Avea ma Faifaiva i Tagata

“Ona fetalai atu lea o Iesu ia Simona, Aua e te fefe, e amata i nei ona po ona e maua tagata.”—LUKA 5:10.

1, 2. (a) O le ā le vaega a faigāfaiva, i talafaasolopito o le fanau a tagata? (e) O le ā le ituaiga fou o faiva na faailoa mai i le toetoe lava 2,000 tausaga ua mavae?

MO LE faitau afe o tausaga, ua maua ai pea e le fanau a tagata mea taumafa i ogasami, vaituloto, ma vaitafe o le lalolagi. Sa avea iʻa mai le Naila o se vaega tāua o mea taumafa i Aikupito anamua. Ina ua liu toto vai o le Naila i ona po o Mose, sa mafatia ai tagata Aikupito ona e lē gata i le ʻutiʻuti o vai, ae ona sa mamate ai foi iʻa, ma aafia ai le itu sa faamoemoe i ai a latou mea taumafa. Mulimuli ane, i Sinai, ina ua tuuina atu e Ieova le Tulafono ia Isaraelu, sa ia faailoa atu ia te i latou e faapea, e mafai ona taumafaina nisi o iʻa, ae o isi iʻa e lē mamā, aua le taumafaina. Sa faaalia ai i lenei mea e faapea, o le a taumafaina e tagata Isaraelu iʻa pe a latou oo atu i le Nuu Folafolaina, o lea, o le a avea ai nisi o i latou ma faifaiva.—Esoto 7:20, 21; Levitiko 11:9-12.

² Peitai, e toetoe lava 2,000 tausaga ua mavae, na faailoa mai ai se isi ituaiga o faiva i le fanau a tagata. O se ituaiga o faiva lea faaleagaga o le a faapea ona aogā, e lē gata i tagata faifaiva, ae o le a aogā foi i iʻa! O loo faia pea lenei ituaiga o faiva i aso nei, faatasi ai ma le anoanoai o aogā i le faitau miliona o tagata i le lalolagi atoa.

“Maua Tagata”

3, 4. O ai faifaiva e toalua na faaalia le naunau tele ia Iesu Keriso?

³ O Iesu o Lē o le a na faailoaina mai lenei ituaiga fou o faiva, sa papatisoina e Ioane le Papatiso i le vaitafe o Ioritana i le tausaga e 29 T.A. I ni nai vaiaso mulimuli ane ai, na faasino atu ai e Ioane ona soʻo e toalua ia Iesu ma faapea atu: “Faauta i le Tamai mamoe a le Atua.” Sa vave ona logoina atu e se tasi o ia soʻo, e igoa ia Aneterea, i lona uso o Simona Peteru e faapea: “Ua ma maua le Mesia”! Ma o le itu e lelei ai, ona sa avea uma Aneterea ma Simona o ni faifaiva.—Ioane 1:35, 36, 40, 41; Mataio 4:18.

⁴ I sina taimi mulimuli ane ai, na talaʻi atu ai Iesu i se motu o tagata i tafatafa ane o le Sami o Kalilaia, e lē mamao ese mai le mea sa nonofo ai Peteru ma Aneterea. Na ia fetalai atu i na tagata e faapea: “Ina salamo ia outou; auā ua latalata mai le malo o le lagi.” (Mataio 4:13, 17) Tatou te iloa sa naunau Peteru ma Aneterea e faalogologo i lana feau. E ui ina atonu, la te leʻi iloa ua toeitiiti ona fetalai atu lea o Iesu ia te i laʻua, i se mea o le a suia ai e faavavau o la olaga. I le ma lea, o mea na fetalai atu ai Iesu ma faia i o la luma, e iai se uiga tāua mo i tatou uma lava i aso nei.

5. Sa mafai faapefea e le faifaiva o Peteru ona auauna ia Iesu?

⁵ Tatou te faitau ai: “Ua tu o ia i le auvai o le vai o Kenesareta, ua fetuleni mai foi le motu o tagata ia te ia e faalogologo i le afioga a le Atua. Ona silafia lea e ia vaa e lua ua talanai i le auvai, a ua o ese ai le au faiva, ua ta o latou upega.” (Luka 5:1, 2) I na aso, sa masani lava ona fagogota le au faifaiva tomai i le po, ma o lena la sa faamamā e nei tagata o latou upega ina ua uma ona fagogota i le po. Ona filifili lea o Iesu e faaaogā se tasi o o latou vaa ina ia talaʻi atu ai i se auala e sili ona uigā i le motu o tagata. “Ona maliu ae lea o ia i le tasi vaa, o le vaa lea o Simona, ma faatoga atu ia te ia ia faaitiiti atu le vaa nai le auvai. Ona nofo lea o ia i lalo, ma aʻoaʻo atu nai le vaa i le motu o tagata.”—Luka 5:3.

6, 7. O le ā le vavega na faia e Iesu e uiga i faiva, ma o le ā le faamatalaga e uiga i faiva na iʻu i ai?

⁶ Ia matau, sa iai i le finagalo o Iesu se mea e sili atu na i lo o le aʻoaʻoina o le motu o tagata: “Ua uma lana lauga, ona fetalai atu lea o ia ia Simona, Ina tuutuu atu ia i le loloto, ma tuu ifo ai o outou upega e maua ai ni iʻa.” Ia manatua, na alu le po atoa o fagogota nei tagata faifaiva. E lē o se mea la e ofo ai, ina ua tali atu Peteru: “Le Alii e, ua atoa le po ua tigaina ai i matou, e leai ni mea ua maua; a ona o lau fetalaiga ou te tuu ifo ai le upega.” O le ā la na tupu ina ua latou faia lea mea? “Ona latou siomia lea o le au iʻa tele lava, ua masae ai lo latou upega. Ua genogeno atu i o latou o i le tasi vaa, e o mai e fesoasoani ia te i latou; ona latou o mai lea, ua faatumu e i latou vaa uma e lua, ua tāli gogoto ai.”—Luka 5:4-7.

⁷ Na faia e Iesu se vavega. Sa leʻi tāʻa lena ogasami i le po atoa; a o lea ua tumu i iʻa. Ma na matuā ootia lava Peteru i lena vavega. “Ona faapaū lea o ia i tulivae o Iesu, ua faapea mai, Le Alii e, ina maliu ese atu ia oe ia te au, auā o aʻu le tagata agasala. Auā ua ofo o ia atoa ma i latou uma sa ia te ia, auā o le au iʻa ua latou maua; ua faapea foi Iakopo ma Ioane, o atalii o Sepetaio, o i latou ua fai faiva faatasi ma Simona.” Sa faatoʻafilemu e Iesu Peteru, ona ia faailoa atu lea o upu o le a faapea ona suia ai le olaga o Peteru. “Aua e te fefe, e amata i nei ona po ona e maua tagata.”—Luka 5:8-10.

Faifaiva i Tagata

8. Sa faapefea ona tali atu ni faifaiva tomai se toafa i le valaaulia a Iesu ina ia ‘maua tagata’?

⁸ Na faatusaina e Iesu tagata i iʻa, ma na ia valaaulia lenei faifaiva agamalu ina ia lafoai lana galuega sa masani ai, ae faia se ituaiga o faiva e sili mamao atu—o le sailia o tagata. Na talia e Peteru ma lona uso o Aneterea le valaaulia. “Ona la tuua loa lea [o o] laua upega, a e mulimuli atu ia te ia.” (Mataio 4:18-20) Sa sosoo ai ma le fetalai atu o Iesu ia Iakopo ma Ioane, o ē sa i lo la vaa, o loo suʻi o la upega. Na ia valaaulia foi i laʻua ina ia avea ma faifaiva i tagata. Sa faapefea ona la tali atu? “Ona la tuua loa lea o le vaa ma lo la tamā, a e mulimuli atu ia te ia.” (Mataio 4:21, 22) Na faaalia e Iesu le tomai i le avea ma faifaiva i tagata. I lena taimi, sa ia mauaina ai tagata e toafā.

9, 10. O le ā le faatuatua na faaalia e Peteru ma ana aumea, ma sa faapefea ona aʻoaʻoina i latou i le faiva faaleagaga?

⁹ E tausia e se faifaiva tomai lona olaga, e ala i le faatauina atu o ana iʻa e maua, ae e lē mafai ona faia faapena e se faifaiva faaleagaga. O lea la, sa faaalia e nei soʻo le tele o le faatuatua ina ua latou lafoaia mea uma lava ae mulimuli atu ia Iesu. Peitai, latou te leʻi masalomia le manuia o la latou faiva faaleagaga. Sa mafai e Iesu ona faatumuina vai e lē tāʻa, i iʻa moni. E faapena foi la, pe a latou tuutuu ifo i lalo a latou upega i vai o le nuu o Isaraelu, sa mafai ona mautinoa e le au soʻo, faatasi ma le fesoasoani a le Atua, o le a latou mauaina ai ni tagata. O loo faaauau pea le galuega o le faifaiva faaleagaga lea sa amataina i tuā i inā, ma o loo aumaia pea e Ieova se seleselega faaʻoaina.

¹⁰ E silia ma le lua tausaga, na aʻoaʻoina ai e Iesu na soʻo ina ia faifaiva mo tagata. I se isi taimi, na ia avatu ai ia te i latou ni faatonuga faautauta ma aauina atu ai i latou e talaʻi, e muamua atu ia te ia. (Mataio 10:1-7; Luka 10:1-11) Ina ua faalataina ma fasiotia Iesu, sa lē mautonu le au soʻo. Ae pe sa avea ea le maliu o Iesu ma itu na lē toe faia ai ni faiva mo tagata? Ua aumaia le tali i mea na sosoo ane ai.

Fagota i le Sami o le Fanau a Tagata

11, 12. Ina ua mavae lona toetu mai, o le ā le vavega na faia e Iesu e uiga i le faiva?

¹¹ Na toe foi atu le au soʻo i Kalilaia, ina ua faatoʻā mavae lava le maliu o Iesu i tuapā o Ierusalema ma lona toetu mai. O le mea na tupu, sa faapotopoto le toafitu o i latou e latalata i le Sami o Kalilaia. Ona fai atu lea o Peteru, seʻi oʻu alu ou te fagota, ma sa faapea ona faatasi atu ai o isi ia te ia. E pei ona masani ai, sa latou fagogota i le po. O le mea moni, na toe atoa foi le po o lafo lo latou upega i le sami ae e aunoa ma se mea na maua. Ma ina ua tafa mai ata, na latou vaaia ai se tagata o tu mai i le matafaga ma valaau atu ia te i latou i le sami e faapea: “Le fanau e, pe [iai] ea ni a outou mea e ʻai?” Na tali atu le au soʻo: “E leai.” Ona fai atu lea ia te i latou o lē na tu mai i le matafaga: “Ina lafo ia le upega i le itu i matau o le vaa, ona outou maua ai lea. Ona latou lafo lea; a ua le toe mafai e i latou ona toso ae, ona o [le mau] o iʻa.”—Ioane 21:5, 6.

¹² Maeu se mea ofoofogia! Atonu sa manatua e le au soʻo le vavega na faia muamua e uiga i le faiva, ae e ui i lena, sa iloa e se tasi o i latou le tagata lea na tu atu i le matafaga. “Ona fai atu lea o lena soo ua alofaina e Iesu ia Peteru, O le Alii lea. Ua faalogo Simona Peteru, o le Alii ia, ona ofu lea o ia i lona ofu, auā na faasau o ia; i le ua oso i le vai. A ua o mai isi soo i le vaa itiiti; auā e le vava mamao ma uta, pe lua selau o kupita.”—Ioane 21:7, 8.

13. O le ā le polokalama o faigāfaiva faavaomalo sa amataina, ina ua mavae le afio aʻe o Iesu i le lagi?

¹³ O le ā sa faaalia i lena vavega? Na faaalia ai sa leʻi maeʻa le galuega o le faifaiva mo tagata. Sa faamamafaina lena mea moni ina ua fetalai faatolu atu Iesu ia Peteru—ma e ala ia te ia, e ao foi i isi soʻo uma—ona fafaga i tamai mamoe a Iesu. (Ioane 21:15-17) Ioe, o loo fotuai mai i luma se polokalama o le fafagaina faaleagaga. A o leʻi maliu o ia, sa ia valoia e faapea: “E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma, e fai ma molimau i nuu uma.” (Mataio 24:14) Ua oo atu nei le taimi e amataina ai le faataunuuga o lena valoaga i le uluai senituri. Ma sa lē toe mamao ae tuu ifo foi a latou upega i le sami o le fanau a tagata, ma o le a lē foi fua mai a latou upega.—Mataio 28:19, 20.

14. I le ā le auala na faamanuiaina ai le faiva a soʻo o Iesu i tausaga, a o lumanai le faaumatiaga o Ierusalema?

¹⁴ A o leʻi afio aʻe o ia i le nofoalii o lona Tamā i le lagi, sa fetalai atu Iesu i ona soʻo: “E maua e outou le mana, pe a afio ifo le Agaga Paia i luga ia te outou; e fai foi outou ma molimau ia te au i Ierusalema ma Iutaia uma lava, ma Samaria, e oo lava i le tuluʻiga o le lalolagi.” (Galuega 1:8) Ina ua liligiina ifo le agaga paia i luga o le au soʻo i le Penetekoso o le 33 T.A., sa faapea ona amata ai loa le galuega tele o le faifaiva faaleagaga faavaomalo. I le aso lava ia o le Penetekoso, e tolu afe tagata na mauaina ai, ma e leʻi leva talu mai lena taimi, ae ‘oo atu le faitau aofai o tagata i le tusa ma le lima afe.’ (Galuega 2:41; 4:4) Sa faaauau pea ona faatuputeleina. Ua taʻu mai ia i tatou e le tala e faapea: “Ua atili ai ona faaopoopoina i le Alii e ua faatuatua, o [le anoanoai] o tane atoa ma fafine.” (Galuega 5:14) E leʻi umi, ae tali atu i ai tagata Samaria i le tala lelei, ma e leʻi mamao, ae faapena foi ona tali atu i ai tagata o Nuu Ese e leʻi peritomeina. (Galuega 8:4-8; 10:24, 44-48) Pe tusa ma le 27 tausaga talu ona mavae le Penetekoso, na tusi atu ai le aposetolo o Paulo i Kerisiano i Kolose e faapea, sa talaʻiina atu le tala lelei “i tagata uma lava i le lalolagi.” (Kolose 1:23) E manino mai ai, sa fagogota le au soʻo o Iesu i ogasami e mamao ese mai i le sami o Kalilaia. Sa latou tuuina ifo o latou upega i tagata Iutaia sa faataapeapeina i le Emepaea o Roma, atoa foi ma ogasami e foliga mai e lē talileleia, o tagata e lē o ni Iutaia. Ma na tutumu a latou upega ina ua ao mai i luga. Auā na faataunuuina ai manaoga o Kerisiano o le uluai senituri, lea sa valoia e Iesu i le Mataio 24:14, a o leʻi faaumatiaina Ierusalema i le 70 T.A.

Faifaiva mo Tagata i “le Aso o le Alii”

15. O le ā le isi galuega o faigāfaiva sa valoia i le tusi o Faaaliga, ma o afea e ao ona faia ai?

¹⁵ Peitai, e tele pea ni mea o loo fotuai mai. I le tau faaiʻuiʻuga o le uluai senituri, na faailoa atu ai e Ieova i le aposetolo mulimuli na soifua mai o Ioane, se faaaliga o mea o le a tutupu i “le aso o le Alii.” (Faaaliga 1:1, 10) O se tasi o vaega matilatila, o le taʻuina atu lea o le tala lelei i le lalolagi aoao. Tatou te faitau ai e faapea: “Na aʻu iloa foi le tasi agelu ua lele i le taulotoaiga o le lagi, ua ia te ia le tala lelei e faavavau e folafola atu i e nonofo i le lalolagi i atu nuu uma, ma itu aiga, ma gagana eseese, ma nuu.” (Faaaliga 14:6) I lalo o le taʻitaʻiga faaagelu, o le a talaʻiina moni atu ai lava e auauna a le Atua le tala lelei i le lalolagi ainā, ae e lē na o le Emepaea atoa o Roma. Sa manaomia ona faia le galuega o le faifaiva mo tagata i le lalolagi atoa, ma ua vaaia i o tatou lava aso se faataunuuga o lena faaaliga.

16, 17. O anafea na amataina ai le galuega o le faiva faaleagaga i aso e gata ai, ma ua faapefea ona faamanuiaina e Ieova?

¹⁶ O faapefea la le tulaga o le faigāfaiva i lenei lona 20 o senituri? I le amataga lava, sa fai si toaitiiti o le au faifaiva. Ina ua maeʻa le Taua Muamua a le Lalolagi, e tusa na o le fa afe tagata talaʻi o le tala lelei sa iai, ma o le toatele lava o i latou o tane ma fafine maelega o ē faauuina. Sa latou lafoina atu o latou upega i so o se mea lava na tatalaina ai e Ieova le avanoa, ma e toatele tagata sa mauaina ai. Ina ua mavae le taua lona lua a le lalolagi, na faaavanoa atu ai e Ieova ni ogasami fou ina ia fagotaina. Sa taʻimua misionare na auai i le Watchtower Bible School of Gilead i le galuega i le tele o atunuu. O atunuu e pei o Iapani, Italia, ma Sepania, ia atonu sa lē tāʻa i le amataga, na mulimuli ane fua mai ai se seleselega tele o tagata. Na tatou iloa talu ai nei foi le auala ua faataulauina ai le faigāfaiva i Europa i Sasae.

¹⁷ I aso nei, ua toetoe lava masaesae upega i le tele o atunuu. Ona o le seleselega tele o tagata, ua manaomia ai ona faamaopoopoina ni faapotopotoga ma ni matagaluega fou. Ina ia mautū ia fuafuaga, ua fausia ai Maota o le Malo ma Maota Fono i taimi uma. E toatele foi ni toeaina ma ni auauna o le faiva o loo manaomia ina ia tausia ai lenei faatelega. Na amataina se galuega e sili ona malosi e na tagata faamaoni i tuā i le 1919. Ua faataunuu moni ai lava le Isaia 60:22. ‘O le toaitiiti e fai ma toaafe,’ a o faasolo ina avea lena au faifaiva e fa afe, e sili atu i le fa miliona i aso nei. Ma e leʻi faaiʻuina.

18. E mafai faapefea ona tatou faataʻitaʻi i le faaaʻoaʻoga lelei a le au faifaiva faaleagaga mo tagata o le uluai senituri?

¹⁸ O le ā le uiga o na mea uma mo i tatou taitoatasi? Ua faapea mai le mau ina ua valaaulia Peteru, Aneterea, Iakopo, ma Ioane e avea ma faifaiva i tagata, “ona latou tuu ai lea o mea uma, a e mulimuli atu ia [Iesu].” (Luka 5:11) Maeu se faaaʻoaʻoga lelei o le faatuatua ma le tuuina atu! Pe e mafai ea ona tatou atiina aʻe lena lava agaga faataulagaina totino, lena lava nofo sauni e auauna ia Ieova, e tusa lava po o le ā le mea e tupu? E faitau miliona ē ua tali mai latou te mafaia. I le uluai senituri, sa fagogota ai le au soʻo i so o se mea na faatagaina ai e Ieova. Sa latou fagogota e aunoa ma le faatalatū, i le lotolotoi o tagata Iutaia ma tagata o Nuu Ese. Seʻi faapena foi la ona tatou talaʻi atu i tagata uma, e aunoa ma o so o se mea e taofiofia ai po o le muai faamasinoina.

19. O le ā e ao ona tatou faia pe afai e peiseaī e lē fua mai ogasami o loo tatou fagogota ai?

¹⁹ E ui i lea, ae faapefea pe afai e peiseaī e lē o fua mai lau oganuu o loo iai i le taimi nei? Ia aua le loto vaivai. Manatua, sa faatumu e Iesu upega a le au soʻo ina ua mavae ona latou fagogota i le po atoa e aunoa ma se mea na maua. E mafai foi ona tupu lena mea i se auala faaleagaga. Mo se faaaʻoaʻoga, i Aialani, sa galulue ma le faamaoni ai Molimau mo le tele o tausaga, ae sa itiiti ni mea na maua ai. E ui i lea, e leʻi mamao atu na suia ai lena tulaga. Ua lipotia mai e le 1991 Yearbook of Jehovah’s Witnesses e faapea, e tusa o le faaiʻuga o le tausaga faaleauaunaga o le 1990, na olioli ai Aialani i ni tumutumuga faasolosolo e 29! Atonu o le a faapena foi ona fua mai lau oganuu i se aso. Ia faaauau pea ona fagogota, a o faatagaina e Ieova!

20. O le ā le taimi e ao ona tatou auai ai i le faigāfaiva mo tagata?

²⁰ I Isaraelu, sa ō ai le au faifaiva e fagogota i le po, a o mafanafana ma lagolelei isi tagata uma i o latou moega. Sa latou ō atu, i se taimi sa leʻi lelei mo i latou, ae i se taimi e mafai ona latou mauaina ai le tele o iʻa. E ao foi ia i tatou ona tilofaia la tatou oganuu ina ia tatou ō atu ai e fagogota, i le taimi e toatele ai tagata e maua i aiga, ma e talilelei mai. Atonu e mafai ona faia faapea i afiafi, i faaiʻuga o vaiaso, po o se isi taimi. Po o le ā lava le taimi e fai ai, tau ina ia tatou faia mea uma lava tatou te mafaia ina ia maua ai tagata e saʻo o latou loto.

21. O le ā e ao ona tatou manatua pe afai e galueaiina soo la tatou oganuu?

²¹ Ae e faapefea pe afai e galueaiina soo la tatou oganuu? E masani lava ona faitio mai tagata faifaiva tomai o le lalolagi e faapea, ua maoaʻe le fagotaina soo o o latou ogasami. Ae pe e mafai ea ona faapea ua maoaʻe le fagotaina soo o la tatou ogasami faaleagaga? E leai! E tele oganuu ua aumaia ai se faatelega e tusa lava pe galueaiina soo. Ua sili atu le fua mai o isi oganuu ona o le galueaiina soo. I le ma le isi, a asiasi soo atu i aiga, ia toe faamautinoa ua tusi uma i lalo aiga e leʻi maua i ai nisi, ma ia toe asia mulimuli. Tago e aʻoaʻo ni mataupu eseese mo talanoaga. Ia teu i manatu, ua toeitiiti ona asiasi atu foi lea o se tasi, o lea aua e te nofo umi ai pe faaonoono i lē ona le fale e aunoa ma le iloa. Ma ia atiina aʻe ou tomai i le galuega i magaala, atoa ma le molimau atu lē fuafuaina. Ia tuutuu ifo au upega faaleagaga i avanoa uma ma so o se auala e mafai ai.

22. O le ā le faaeaga silisili ua tatou olioli ai i lenei taimi?

²² Ia manatua, o le faiva lenei, e manuia uma ai le au faifaiva, atoa ma iʻa. Afai e finafinau i latou tatou te maua, e mafai ona latou maua le ola e faavavau. Na faalaeiauina e Paulo Timoteo e faapea: “Ia e tumau pea i ai; auā a ē fai lena mea, e faaolaina ai oe e oe atoa ma e ua faalogologo ia te oe.” (1 Timoteo 4:16) O Iesu lava ia na muai aʻoaʻoina ona soʻo i lenei faiva faaleagaga, ma o loo faia pea lenei galuega i lalo o lana taʻitaʻiga. (Faatusatusa i le Faaaliga 14:14-16.) Maeu se faaeaga silisili ua tatou maua o le galulue lea i lalo o lana taʻitaʻiga ina ia faataunuuina ai! O lea, seʻi o tatou tuutuu ifo ai ia a tatou upega a o faatagaina e Ieova. O le ā se isi galuega e sili atu, e mafai ona tatou auai na i lo o le faifaiva mo tagata?

Pe Mafai ona E Manatua?

◻ O le ā le galuega na aʻoaʻoina e Iesu ona soʻo e fai?

◻ Sa faaalia faapefea e Iesu, sa leʻi faamutaina le galuega o le faifaiva faaleagaga ona o lona maliu?

◻ O le ā le auala na faamanuiaina ai e Ieova le galuega o le faifaiva faaleagaga i le uluai senituri?

◻ O le ā le seleselega tele o iʻa ua maua i le “aso o le Alii”?

◻ E mafai faapefea ia i tatou taitoatasi ona sili atu foi ona taulau o ni faifaiva i tagata?

[Ata i le itulau 15]

Ina ua mavae le toetu mai o Iesu, ona faalautele atu lea e ona soʻo le galuega mai le Atua o le faifaiva mo tagata