti. Na sosoo ai ma le faatonuina o ia e alu i Eufirate. Pe a e vaai i se faafanua, e te iloa ai na tatau ona ia malaga i le pe tusa o le 300 maila (500 km). Pe a taunuu i inā, e tatau ona ia nanā le fusipaʻu i se vaipapa, ona ia toe foʻi lea i Ierusalema. Mulimuli ane, na toe faatonu o ia e le Atua e toe alu e aumai le fusipaʻu. (Faitau le Ieremia 13:1-9.) Pe a tuufaatasi le umi o malaga e lua a Ieremia, e pe tusa e 1,200 maila (1,900 km). E lē talitonu tagata faitio o le Tusi Paia na savali Ieremia mo ni masina i lenā mamao. (Esera 7:9) E ui i lea, o le faatonuga lenā a le Atua, ma na faia lava e Ieremia.
(Ieremia 13:6, 7) Ae ina ua mavae aso e tele, ona fetalai mai lea o Ieova iā te aʻu: “Inā tulaʻi ia ma alu i le Eufirate, ma aumai mai i inā le fusipaʻu na ou poloaʻi atu iā te oe e nanā ai i inā.” 7 Ona ou alu lea i le Eufirate ma eli, ma aumai le fusipaʻu mai i le mea na ou nanāina ai, faauta foʻi! ua faaleagaina le fusipaʻu; ma ua lē aogā i se mea e tasi.
jr 52 ¶18
Ia Leoleo Mai i se Loto Taufaaʻoleʻole
18 Seʻi mafaufau i le perofeta o loo uia atumauga o Iuta, ma atonu o loo ui i se toafa agaʻi i le Eufirate. Ae pau le mea o loo alu e fai o le nanā o le fusipaʻu lino! E mautinoa le masalosalo o ona tuaoi ona o le umi na toesea o ia. Ina ua ia toe foʻi, e na te leʻi aumaia le fusipaʻu lino. Na toe faatonuina o ia e le Atua e toe alu i se isi malaga umi e aumai le fusipaʻu lino ua faaleagaina ma “lē aogā i se mea e tasi.” E ono faigofie ona mafaufau: ʻE ese le tele o gaoioiga na fai. Ae e leai ma se uiga.’ Peitaʻi, e leʻi mafaufau faapena Ieremia, ona sa faatonutonuina o ia e le Atua. Nai lo o le faitio, sa ia usitaʻi i le faatonuga!
(Ieremia 13:8-11) Ona oo mai lea o le afioga a Ieova iā te aʻu, ua faapea mai: 9 “O le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova, ʻE faapena ona ou faaleagaina le faamaualuga o Iuta, ma le faamaualuga tele o Ierusalema. 10 O lenei nuu leaga o ē ua mumusu e usiusitaʻi i aʻu upu, o ē ua savavali i le maaa o o latou loto, ma o ē ua mulimuli atu pea i isi atua ina ia o latou auauna atu i ai ma ifo atu i ai, e avea foʻi e pei o lenei fusipaʻu ua leai se mea e aogā i ai.’ 11 ʻAuā e pei ona pipii o le fusipaʻu i le sulugātiti o se tagata, e faapea foʻi ona ou faapipii mai iā te aʻu le aiga uma o Isaraelu ma le aiga uma o Iuta,’ ua fetalai mai ai Ieova, ʻina ia avea i latou ma nuu mo aʻu, ma igoa, ma viiga, ma mea matagofie; ae e latou te leʻi usiusitaʻi.’
jr 52 ¶19-20
Ia Leoleo Mai i se Loto Taufaaʻoleʻole
19 Na faatoʻā faamatala e le Atua le uiga o lenei mea iā Ieremia, ina ua māʻea lana malaga lona lua. O gaoioiga a Ieremia na sauniunia ai o ia e folafola atu se feʻau malosi: “O lenei nuu leaga o ē ua mumusu e usiusitaʻi i aʻu upu, o ē ua savavali i le maaa o o latou loto, ma o ē ua mulimuli atu pea i isi atua ina ia o latou auauna atu i ai ma ifo atu i ai, e avea foʻi e pei o lenei fusipaʻu ua leai se mea e aogā i ai.” (Iere. 13:10) Maʻeu se auala mataʻina ua aʻoaʻoina ai e Ieova ona tagata. O le usiusitaʻi o Ieremia iā Ieova i se mea e foliga mai e faatauvaa, na faia ai sana vaega i taumafaiga a Ieova e pāʻia loto o tagata.—Iere. 13:11.
20 E lē o faatonuina Kerisiano i aso nei e savavali mo le faitau selau maila, ina ia aʻoaʻoina ai ni lesona mai i le Atua. Ae atonu o lou ola ai o se Kerisiano, e ono lē malamalama ai ou tuaoi ma uō i au gaoioiga, pe tauemu foʻi iā te oe. Atonu e aofia ai ou lāʻei ma teuga, au filifiliga i aʻoaʻoga ma galuega, po o lou manatu foʻi e faatatau i le ʻava malosi. Po o le a e maumauaʻi e mulimuli i taʻiala a le Atua e pei ona faia e Ieremia? O lou faataga o le Atua e faatonutonuina lou loto, e te faia ai filifiliga e ono avatu ai se molimau lelei. I so o se tulaga lava, o lou usitaʻi i faatonuga a Ieova o loo i lana Afioga, ma talia taʻiala mai i le pologa faamaoni o le a e maua ai iʻuga lelei. Ia faaaʻoaʻo iā Ieremia e ala i le filifili e lē taʻitaʻiina oe e lou loto faaʻoleʻole. O lea, ia maumauaʻi e talia le auala ua faatonutonuina ai i tatou e le Atua; ia faataga o ia e faatonutonuina oe e avea ma ipu e taʻuleleia lea e mafai ona ia faaaogāina.
it-1 1121 ¶2
Sulugātiti
Na fetalai Ieova e faatatau iā Isaraelu ma Iuta, e tai pei i latou o se fusipaʻu o loo sulu mau i lona sulugātiti, ina ia mafai ai ona avea i latou ma viiga ma mea matagofie iā Ieova. (Ie 13:11) O loo valoia mai e pule Iesu Keriso ma le amiotonu e pei o se fusi i ona suilapalapa, ma e fai le faamaoni ma fusi o ona puimanava. Atonu e faasino atu i le mea moni lenei, o tomai ma mea e mafai ona faia e Iesu Keriso e fesootaʻi uma i le amiotonu ma le faamaoni. E pei ona faaaogā le fusi paʻu e faamau pe faamalosia ai se mea, e faamalosia foʻi e le amiotonu Iesu ina ia gaoioi ai o se Faamasino tofia a Ieova.—Isa 11:1, 5.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ieremia 12:1, 2) Ieova e, e amiotonu oe, pe a tuuina atu laʻu tagi iā te oe, pe a ou tautala atu foʻi e uiga i au faamasinoga. Aiseā ua manuia ai le ala o ē e amioleaga, ma e lē o popole foʻi i latou o loo faia faiga faaʻoleʻole? 2 Ua e totōina i latou; ua latou mauaa foʻi. Ua latou ō atu pea i luma; ua latou fua mai foʻi. E masani ona latou taʻua oe i o latou gutu, a ua mamao mai i o latou manatu.
(Ieremia 12:14) O le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova i oʻu tuaoi leaga uma, o ē ua fetagofi i le tofi na ou tuuina atu e fai mo loʻu nuu o Isaraelu: “O lenei, ou te liaʻiina i latou mai i lo latou laueleele; ou te liaʻiina foʻi le aiga o Iuta mai i totonu o i latou.
jr 118 ¶11
Pe E te Fesili i Aso Taʻitasi, “O fea o Iai Ieova?”
11 Sa faia e Ieremia se fesili faatupu manatu ina ua ia mātauina le manuia o tagata amioleaga. (Faitau le Ieremia 12:1, 3.) E ui e leʻi fesiligia e le perofeta le faamasinotonu o Ieova, ae na ia saʻili mo se tali o lana “tagi.” O lona tautala saʻo ua manino mai ai le māfana o la laʻua faiā ma le Atua, e pei o le faiā a se tamaitiiti ma sona tamā alofa. E leʻi malamalama Ieremia i le māfuaaga na taulau manuia ai tagata o Iuta, e ui i lo latou amioleaga. Pe na maua e Ieremia se tali faamalieloto? Na faamautinoa atu e Ieova iā Ieremia o le a Ia liaʻieseina ē amioleaga. (Iere. 12:14) A o vaaia e Ieremia le tali mai o le Atua i mataupu na ia tatalo atu ai, e mautinoa le faamalosia ai o lona maufaatuatuaina o faamasinoga a le Atua. O le iʻuga, na atili ai ona liliu atu Ieremia i le Atua e ala i le tatalo, ma sasaa atu ona faalogona i lona Tamā.
(Ieremia 15:17) Ou te leʻi faifaimea faatasi ma ē e faia tala mālie, ma fiafia i ai. Ona o lou aao ua ou nofo ai na o aʻu, auā ua e faatumuina aʻu i le ita.
Ia Lototele E Pei o Ieremia
Ia Faaeteete i a Tatou Aumea
16 Ua faamatala mai e Ieremia le isi mea na fesoasoani iā te ia e lototele ai. Na ia faapea mai: “Ou te leʻi nofo i le faapotopotoga o ē tauemu, ma ou lē fiafia i ai; ua ou nofo toʻatasi ona o lou aao; auā ua e faatumuina aʻu i le ita.” (Ieremia 15:17) Na sili iā Ieremia le nofo toʻatasi na i lo le faaleagaina e aumea leaga. E ao foʻi la iā i tatou i aso nei ona manatu i mea e pei o Ieremia. Ia aua lava neʻi galo iā i tatou le fautuaga a Paulo e faapea, “o le feoaʻi ma ē amio leaga e leaga ai amio lelei,” e oo lava i a tatou amioga lelei na iai mo le tele o tausaga.—1 Korinito 15:33.
Faitau Tusi Paia
(Ieremia 13:15-27) “Inā outou faalogologo mai ia ma uaʻi mai o outou taliga. Aua le faamaualuga, auā ua fetalai mai ai Ieova. 16 Ia tuuina atu le mamalu iā Ieova lo outou Atua, a o leʻi faapouliuligia e ia, ma a o leʻi taia foʻi e ia o outou vae, o le tasi i le isi i luga o mauga i le pogipogi o le afiafi. E tou te faamoemoe lava i le malamalama, ae e matuā faapouliuligia e ia; e liua foʻi e ia e avea ma pogisa tele. 17 Ae afai tou te lē faalogo mai, ona tagi ai lea o loʻu loto i mea lilo ona o le faamaualuga, ma maligi ai lava loimata; e tafe ifo foʻi loimata i oʻu mata, auā ua ave faapagota le lafu a Ieova. 18 “Ia fai atu i le tupu ma le tamaʻitaʻi, ʻInā oulua nonofo ia i le mea e maulalo ifo, auā e paʻuʻū ifo mai i o oulua ulu o oulua palealii matagofie.’ 19 Ua punitia aai o le itu i saute, ma e leai se isi e mafai ona ia tatalaina. Ua ave faapagota Iuta uma. Ua ave faapagota atoa uma lava. 20 “Inā tepa aʻe ia ma vaavaai atu iā i latou o loo ō mai mai i le itu i mātū. O fea le lafu na ia tuuina atu iā te oe, o lau lafu mamoe matagofie? 21 O le ā sau tala e fai atu pe a liliu mai o ia iā te oe, ae na e aʻoaʻoina i latou o ni au uō mamae mai i le amataga? Pe e lē oo ea iā te oe le tigā a fanau e pei o se avā o le a fanau? 22 Afai foʻi e te fai ifo i lou loto, ʻAiseā ua oo mai ai nei mea iā te aʻu?’ ona o le tele o au mea sesē, ua aveese ai ou pito ofu na ufiufi ai oe; ma ua faasaunoa foʻi i ou mulivae. 23 “Pe e mafai ea e le tagata Kuso ona suia lona paʻu? po o le nameri ona suia ona ila? Afai o lea, e mafai foʻi la e outou ona faia mea lelei, o outou o ē ua aʻoaʻoina e faia mea leaga. 24 O lea, ou te faataapeapeina ai i latou e pei o tagutugutu o saito ua lelea i le matagi mai i le toafa. 25 O lou tofi lenei, o le tofi mai iā te aʻu na ou fuaina atu iā te oe,” ua fetalai mai ai Ieova, “auā ua e faagalo aʻu, ma ua e faatuatua pea i mea pepelo. 26 O aʻu lava, ou te susuʻe aʻe ou pito ofu i luga o ou mata, ma iloa atu ai lava lou māsiasi, 27 o au mulilua, o au tagi faasolofanua, ma au amioga matagā faatalitane. Ua ou iloa foʻi au mea inosia i luga o aʻega i le fanua. Oi talofa iā te oe Ierusalema e! O le ā ea le umi e tumau ai ona e lē mamā?”