Fesootaiga i le Faiva Faa-kerisiano
“O lenei, ia outou o atu e fai nuu uma lava ma soo.”—MATAIO 28:19.
1. O le ā le poloaiga na avatu e Keriso e faatatau i le manaoga ina ia fesootai?
O LE poloaiga a Iesu, ua sii mai i luga, ua na aumaia ai ia i tatou se luʻitau i le faafesootaia o tagata i la tatou faiva a o tatou ō atu i lea fale ma lea fale, faia toe asiga, ma le auai i isi vala uma o le talaʻiga o le Malo. E aofia ai i lena poloaiga le avega tauave ia faailoa atu le upu moni e uiga ia Ieova le Atua, Iesu Keriso, ma le Malo faaMesia lea ua pule ai nei Iesu.—Mataio 25:31-33.
2. O le ā tatou te manaomia, ina ia fesootai ai ma le uigā?
2 E mafai la faapefea ona tatou faafesootai atu ma le uigā? Muamua, e tatau ona tatou talitonu i faamatalaga o loo tatou faaooina atu. I se isi faaupuga, e tatau ona ia i tatou se faatuatua malosi faapea o Ieova o ia o le Atua moni e toatasi, o le Tusi Paia o le Afioga moni a le Atua, ma o le Malo o le Atua ua na o lea le faamoemoe mo le fanau a tagata. I lena auala, o le a sau ai mai le loto mea tatou te aʻoaʻoina atu, ma o le a tatou utagia ai le fautuaga a Paulo ia Timoteo: “[Ia e faia le mea sili] ina ia avea oe ma le ua fiafia mai i ai le Atua, o le faigaluega e leai se mea e mā ai, na te vaevaetonuina le upu moni.”—2 Timoteo 2:15.
Fesootaiga Lēleoa
3-5. (a) E mafai faapefea ona tatou fesootai e aunoa ma le fai atu o se upu? (e) O ā ni mea na tutupu ua faaalia ai lenei itu?
3 E masani a i fesootaiga ona aofia ai upu. Peitai, o le mea moni, tatou te fesootai lava ma tagata ae leʻi oo ina tatou talanoa atu ia i latou. E faapefea? E ala i o tatou foliga vaaia, le faiga o o tatou laei ma le teuteuina o i tatou lava. I le tele o tausaga ua mavae na malaga atu ai se misionare ua faauuina mai le Watchtower Bible School o Kiliata i se vaa i lona tofiga i se nuu ese. I le mavae o ni nai aso i le sami, na fesiligia ai o ia e se tagata pe aiseā ua matuā ese ai o ia mai isi tagata uma o loo i luga o le vaa. Sa faafesootai atu e le misionare se mea e aogā ona matauina—sa ese ona tapulaa ma na faigofie ona faalatalata atu i ai isi—i na o ona foliga vaaia lava ma ona uiga faaalia. Na maua ai i lenei mea se avanoa lelei mo le misionare e avatu ai se molimau.
4 Sa ʻataʻata faaleuo atu se tuafafine o lē sa tūtū i le auala ma ofoina atu lomiga faale-Tusi Paia i ē feōai, i se fafine na savali ane i ona tafatafa. Na amata ona savali ifo lenei fafine i faasitepu e agaʻi i le fale faatalipasi o loo i le pito i lalo. Ona suia lea o lona mafaufau, ua toe foi atu i le tuafafine, ma talosaga i ai mo se suesuega faale-Tusi Paia i le aiga. O le ā na maofa ai o ia? E ui ina sa leʻi ofoina atu ia te ia se lomiga faale-Tusi Paia, ae na faaalia ia te ia sina ʻataʻata faaleuo mai le Molimau o loo galue i le auala.
5 O se faaaʻoaʻoga lona tolu: Sa faia se ʻaiga a ni Molimau talavou i se faleʻaiga ma na faateʻia ina ua faalatalata atu se tagata ese i la latou laulau ma totogi a latou ʻaiga. Aiseā na ia faia ai lena mea? Na maofa o ia i o latou uiga faaalia. E aunoa ma se upu na latou fai atu i lena tagata ese, ae sa faafesootai atu e nei Kerisiano talavou faapea o i latou o ni tagata e matataʻu i le Atua. Ua manino la, e ala i o tatou uiga, o foliga vaaia, ma le faaleuo, ua tatou fesootai atu ai a o tatou te leʻi faia atu se upu.—Faatusatusa 1 Peteru 3:1, 2.
E Matuā Tāua le Fefaaaliai i Fesootaiga
6. Faataʻitaʻi mai le auala e tāua tele ai le fefaaaliai i fesootaiga.
6 Ina ia fesootai faatalatalanoa ma tagata e uiga i le tala lelei, e tatau ona tatou sauniuni, aua neʻi lauga atu, ae ia fefaaaliai ma i latou. Ua tatou faitau soo faapea sa fefaaaliai Paulo ma i latou o ē sa ia taumafai e avatu i ai le tala lelei. (Galuega 17:2, 17; 18:19) E mafai faapefea ona tatou mulimuli i lana faaaʻoaʻoga? Ia, ona o tulaga ua leaga tele o le lalolagi atonu ua taʻitaʻia ai nisi e māsalomia le iai o se Atua alofa e ona le malosi uma lava o lē e manatu mai mo le fanau a tagata. E ui i lea, e mafai ona tatou fefaaaliai ma i latou, faapea ua iai i le Atua le taimi mo mea uma. (Failauga 3:1-8) O lea, ua faapea mai ai le Kalatia 4:4 ina ua oo i le taimi atofaina a le Atua, ona ia auina mai lea o lona Alo i le lalolagi. Na tupu lenei mea pe tusa o le faitauafe tausaga talu ona mavae lana uluai folafolaga e faia faapea. I se tulaga tutusa, pe a oo i lana taimi atofaina, o le a ia faamutaina mafatiaga ma le amioleaga. E lē gata i lena, ua faaalia i le Afioga a le Atua faapea o loo iai i le Atua mafuaaga malolosi mo le faatagaina o le amioleaga e faaauau pea mo se taimi umi. (Faatusatusa Esoto 9:16.) I le fefaaaliai i nei manatu, ma le lagolagoina o ia manatu i faataʻitaʻiga ma faamaoniga malolosi faale-Tusi Paia, o le a fesoasoani lea i ē loto faamaoni ina ia iloa faapea e lē mafai ona faaaogā le tupu tele o le amioleaga o se finauga faapea e lē o soifua pe lē o manatu mai Ieova.—Roma 9:14-18.
7, 8. E mafai faapefea ona fesoasoani le fefaaaliai ia i tatou ina ia fesootai ai ma se tagata Aʻoga Iutaia?
7 Seʻi faapea a o e alu atu i lea fale ma lea fale, ae fai ane lē ona le fale ia te oe: “O aʻu o se tagata Iutaia. Ou te lē fiafia.” E mafai faapefea ona e faaauau? Ua lipotia mai e se tasi uso lona taulau i le faaaogāina o le faafeiloaiga lenei: ‘Ou te mautinoa e te ioe ma aʻu, sa avea Mose o se tasi o perofeta taʻutaʻua na faaaogā e le Atua. Ma pe e te silafia sa ia faapea mai e pei ona faamauina i le Teuteronome 31:29: “Auā ua ou iloa pe a mavae loʻu oti, ona . . . outou o ese [ai lea] i le ala ua ou poloai atu ai ia te outou; e oo foi ia te outou mea leaga”? O Mose sa o se perofeta moni, o lea foi la na taunuu moni ai ana upu. Pe mafai ona faapea sa taunuu moni lava ina ua auina atu e le Atua le Mesia i tagata Iutaia ma o le pogai lea na lē taliaina ai o ia e tagata Iutaia? E ono mafai ona avea ma tulaga lena. O lea, afai o lena le tulaga ma na latou faia se mea sese, pe o se mafuaaga ea lena e ao ai ona ta toe faia lea lava mea sese e tasi?’
8 Ia manatua foi, sa tele mafatiaga o tagata Iutaia i lima o Kerisinetoma, ae maise lava i le faagasologa o lenei senituri. O lea atonu e te fia taʻu atu i lē ona le fale e leai sa tatou vaega i lena itu. Mo se faaaʻoaʻoga, atonu e te fia faapea atu: ‘E te silafia ina ua tulai mai Hitila i le pule, sa teena e Molimau a Ieova lona osofaia o tagata Iutaia? Sa latou mumusu foi e “Viia Hitila” ma auauna i lana vaegaʻau.’a
9, 10. E mafai faapefea ona faaaogā le fefaaaliai e fesoasoani ai i se tasi o lē e talitonu i le afi i hele?
9 I se taumafaiga e fesootai ma se tasi e talitonu i le afi i hele, e mafai ona e manatunatu faapea afai e mafatia e faavavau se tagata i hele, e tatau la ona iai sona solu e lē mafai ona oti. O le a nofo sauni lē e talitonu i le afi i hele e ioe i ai. Ona e faamatalaina loa lea i ai o le tala i le foafoaga o Atamu ma Eva ma fesili i ai ma le agalelei pe sa ia matauina i lena tala se mea o taʻua ai se solu e lē mafai ona oti. Ina ia faaauau pea lau faamatalaga, atonu e mafai loa ona e tataʻi ona manatu i le Kenese 2:7, lena o loo taʻu mai ai e le Tusi Paia ia i tatou faapea sa avea Atamu ma solu. Ma ia matau le mea na fetalai ai le Atua faapea o le iʻuga lea o le agasala a Atamu: “E te ʻai foi au mea e ʻai ma le afu o ou mata, seia e toe foi atu i le eleele; auā na faiina aʻi lava oe; auā o le efuefu oe, e te toe foi atu lava i le efuefu.” (Kenese 3:19) O lea, na toe foi atu ai Atamu le solu i le efuefu.
10 E mafai foi ona e tataʻia manatu i le mea moni faapea e aunoa ma se mea o i le tala a Kenese o taʻua ai e le Atua se faapuapuagatia e faavavau i le afi i hele. Ina ua lapataia e le Atua Atamu e aua le ʻaina le fua faasāina, na ia fetalai atu: “Auā o le aso e te ʻai ai e te oti ai lava.” (Kenese 2:17) E leʻi taʻua ai lava se afi i hele! Afai o le iʻuga moni lava o le agasala a Atamu sa lē o le oti, ‘e toe foi atu ai i le efuefu,’ ae o le faapuapuagatia e faavavau, pe sa lē tatau ea la i le Atua ona faamatala manino mai lenei tulaga ina ia tusa ma le faamasinoga tonu atoatoa? O lea, e mafai ona fesoasoani se fefaaaliaiga faaeteete ma le agalelei, i se tagata loto faamaoni ina ia iloa ai le lē mautū o lona talitonuga. Tau lava ina ia aua neʻi o tatou lē amanaia le tāua o le lolo atu e fefaaaliai a o tatou tufaina atu i isi le upu moni o le Afioga a le Atua.—Faatusatusa 2 Timoteo 2:24-26; 1 Ioane 4:8, 16.
Uiga e Manaomia mo Fesootaiga Uigā
11-13. O ā uiga faa-Kerisiano e mafai ona fesoasoani ia i tatou ina ia faafesootai atu ai ma le uigā?
11 O lea, o ā uiga e tatau ona tatou atiina aʻe ina ia faafesootai atu ai upu moni o le Malo i se tulaga sili ona uigā? Ia, o le ā ua taʻu mai e le faaaʻoaʻoga a Iesu ia i tatou? I le Mataio 11:28-30, tatou te faitau ai i ana fetalaiga: “Ia outou o mai ia te au, o outou uma o e tigaina ma mafatia i avega, o aʻu foi e [faafouina] ai outou. Ia outou amoina laʻu amo, ma ia outou faaaʻoaʻo ia te au, auā o aʻu lē agamalu ma le loto maulalo; ona maua lea e outou o le [faafouina] mo outou agaga. Auā e avegofie laʻu amo, o laʻu avega foi e māmā ia.” O i inā ua tatou matauina ai se tasi o ki o le taulau o Iesu i fesootaiga. Na agamalu ma loto maulalo o ia. Sa iloa e tagata e saʻo o latou loto le faafouina ia te ia. Ua faataatia foi e le aposetolo o Paulo se faaaʻoaʻoga lelei, auā e pei ona ia taʻu atu i toeaina mai Efeso, talu mai le aso na ia oo atu ai ia i latou, sa auauna o ia mo le Alii “ma le loto maulalo lava.”—Galuega 20:19.
12 E ala i lo tatou faaalia pea o le agamalu ma le loto maulalo, o le a maua ai foi e isi le faafouina mai ia i tatou, ma o le a faigofie ai ona tatou fesootai ma i latou. So o se isi uiga e ese mai ai o le a fai lea ma pa pupuni i lo tatou va ma i latou o ē o loo tatou taumafai e faafesootai. E moni, “o i ai le poto i e faamaulalo.”—Faataoto 11:2.
13 Ina ia mafai ona faaoo atu faamatalaga ma le uigā, e manaomia foi ona tatou onosai ma faautauta. E mautinoa sa faautauta le aposetolo o Paulo ina ua ia molimau atu i le au faifilosofia sa faapotopoto i ona luma i le Mauga o Mars. Sa ia taulimaina le tala lelei i se auala na mafai ona latou malamalama ai. (Galuega 17:18, 22-31) Afai tatou te mananao e fesootai ma le manuia ma ē faalogologo ia i tatou, e tatau la ona tatou utagia le fautuaga na avatu e le aposetolo o Paulo i tagata Kolose ina ua ia faapea atu: “Ia lē aunoa a outou talanoaga ma le alofa, ma ia aua neʻi lē logoleleia; saili se auala e sili ona lelei e talanoa ai ma tagata taitoatasi tou te feiloai.” (Kolose 4:6, The New English Bible) E ao i a tatou tautalaga ona logolelei pea. O na tautalaga e mafai ona matala ai mafaufau o a tatou tagata faalogologo, ae o manatu e soona lafo o le a faapogaia ai i latou e pupuni o latou mafaufau.
14. E mafai faapefea i se faafeiloaiga toʻafilemu, ma le faatalatalanoa ona fesoasoani ia i tatou ina ia fesootai ma isi?
14 Tatou te mananao e faaalia le toʻafilemu i taimi uma. O le a fesoasoani lenei itu e faanofogofie ai la tatou au faalogologo. O le toʻafilemu o lona uiga, e lē o le matuā naunau e faia uma e oe le talanoaga. Na i lo lea, i se uiga lē faatopelau ma ni fesili faaleuo, tatou te avatu ai i la tatou au faalogologo le avanoa e faamatala mai ai i latou lava. Ae maise pe afai e leʻi fuafuaina la tatou molimau atu, o se auala atamai le faalaeiauina o le isi tagata ina ia talanoa mai. O se faaaʻoaʻoga, sa iloa ane e se Molimau o loo la nonofo faatasi ma se patele Katoliko Roma i totonu o le vaalele. E silia i le itula o fesiligia pea e le Molimau le patele i ni fesili faautauta, ma i le tali ane, na fao uma ai e le patele le tele o le talanoaga. E oo atu i le taimi ua la va eseese ai, ae ua maua e le patele nisi o lomiga faale-Tusi Paia. O se faafeiloaiga onosai faapena o le a fesoasoani ia i tatou e faatino ai foi se isi uiga manaomia, o le tigā alofa.
15, 16. E mafai faapefea ona fesoasoani le tigā alofa ia i tatou ina ia fesootai?
15 O le tigā alofa o lona uiga ia tuu i tatou i le tulaga o isi. Sa talisapaia atoatoa e le aposetolo o Paulo le manaoga mo le tigā alofa, e pei ona matauina i le mea na ia tusi atu ai i tagata Korinito: “Auā e ui ina ou saʻoloto mai tagata uma, ua faapologaina aʻu e aʻu mo tagata uma, ina ia atili ai ona toatele ou te maua. Sa ou faapei o se Iutaia ia Iutaia, ina ia ou maua ni Iutaia; ua ou faapei o sē nofo i le tulafono i e nonofo i le tulafono, ina ia ou maua ni e nonofo i le tulafono, (e le ona ua ou le nofo i le tulafono i le Atua, a ua ou nofo i le tulafono ia Keriso,) ina ia ou maua ni e ua le nofo i le tulafono. Ua ou faapei o sē vaivai i e ua vaivai, ina ia ou maua e ua vaivai; ua avea aʻu ma mea uma mo tagata uma, ina ia iu lava ina ola nisi ia te au.”—1 Korinito 9:19-22.
16 Ina ia faaaʻoaʻo i le aposetolo o Paulo i nei vala, e manaomia ona tatou faautauta, faaeteete, ma anaana. O le a fesoasoani le tigā alofa ia i tatou e faafesootai atu ai le upu moni i la tatou au faalogologo e tusa ma o latou manatunatuga ma faalogona. Ua aumaia e le lomiga o le Reasoning From the Scriptures le tele o fesoasoani i lenei itu. Ia e alu pea ma ave i lau faiva.
Alofa—O se Fesoasoani i Fesootaiga
17. I uiga faa-Kerisiano uma lava, o lē fea uiga e sili ona tāua i le faafesootaia ma le uigā o le upu moni, ma ua faapefea ona faaalia lenei mea?
17 E matuā manaomia tele le agamalu, loto maulalo, onosai, ma le tigā alofa mo ni fesootaiga uigā i le faaooina atu o faamatalaga. E ui i na mea uma, o le alofa lē manatu faapito o le a fesoasoani lea ia i tatou ina ia taulau i le pāʻia o loto o isi. Sa alofa mutimutivale Iesu mo tagata ona sa “lailoa i latou ma tuulafoaiina, e pei o mamoe e leai so latou leoleo.” O le alofa na uunaia ai Iesu e fetalai atu: “Ia outou o mai ia te au, o outou uma o e tigaina ma mafatia i avega, o aʻu foi e [faafouina] ai outou.” (Mataio 9:36; 11:28) Ona tatou te alolofa ia i latou, tatou te mananao ai foi la e faafouina tagata ma ia fesoasoani ia i latou e ui i le ala o le ola. O la tatou feau o se feau o le alofa, o lea ia faaauau pea ona tatou taʻuina atu i se auala alofa. Ua faaalia e lenei alofa ia lava e ala i sina ʻataʻata faaleuo, le agalelei ma le agamalu, ma i le tausaafia ma le mafana.
18. E mafai faapefea ona tatou faaaʻoaʻo ia Paulo, e pei ona ia faaaʻoaʻo i le Matai?
18 I lenei itu sa avea ai le aposetolo o Paulo ma faaaʻoaʻo lelei o lona Matai, o Iesu Keriso. Aiseā na matuā taulau ai o ia i le amataina o lea faapotopotoga ma lea faapotopotoga? Pe ona o lona maelega ea? Ioe. Ae faapea foi ma le alofa na ia faaalia. Ia matau ona alofaaga e uiga i le faapotopotoga fou i Tesalonia: “A ua matou agamalu ina ua matou i ai ia te outou na, faapei o se failele na te tausi lelei i ana lava tama; sa faapea lava lo matou maelega i le alofa ia te outou, na matou manao i le fia avatu ia te outou e le na o le tala lelei i le Atua, a o matou lava ola foi, auā na alofaina outou e i matou.” O le faataʻitaʻi ia Paulo o le a fesoasoani lea ia i tatou i a tatou taumafaiga ina ia faafesootai atu.—1 Tesalonia 2:7, 8.
19. Aiseā e lē ao ai ona tatou faatagaina oganuu e lē talilelei mai e faavaivaia i tatou?
19 Afai ua maeʻa ona tatou faia le mea e sili ina ia fesootai atu ae lē taulau ona tatou maua ni iʻuga sa faanaunau i ai, pe e tatau ona tatou faavaivai ai? Ia aua lava. Ua masani ona faapea mai Tagata Aʻoga o le Tusi Paia (e pei ona muai faaigoaina ai Molimau a Ieova), ina ia talia le upu moni, e manaomia e tagata ona ia i latou uiga nei e tolu. E manaomia ona latou faamaoni, loto maulalo, ma ia galala (faaleagaga). E lē mafai ona tatou faatalitalia ni tagata e lē moni, i latou e lē faamaoni, e talilelei mai i le upu moni; e lē mafai foi ona tatou faatalitalia ni tagata faasausili pe faamaualuluga e faalogo i le upu moni. Ma le isi, e tusa lava pe tau iai sina faamaoni ma se loto maulalo i se tagata, ae lē foliga mai ai o le a ia taliaina le upu moni pe afai e lē o galala faaleagaga o ia.
20. Aiseā e mafai ai pea ona fai atu e lē faapea ua lē aogā a tatou taumafaiga?
20 E lē taumatea o le toatele o tou feiloai i la outou oganuu e lē o iai se tasi pe sili atu foi o nei uiga e tolu. O le mea foi lena na tupu i le perofeta o Ieremia. (Ieremia 1:17-19; faatusatusa Mataio 5:3.) Peitai, e lē taitai ona lē taulau a tatou taumafaiga. Aiseā e leai ai? Auā o loo tatou faalauiloaina le suafa o Ieova ma le Malo. E ala i la tatou talaʻiga ma lo tatou auai totino, ua tatou lapataia ai ē amioleaga. (Esekielu 33:33) Ma ia aua lava neʻi galo, o a tatou taumafaiga ina ia faafesootai atu le upu moni i isi, e aogā foi lea ia i tatou lava. (1 Timoteo 4:16) Tatou te tausia ai pea lo tatou faatuatua ia malosi ma lo tatou faamoemoe o le Malo ia pupula atu pea. E lē gata i lea, tatou te tausisia lo tatou faamaoni ma faapea ai ona saosaolaumea i le faapaiaina o le suafa o Ieova le Atua, ma faafiafiaina ai lona finagalo.—Faataoto 27:11.
21. O le ā e mafai ona fai atu ai i lona aotelega?
21 I le aotelega: O fesootaiga o le tuuina atu lea ma le uigā o faamatalaga. E matuā tāua lava le tomai i fesootaiga, ma e tele iʻuga leaga e oo i ai pe a motusia fesootaiga. Ua tatou matauina faapea o Ieova le Atua ma Iesu Keriso o ni ē taulamua i le faia o fesootaiga ma sa faatonuina e Iesu Keriso se auala o fesootaiga mo o tatou aso. Ua tatou matauina foi faapea e ala i a tatou teuga ma amio, ua tatou fesootai ai, ma auina atu ni feau i isi. Ua tatou aʻoaʻoina foi faapea ua faatinoina e le fefaaaliai se vaega tāua i la tatou taumafaiga e fesootai ma tagata, ae ina ia fesootai ma le uigā, e manaomia ona tatou agamalu ma loto maulalo, ia faaalia le tigā alofa, faatinoina le onosai, ma e sili atu i na mea uma, ia uunaia i se loto e tumu i le alofa. Afai tatou te atiina aʻe na uiga ma mulimuli i faaaʻoaʻoga faale-Tusi Paia, o le a avea ai i tatou ma Kerisiano faifesootaiga e taulau.—Roma 12:8-11.
[Faaopoopoga i lalo]
a Mo ni faufautuaga atili i le auala e fesootai ai ma tagata Iutaia talitonu ma isi, vaai le Reasoning From the Scriptures, itulau 21-24.
E Faapefea ona E Tali?
◻ O le ā le auala e amata ai fesootaiga a o leʻi tautala atu i se upu?
◻ O ā nisi o faaaʻoaʻoga o ni fesootaiga e ala i fefaaaliaiga uigā?
◻ O ā uiga sa mafai ai e Iesu Keriso ma Paulo ona faafesootai atu ma le uigā?
◻ Aiseā e lē manaomia ai ona tatou faavaivai pe a tuai ona maua ni taunuuga?