“Alofa atu i Le Lua te Tuaoi”—O le ā le Auala Sili ona Aogā?

PE A e iloa ni uso a tagata o matuā i ai se manaomia, o le ā sou lagona? Mo se faaaʻoaʻoga, o le ā o le a e manao e fai pe a e vaai atu i ni tamaiti matelaina? ‘Ou te faanoanoa,’ atonu o le a e fai mai ai, ma ‘ua ou fia fesoasoani:’ O le anoanoaʻi o tupe e foaʻi atu i tausaga uma i le faalapotopotoga o tagata matitiva ma sui e tufatufa atu fesoasoani ua faaalia ai e toatele tagata ua i ai moni lava lea lagona.

E faamalo atu ai i le faia o nei galuega lelei mo le lelei o tagata a e maise lava i le vaai agaʻi i le faatonuga a Iesu ina ia alolofa i o tatou tuoi e pei o i tatou lava. (Mataio 19:19) O le toatele o tagata faamaoni ua talitonu faapea o le auala sili ona aogā e faaalia ai lo latou alofa i tuaoi o le lagolagoina lea ma fausia i auala lelei, ma le auai i so o se galuega faitele. ‘Ona pau lava lena o le faa-Kerisiano,’ atonu o le a latou fai mai ai, peitaʻi ua faaopoopo mai, pe a tautala e uiga i Molimau a Ieova, ‘o le mea moni e sili atu lena ona aogā na i lo o le faaaluina o lou taimi ma lou malosi e talaʻi atu ai mai lea fale i lea fale e uiga i le lotu e pei ona outou faia.’

A e pe o moni lea? E mafai faapefea ona na ona tatou alolofa i o tatou tuaoi i se auala sili ona aogā ma oo atu ai i se aogā e sili ona tumau?

O le ā e Mafai e Au Tupe ona Faataunuuina?

O ni meaalofa faapena i ni auala aogā ua i ai se mafuaaga e fesili ai: ‘O le ā le tele o laʻu foaʻi o le a aogā tuusaʻo i le tagata ua fuafuaina e fesoasoani atu i ai? O se iloiloga i faalapotopotoga iloga tagata matitiva e 15 i Federal Republic i Siamani i le 1978, na faaalia ai mo se faaaʻoaʻoga, e faapea i lena taimi o le tau o le puleaina ma le tufatufaina atu na foloina le 42 pasene o tupe maua a faalapotopotoga. Ina ua siakiina e ofisa o le televise tupe teu a “tamaiti fai” e toa ono i Polevia, na latou maua ai faapea ai faapea e na o le 6 i le 15 pasene mai le aofaiga o meaalofa na tuuina atu e o latou “mātua fai” i le Federal Republic o Siamani e teu i teuga tupe a tamaiti i le fale tupe. Na teena e se fafine o se fofoga fetalai mo le faalapotopotoga ni faiga tau faasese, peitaʻi, ua faamatala mai faapea o meaalofa faapena ua uma ona faamanino atu faapea o le a maua e tamaiti na o le tasi vaetolo o meaalofa mai o latou “mātua.” O le isi aofaiga atoa, pe a uma ona totogi tau mo le puleaina, na lipoti mai o le a faaaogāina mo fuafuaga tau i aʻoaʻoga ma togafitiga faafomaʻi.

E moni, o faaaʻoaʻoga o le faaaogāina i auala sese o le alofa e lē faalilolilo. Ua moni lenei e tusa ai ma auala o le tufatufaina atu o fesoasoani ona o ni oge na i ai talu ai nei i Aferika. I Aitiope, o faafitauli faapolotiki na taofia ai le tele o mea ʻai mai le oo atu ia i latou o loo manaomia, ma i nisi tulaga o meaalofa tau i mea ʻai na faatauina atu—i ni tau taugata —na i lo o le tufa fuaina atu.

Na lapataʻi mai le tusi a Carl Bakal le Charity U.S.A.: “Po o se pogai e lelei, e lē ma fesiligia le auala e faaaogā ai le tupe. Ou te lē manao e taofi le foaʻi mai a tagata. E na ona ou manatu e tatau ona taliina fesili auā sa latou foaʻi mai ma le tauaso.” E mautinoa, o le foaʻi tauaso o se mea valea ma e faigata lava ona manatu i ai e aogā.

Mulimuli i le Faaaʻoaʻoga na Faataatia e Iesu

Ioe, o nei mea moni o ni mea e faanoanoa ai, a e pe mafai ona latou puipuia pea a mumusu e lagolagoina nei auala aogā? I mea uma lava, pe sa leʻi faamalolo ea e Iesu maʻi ma fafaga faavavega tagata matelaina i le fia ʻaai, ma i lea ua faataatia ai se faaaʻoaʻo mo Kerisiano i aso nei?

E moni sa uunaia Iesu ma le alofa ina ua ia silasila atu i tagata o loo i ai le manaomia. E valu mau o le Tusi Paia o loo taʻua ai lenei mea. O mau e lua o loo faasino i le manaomia e tagata o mea ʻai. (Mataio 15:32; Mareko 8:2) o le tolu o lo latou manaomia o ni faamalologa i le tino (Mataio 14:14; 20:34; Mareko 1:41), ma le tasi i o latou manaoga mo se faamafanafanaga ona o ē pele ua feoti. (Luka 7:13) A e o isi mau e lua ua faasino atu i se manaoga aupito sili ona tele. Fai mai le Mataio 9:36: “Ua silafia e ia le motu o tagata, ona mutimuti vale ai lea o lona alofa ia te i latou, ona ua lailoa i latou ma tuulafoaina, e pei o mamoe e leai so latou leoleo.” Ma ua lipotia mai e le Mareko 6:34 faapea: Ua na silafia le motu o tagata e toatele, ona mutimuti vale ai lea o lona alofa ia te i latou, auā ua faapei o mamoe i latou e leai so latou leoleo; ona aʻoaʻo atu lea o ia ia te i latou e mea e tele.”

O le mea moni, e ui lava o le mutimutivale o lona alofa i tagata na uunaʻia vave ai Iesu e tausi ia te i latou i se auala faaletino, a e o lona naunau sili o le ofoina atu lea o le fesoasoani faaleagaga na lē taulau ona tuuina atu e ō latou taʻitaʻi lotu ia i latou. (Tagaʻi i le Mataio, mataupu 23.) O Iesu o se “leoleo mamoe lelei,” o sē e loto malie e tuu atu “lona ola e sui aʻi mamoe.” (Ioane 10:11) Ona sa ia tuuina mai lenei galuega talaʻi—a e leʻi auai i ni galuega faitele pe fauina ni falemaʻi po o le pulea o ni vaega e tufaina atu ni fesoasoani— o lana auala sili la i le olaga, lea na mulimuli ane mafai ai ona ia taʻu atu ia Pilato: “O le mea lenei na fanau mai ai aʻu, o le mea foi lenei na ou sau ai i le lalolagi, ina ia ou molimau i le upu moni.”—Ioane 18:37.

E ui lava ina sa faaee atu e Iesu i luga o ona aposetolo le tomai e faia ai galuega lelei o faamalologa faavavega, a e sa ia lē taʻua lava se mea e uiga i lenei mea ina ua tuuina atu lana poloaʻiga mulimuli ia i latou a o leʻi afio atu i le lagi. Na i lo o lena, na ia poloaʻi atu: “O lenei, ia outou o atu e fai nuu uma lava ma soo, ma papatiso atu ia te i latou i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia; ia outou aʻoaʻo atu ia te i latou ia tausi i mea uma na ou fai atu ai ia te outou.” O lea, e mautinoa lava, o le galuega sili ona tāua o le “fai . . . ma soo, papatiso atu ia te i latou . . . aʻoaʻo atu ia te i latou.”—Mataio 28:19,20.

Ai se ā e Sili ai ona Aogā le Talaʻi

E aogā le talaʻi auā e fesoasoani ai i tagata e faatino mataupu silisili faale-Tusi Paia. O lenei mea, o le a fesoasoani ai ia i latou i se isi itu e ʻalofia faafitauli atonu o le a oo ai i latou i se tulaga manaomia. O le faatatauina o mataupu silisili faale-Tusi Paia o feagai ma galuega ma o tatou uiga agaʻi i mea faitino, mo se faaaʻoaʻoga, e mafai ona fesoasoani e puipuia ai le mativa. (Faataoto 10:4; Efeso 4:28; 1 Timoteo 6:6-8) Po o le mulimuli i fautuaga a le Tusi Paia i le faaaogāina o fualaau faasāina ma matauina ana tulaga tau amioga mamā e mafai ona faaleleia ai lo tatou soifua maloloina ma faamautinoa ai se olaga faaleaiga sili atu ona fiafia.

Seʻi fai ma faaaʻoaʻoga se tagata e 35 tausaga le matua mai Iukosalavia, e mau i le Federal Republic o Siamani o lē na faapea mai: “I le 18 poo le 19 o oʻu tausaga a e ua leva ona avea aʻu o se tagata inu ʻava malosi. I le 20 sa ou inuina ai se lita o ʻava malosi ma mulimuli ane o se pusa pia e [20 fagu pia] i le aso. E faatolu ona ou taoto i le falemaʻi a e faia ni taumafaiga ina ia togafitia ai aʻu i laʻu masani lea, a e peitaʻi ua lē mafai e fomaʻi ona faia se fesoasoani. E ui lava ina ou maua le DM 1,300 tupe Simani i le masina, a e toetoe lava a leai se mea ou te sau ma aʻu i loʻu aiga.” A e o le mea na taʻu atu e Molimau a Ieova ia te ia i la latou galuega talaʻi o lea na atiina aʻe ai i totonu ia te ia se faanaunauga e faia se faiā sili ma Lē na Foafoaina o ia. “E ala i le tatalo,” ua ia faaauau mai ai faapea, “Ua mafai ai ona ou faia le mea ua lē mafaia e fomaʻi.” E mafai ona tatou vaai faalemafaufau i āuga moni o lenei mea na oo i lona olaga faaleaiga.

O le mea moni, e lē foʻia e le talaʻiga faafitauli uma. Peitaʻi e aogā auā o loo ia ofoina mai le faamoemoe. I lalo o le Malo o le Atua, o le a foʻia ai faafitauli uma. O le a faatino ai loa e Iesu vavega o se natura faaletino mo tagata soifua uma, a e lē mo na o se vaega. Nai lo le ofoina atu o se fesoasoani lē tumau, o nei aogā o le a tumau, o le mea moni, e faavavau. (Tagaʻi i le Ioane 17:3) O lea o le aʻoaʻoina o tagata ina ia faaalia le faatuatua i le taulaga togiola a Iesu ma ona sauniuniga o le a faataunuuina ai le lelei silisili i le taualumaga umi.

Ua faasino atu ma le mimita e le tele o faalapotopotoga lotu ia latou “galuega lelei” o le tausia o ē mamaʻi, o ē o i ai le manaomia ma ē leai ni mea. Peitaʻi e sili atu ona lelei pe a na latou faamamafa le ofoina atu o fesoasoani faaleagaga, e pei lava ona sa faia e Iesu. E pei o taʻitaʻi lotu o le uluaʻi senituri, sa lē taulau ona latou tauaveina le faatonuga sili ona tāua.

Atonu e maoona ai nisi tagata matitiva i mea ʻai faaletino, a e peitaʻi, ua tuua ai o latou mafaufau ma loto e galala mo upu moni. (Tagaʻi i le Amosa 8:11) Atonu po ua latou foaʻi atu tupe e fesoasoani i manaoga o malo, a e latou te leʻi “folafola atu i nuu ese le oloa faulai o Keriso” pe uiga foʻi i le pulega a le Malo o le Atua. (Efeso 3:8) Atonu sa fesoasoani a latou misionare i atunuu tauatiaʻe ia sili ona atamamai i le faaaogāina o le suotosina, peitaʻi latou te leʻi faailoa atu ia i latou pe faapefea ona “tui . . . a latou pelu e fai ma uamea o suotosina . . . [ma a] latou tao foi e fai ma polo e teu aʻi vine.”—Isaia 2:4.

Ia Paleni i le Alofa i Lou Tuoi

O le mea moni, o le tuusaʻo o le faamamafa i luga o fesoasoani faaleagaga, e lē faamolemoleina ai i tatou mai le ofoina atu o fesoasoani faaletino—tusa lava po o tagata taitoatasi po o ni vaega—pe a tatau ai ma pe afai o tatou i ai i se tulaga e faia ai faapea. E tatau lava ona tatou mananaʻo e mulimuli i le faaaʻoaʻoga na faataatia e uluaʻi Kerisiano. (Tagaʻi i le Galuega 11:27-30) I taimi e sili ai ona manaomia po o le taimi o se mala, e tatau lava ona tatou faanatinati e mulimuli i le lapataʻiga a Paulo ina “ia tatou agalelei, ia faatatau i mea e tutupu i lea aso ma lea aso, i tagata uma lava, e faasili i le aiga o le faatuatua.” (Kalatia 6:10) Ina ia faamautinoa le faataunuuina o le lelei aupito silisili, e masani ai lava ona faia e Molimau a Ieova lenei mea i se faavae totino. Ma talu ai o Molimau o loo fesoasoani i ia gaoioiga o le tuuina atu o fesoasoani e auauna fua, ua leai ai se totogi o le puleaina.

Peitaʻi, a e fesoasoani atu i isi i le auala faaletino, e lē mananao lava Kerisiano e leiloa la latou vaaiga i la latou tiute tauave sili, o le talaʻia o le tala lelei o le Malo o le Atua ua faavaeina. O le a lē pine ona tafiesea lea e lena malo faamaʻi uma mai le lalolagi, le mativa, ma le tulaga manaomia. Maeu se logomalie ona ua mafai ona tatou fesoasoani atu i tagata ia maua le ola i se lalolagi o le a lē toe faaaogāina ai le upu “faanoanoa.” E mafai ea la ona e alofa moni i lou tuoi i se auala e sili ona aogā na i lo o lena?