O Leoleo Mamoe ma Mamoe i le Pulega Faatiokarate
“O Ieova o lo tatou faamasino ia, o Ieova o lo tatou fai tulafono, o Ieova o lo tatou tupu, o ia lava e faaola ia te i tatou.”—ISAIA 33:22.
1. Ua mafai faapefea ona faapea atu, o Kerisiano i le uluai senituri ma Kerisiano i aso nei o ni pulega faatiokarate?
O LE pulega faatiokarate o lona uiga, e pulea mai e le Atua. E aofia ai le taliaina o le pule a Ieova ma le mulimuli atu i ana taiala ma faatonuga i faaiuga tetele ma faaiuga laiti tatou te faia i le olaga. Sa avea moni lava le faapotopotoga i le uluai senituri ma pulega moni faatiokarate. Sa mafai ai ona faapea mai ma le faamaoni Kerisiano i tuā i inā: “O Ieova o lo tatou faamasino ia, o Ieova o lo tatou fai tulafono, o Ieova o lo tatou tupu.” (Isaia 33:22) Talu ai o loo fai le vaega totoe faauuina ma vaega autū i lea pulega, ua tali tutusa ai lava le faalapotopotoga a Ieova le Atua i aso nei ma le pulega moni faatiokarate.
I ā Auala ua Faatiokarateina ai i Tatou i Aso Nei?
2. O le ā le auala e tasi ua gauai atu ai Molimau a Ieova i le pule a Ieova?
2 E mafai faapefea ona tatou fai atu o le faalapotopotoga i le lalolagi a Ieova ua pulea faatiokarate? Talu ai o i latou o loo iai, o loo matuā gauai atu lava i le pule a Ieova. Ma latou te mulimuli atu foi i le taitaiga a Iesu Keriso, o lē ua faapaleina e Ieova e avea ma Tupu. Mo se faataitaiga, i le taimi o le iuga, ua faaoo atu ai lenei poloaiga tuusao mai le Faatiokarate Sili, ia Iesu e faapea: “Ina faaoo atu ia lau selesaito, ina sele, auā ua oo i ona po e te selesele ai, auā ua afu le saito o le lalolagi.” (Faaaliga 14:15) Ua usitai Iesu ma faatinoina loa le seleselega o le lalolagi. Ua lagolagoina e Kerisiano lo latou Tupu i lenei galuega tele, e ala i le maelega e talaʻi atu le tala lelei ma le faia o soʻo. (Mataio 28:19; Mareko 13:10; Galuega 1:8) O le faia faapea, ua avea ai foi i latou o se au faigaluega faatasi ma Ieova, le Faatiokarate Sili.—1 Korinito 3:9.
3. Ua gauai atu faapefea Kerisiano i le pulega faatiokarate, e tusa ai i mataupu tau i amioga mamā?
3 Ua gauai atu foi Kerisiano i le pule a le Atua, e ala i amioga. Na fetalai Iesu e faapea: “O lē ua faamaoni ana mea e fai, e sau lava o ia i le malamalama, ia faaalia ana amio ina ua tatau i le Atua.” (Ioane 3:21) I aso nei, ua lē mafaitaulia le tele o fefinauaiga i tulaga o amioga mamā, ae o nei felafolafoaiga ua lē talafeagai mo Kerisiano. O amioga e lē mamā i le silafaga a Ieova, o amioga foi na e lē mamā i la latou vaai, ma latou te matuā aloese mai ai e pei o se faamaʻi pipisi e ono oti ai! Latou te manatu mamafa foi i o latou aiga, e usiusitai i o latou mātua, ma gauai atu pea i faipule silisili. (Efeso 5:3-5, 22-33; 6:1-4; 1 Timoteo 5:8; Titus 3:1) Ua latou gaoioi ai la faatiokarate, lea e ogatusa ma le Atua.
4. O ā uiga sese sa faaalia e Atamu ma Eva ma Sauro, ma e faapefea ona faaalia e Kerisiano se uiga e ese mai ai?
4 Na lē taulau ona maua e Atamu ma Eva le Parataiso talu ai sa la mananao e fai a laua lava faaiuga i mea e tonu ma mea e sese. Ae sa ese le mea na finagalo i ai Iesu. Na fetalai o ia e faapea: “Ou te le usiusitai i loʻu lava loto, a o le finagalo o le Tamā, o le na auina mai aʻu.” E faapena foi le usiusitai o Kerisiano. (Ioane 5:30; Luka 22:42; Roma 12:2; Eperu 10:7) Na usiusitai Sauro, le uluai tupu o Isaraelu ia Ieova—peitai sa leʻi atoatoa. O le pogai lena na teena ai o ia. Na taʻu atu e Samuelu ia te ia e faapea: “O le faalogo e sili lea i le taulaga, ma le usiusitai e sili lea i le gaʻo o le mamoe poa.” (1 Samuelu 15:22) Po o se faatiokarate ea le usiusitai i le finagalo o Ieova i se tulaga faatapulaaina, atonu i le auai e lē aunoa i le galuega talaʻi po o le auai i sauniga, ae faagutugutulua i tulaga o amioga mamā po o i isi lava mea? O le mea moni e lē o lena! Tatou te tauivi ina ia ‘faia le finagalo o le Atua ma le loto atoa.’ (Efeso 6:6; 1 Peteru 4:1, 2) Aua neʻi pei o Sauro, ae ia tatou matuā gauai atu i le pule a le Atua.
Le Pulega Faatiokarate Faaonaponei
5, 6. Ua faapefea ona feutagai Ieova ma tagata i aso nei, ma o le ā e iu i ai le felagolagomai ma lenei faatulagaga?
5 I taimi ua teʻa, sa pule ai Ieova ma ia faaalia atu upu moni e faaauala atu i tagata taitoatasi, e pei o perofeta, o tupu, ma aposetolo. Ae ua lē toe faapena i aso nei; ua lē o toe iai ni perofeta po o ni aposetolo faagaeeina. Na i lo o lea, na fetalai Iesu e faapea, i le taimi o lona faatasi mai tautupu, o le a ia matauina ai se vasega o ni soʻo faamaoni, o se vasega o “le auauna faamaoni ma le mafaufau,” ma o le a ia tofiaina i latou e pule i ana mea uma. (Mataio 24:45-47; Isaia 43:10) I le 1919, na mataulia ai lena vasega o le vaega totoe o Kerisiano faauuina. Talu mai lena taimi, lea sa suitulaga ai ia i latou le Vaega Pule a Molimau a Ieova, ua avea ai pea ma vaega autū o le pulega faatiokarate i le lalolagi. I le lalolagi aoao, ua avea ai Komiti o Lālā, o ovasia femalagaai, ma toeaina o faapotopotoga, e fai ma sui o le Vaega Pule.
6 O le felagolagomai ma le faalapotopotoga faatiokarate, o se vaega matuā tāua lea o le gauai atu i le pulega faatiokarate. O lena felagolagomai e aogā mo le autasi ma le maopoopo i le lalolagi aoao, i ‘le aufaatasiga aoao o le auuso.’ (1 Peteru 2:17) O le iuga, ua fiafia ai le finagalo o Ieova, o ia “e lē o le Atua o le lē maopoopo, ae o le filemu.”—1 Korinito 14:33, NW.
Toeaina i le Pulega Faatiokarate
7. Aisea e mafai ai ona faapea atu, e faatiokarate le tofiaina o toeaina Kerisiano?
7 O toeaina tofia uma, e tusa po o le ā so latou tofiga tau i le pulega, latou te ausia agavaa ua faatulaga mai i le Tusi Paia mo le tofiga o le ovasia, po o se tane matua. (1 Timoteo 3:1-7; Tito 1:5-9) E lē gata i lea, ua faatatauina i toeaina uma lava upu a Pauro ia na fai atu i toeaina i Efeso e faapea: “Ina tausi ia outou ia te outou, atoa ma le lafu mamoe uma lava ua tofia ai outou e le Agaga Paia e fai ma leoleo, ia leoleo atu i le ekalesia a le Atua.” (Galuega 20:28) Ioe, ua tofiaina toeaina e le agaga paia, lea e maua mai ia Ieova le Atua. (Ioane 14:26) E faatiokarate lo latou tofiga. E faaopoopo atu i ia, latou te leoleo foi i le lafu mamoe a le Atua. O Ieova e ana le lafu mamoe, ae lē o toeaina. O le faalapotopotoga a le Atua o se pulega faatiokarate.
8. O ā avega tauave faalauaitele a toeaina i aso nei?
8 I lana tusi i uso i Efeso, na otooto atu ai e le aposetolo o Pauro, avega tauave faalauaitele a toeaina, i lona faapea atu: “Na ia tuuina mai foi nisi e fai ma aposetolo, o isi foi e fai ma perofeta, o isi foi e folafola le tala lelei, o isi foi e fai ma leoleo atoa ma aʻoaʻo; ina ia faaatoatoaina ai le au paia, latou te fai ai le galuega a auauna, ia atiina ae ai le tino o Keriso.” (Efeso 4:11, 12) Ua mavae atu le au aposetolo ma perofeta faatasi ma le tulaga tamameamea faaleagaga o “le tino o Keriso.” (Faatusatusa i le 1 Korinito 13:8.) Ae o loo tele pea galuega a toeaina i le folafolaina atu o le tala lelei, le galuega faaleoleo mamoe, ma le aʻoaʻo atu.—2 Timoteo 4:2; Tito 1:9.
9. E tatau faapefea i toeaina ona sauniunia i latou lava ina ia fai ma sui e avatuina le finagalo o le Atua i le faapotopotoga?
9 Talu ai o le Atua na te puleaina le pulega faatiokarate, ua masani lelei ai foi la toeaina maelega, ma le finagalo o le Atua. Sa poloaiina Iosua e faitau le Tulafono i aso taitasi. E manaomia foi i toeaina ona suesue ma saili atu e lē aunoa i le Tusi Paia, ma ia matuā faamasani i lomiga faale-Tusi Paia ua lomia e le auauna faamaoni ma le mafaufau. (2 Timoteo 3:14, 15) E aofia ai mekasini o Le Olomatamata ma le Awake! ma isi lomiga na o loo faaalia ai le auala e faatatauina ai mataupu silisili o le Tusi Paia i ni tulaga patino.a Ae peitai, e ui ina tāua le iloaina ma le usitaia e se toeaina o taiala ua lomia i lomiga a le Sosaiete o le Olo Matamata, ae e tatau foi ona ia matuā faamasani i mataupu silisili faale-Tusi Paia na o loo faavae mai ai taiala. Ona mafai ai lea ona ia faatatauina taiala faale-Tusi Paia, i se uiga malamalama ma le alofa.—Faatusatusa i le Mika 6:8.
Auauna i se Agaga Faa-Kerisiano
10. O le ā le uiga leaga e ao ona leoleomalu mai ai toeaina, ma e faapefea?
10 Pe tusa o le tausaga e 55 T.A., na tusi atu ai e le aposetolo o Pauro lana uluai tusi i le faapotopotoga i Korinito. O se tasi o faafitauli na ia taulimaina, sa faatatau i nisi o tane na mananao e fia lauiloa i le faapotopotoga. Na tusi atu Pauro e faapea: “Ua maoona nei outou, ua tamaoaiga nei, ua avea outou ma tupu a e le o i ai matou; a ni tupu outou po ua lelei lava lea ia te au, ina ia avea foi i matou ma tupu faatasi ma outou.” (1 Korinito 4:8) I le uluai senituri T.A., sa iai i Kerisiano uma le faamoemoe o le pule o ni tupu ma ositaulaga i le lagi faatasi ma Iesu. (Faaaliga 20:4, 6) Peitai, e mautinoa na galo i nisi Kerisiano i Korinito, e leai ni tupu i le pulega faatiokarate faa-Kerisiano i le lalolagi. E lē tatau i leoleo mamoe Kerisiano ona amioai e pei o tupu o lenei lalolagi, ae ia atiina aʻe le loto maulalo, o se uiga lea e finagalo malie i ai Ieova.—Salamo 138:6; Luka 22:25-27.
11. (a) O ā nisi o faaaoaoga mataina o le loto maulalo? (e) O le ā le manatu e ao i toeaina ma isi uma Kerisiano ona manatu ai ia i latou lava?
11 Po o se vaivaiga ea le loto maulalo? E matuā leai lava! Ua faamatalaina Ieova lava ia o sē e loto maulalo. (Salamo 18:35) Sa taitaia e tupu o Isaraelu a latou autau i taua ma pulea le nuu i lalo o le taitaiga a Ieova. Peitai, sa tatau ia i latou taitoatasi ona faaeteete ‘ina ia lē faamaualuga o latou loto i isi o latou uso.’ (Teuteronome 17:20) O Iesu o lē na toe faatuina, o ia o se Tupu i le lagi. Ae peitai, a o iai i le lalolagi, sa ia mulumuluina vae o ona soʻo. Maeu se loto maulalo! Ma ina ia faaalia atu lona finagalo ia loto maulalo foi faapena ona aposetolo, na ia fetalai ai e faapea: “Afai o aʻu le Alii, ma le aʻoaʻo, ua ou mulumuluina o outou vae, e tatau ona outou femulumuluai o outou vae.” (Ioane 13:14; Filipi 2:5-8) E ao ona avatu ia Ieova le mamalu uma ma le viiga, ae lē i so o se isi lava tagata. (Faaaliga 4:11) E tusa po o ni toeaina pe leai, ae e ao lava i Kerisiano uma ona tutusa lo latou manatu ia i latou lava e pei o le fetalaiga a Iesu e faapea: “O auauna le aoga i matou nei; auā o mea e tatau ona matou fai, o mea ia ua matou faia.” (Luka 17:10) A iai se isi manatu e ese mai ai, ua lē faatiokarate la.
12. Aisea ua avea ai le alofa ma uiga e matuā tāua ona atiina aʻe e toeaina Kerisiano?
12 E lē gata i le loto maulalo, ae e tatau foi i toeaina Kerisiano ona atiina aʻe le alofa. Na faaalia e le aposetolo o Ioane le tāua o le alofa ina ua ia faapea mai: “O se le alofa ua le iloa e ia le Atua; auā o le Atua, o le alofa lava ia.” (1 Ioane 4:8) O ē uma e lē alolofa, e lē faatiokarate foi. Latou te lē o iloa Ieova. Na tautala le Tusi Paia e faatatau i le Alo o le Atua e faapea: “Ua na alofa [Iesu] i ona tagata o i le lalolagi, ua ia alofa ia i latou ua oo i le gataaga.” (Ioane 13:1) Ina ua ia fetalai atu i tane e toʻa 11 o ē o le a avea ma se vaega o le vaega pule i le faapotopotoga Kerisiano, na faapea atu Iesu: “O laʻu poloaiga lenei, ia outou fealofani, pei ona ou alofa atu atu ia te outou.” (Ioane 15:12) O le alofa o le faailoga lea ua mataulia ai le Faa-Kerisiano moni. E tosina mai i ai ē lotomomoia, o ē o loo feoi, ma ē o loo faatagataofaatauaina faaleagaga ma o loo matuā moomoo mo se saolotoga. (Isaia 61:1, 2; Ioane 13:35) E tatau ai ona avea toeaina ma faaaoaoga lelei i le faaalia atu o le alofa.
13. E ui atonu e faigata faafitauli i aso nei, ae e mafai faapefea ona avea se toeaina ma taaʻiga lelei i mea uma?
13 I aso nei, ua masani ai ona faatalosagaina le fesoasoani a toeaina i le taulimaina o ni faafitauli lavelave. E mafai ona matuā matuia ma faaumiumi ni faafitauli tau i faaipoipoga. Ua iai faafitauli o le au talavou atonu e faafaigata i ē matutua ona malamalama i ai. E masani foi ona faafaigata ona malamalama i ni gasegase tau i faalogona ootia. O se toeaina o le a fesagai ma na mea, atonu o le a ia lē mautinoa i le mea e tatau ona fai. Ae e mafai ona ia mautinoa, afai e faalagolago atu ma le tatalo i le atamai o Ieova, pe afai e saili atu o ia i le Tusi Paia ma lomiga ua lomia e le auauna faamaoni ma le mafaufau, ma afai e feutagai o ia ma le loto maulalo ma le alofa i mamoe, o le a avea ai o ia ma taaʻiga lelei, e tusa lava po o se tulaga e sili ona faigata.
14, 15. O ā nisi faaupuga e faaalia ai ua faamanuia e Ieova ona tagata i le avatuina i ai o le toatele o toeaina lelei?
14 Ua matuā faamanuiaina e Ieova lana faalapotopotoga i “mea alofa i tagata.” (Efeso 4:8) Mai lea taimi i lea taimi, e maua ai e le Sosaiete o le Olo Matamata ni tusi faamafanafanaloto, e fai ma molimau i le alofa ua faaali atu e toeaina loto maulalo o ē ua latou leoleoina ma le alofa mutimutivale mamoe a le Atua. Mo se faaaoaoga, o le tusi lenei a se toeaina o le faapotopotoga: “O le asiasiga lenei a le ovasia matagaluega ou te manatua ua matuā sili ona aogā ia te aʻu na i lo o se isi lava asiasiga, ma o loo talanoa pea i ai le faapotopotoga. Na fesoasoani mai le ovasia o le matagaluega ia te aʻu ina ia ou vaai i le tāua o le iai o se vaaiga mautinoa a o feutagai ma uso, ae maise ai le avatu o se faamālō.”
15 Ua tusi mai faapenei se tuafafine, o lē sa faimalaga atu mo ni togafitiga i se falemai i se nuu maotua: “Maeu se faamafanafanaloto faafouina o le mafai ona feiloai atu i se toeaina i lena uluai po sa ou atuatuvale ai, i se falemai sa matuā mamao ese mai loʻu aiga! Sa tele ni taimi na asiasi mai ai o ia ma isi uso ia te aʻu. E oo lava i tagata o le lalolagi o ē na latou iloa loʻu maʻi, sa latou manatu, semanu e lē taitai toe mafai ona ou ola pe ana leai faamafanafanaga, le tausiga, ma tatalo a na uso alolofa ma le faamaoni.” Ua tusi mai se isi tuafafine e faapea: “Ua mafai ona ou ola e oo mai i le asō, ona o le onosai o toeaina i le taitaia o aʻu i laʻu taua sa fai ma se loto sa sili ona mafatia. . . . Na lē iloa e le tasi uso ma lana avā se la tala e fai mai ia te aʻu. . . . Ae o le mea na sili ona ou ootia ai, ona e ui lava sa la lē malamalama atoatoa i loʻu faafitauli, ae na la tausi mai pea ma le alofa ia te aʻu.”
16. O le ā le timaiga ua avatu e Peteru i toeaina?
16 Ioe, e toatele toeaina o loo faatatauina le timaiga a le aposetolo o Peteru e faapea: “Ia outou leoleo i le lafu mamoe a le Atua o ia te outou, ia tausi i ai ma le loto, a e le o le faatauanauina; aua foi neʻi faia ma le fia fai oloa, a o le loto fiafia. Aua foi neʻi faapei o e faamalo i le tofi o le Atua, a ia fai outou ma faaaʻoaʻo i le lafu mamoe.” (1 Peteru 5:1-3) Maeu se faamanuiaga o le iai o na toeaina faatiokarate!
Mamoe i le Pulega Faatiokarate
17. Taʻu mai nisi o uiga e ao i tagata uma o le faapotopotoga ona atiina aʻe.
17 Peitai, e lē na o toeaina e faia aʻe ai le pulega faatiokarate. Afai e tatau ona faatiokarate leoleo mamoe, e tatau foi la ona faatiokarate mamoe. I ā itu? E tutusa lava mataupu silisili o loo taitaia ai leoleo mamoe, ma na foi e taitaia ai mamoe. O Kerisiano uma lava, ae lē na o toeaina, e tatau ona loto maulalo, pe afai latou te fia maua faamanuiaga a Ieova. (Iakopo 4:6) E tatau i tagata uma ona atiina aʻe le alofa, auā a aunoa ma lena, e lē finagalo malie mai Ieova i a tatou taulaga. (1 Korinito 13:1-3) Ma o i tatou uma foi, ae lē na o toeaina, e ao ona ‘faatumuina i le poto saʻo e uiga i le finagalo o Ieova, i le atamai uma ma le malamalama faaleagaga.’—Kolose 1:9.
18. (a) Aisea ua lē lava ai le na ona iai o se poto faataetaealuga o le upu moni? (e) E mafai faapefea e i tatou uma ona faatumuina i le poto saʻo?
18 E tutusa lava ē talavou ma ē matutua, i le fesagai pea lea ma filifiliga faigata, a o latou taumafai e tausisia le faatuatua e ui lava ina ola ai i le lalolagi a Satani. O āʻega a le lalolagi i lavalava, i musika, i ata tifaga, ma tusi faitau, ua avea ma tofotofoga i le tulaga faaleagaga o nisi. E lē lava se poto faataetaealuga o le upu moni, e fesoasoani ai i le tausia o lo tatou paleni. Ina ia mautinoa le tumau i le faamaoni, tatou te manaomia ai le faatumuina i le poto saʻo. Tatou te manaomia le faautauta ma le atamai, lena e na o le Afioga a le Atua e mafai ona aumaia ia i tatou. (Faataoto 2:1-5) O le uiga o lenei mea, ia fai ma masani le fiafia e suesue, ia manatunatu loloto i mea ua tatou aʻoaʻoina, ma ia faaaogā. (Salamo 1:1-3; Faaaliga 1:3) Na tusi atu Pauro i Kerisiano uma, ae lē na o toeaina, ina ua ia faapea atu: “O mea aano, mā e matutua ia, o i latou ua masani ona lagona ina ua aʻoaʻosooina e iloa ai le lelei ma le leaga.”—Eperu 5:14.
E Galulue Faatasi Leoleo Mamoe ma Mamoe
19, 20. O ā timaiga ua tuuina atu i ē uma ina ia lagolagosua ai i toeaina, ma aisea?
19 O le manatu faaiu, e ao ona faapea atu, o se agaga moni o le faatiokarate, ua faaalia lea e i latou o ē o loo felagolagomai ma toeaina. Na tusi atu Pauro ia Timoteo e faapea: “O toeaina o e pule lelei, ia taʻuaogaina i latou ona faateleina atu i ai o le mamalu, a e faasili i e galulue i le upu atoa ma le aʻoaʻo atu.” (1 Timoteo 5:17; 1 Peteru 5:5, 6) O le tulaga o le toeaina o se faaeaga matagofie, ae o le toatele o toeaina e tausi aiga, ma e ō atu i a latou galuega faaletino i aso uma, ma o ē foi e iai avā ma fanau e ao ona tausia. E moni o loo fiafia i latou e auauna, ae e sili atu ona faigofie ma atili tauia la latou auaunaga, pe a lagolagosua mai le faapotopotoga, ae lē o le soona faitio ma tagisa.—Eperu 13:17.
20 Na faapea mai le aposetolo o Pauro: “Ia outou manatua o outou taʻitaʻi, o e ua folafola atu le afioga a le Atua ia te outou; ia outou faaaʻoaʻo i lo latou faatuatua, ma ia mafaufau i le iuga o a latou amio.” (Eperu 13:7) E leai, e leʻi faalaeiauina e Pauro uso ina ia mulimuli atu i toeaina. (1 Korinito 1:12) E lē faatiokarate le mulimuli atu i se tagata. Ae e mautinoa lava o se tulaga atamai le faataitai atu i le faatuatua ua faamaonia o se toeaina faatiokarate, o lē o loo maelega i le galuega faaevagelia, o lē o loo auai e lē aunoa i sauniga, ma o lē o loo feutagai ma le faapotopotoga i le loto maulalo ma le alofa.
O se Faamaoniga o le Faatuatua
21. E faapefea ona faaalia mai e Kerisiano se faatuatua malosi e pei o le faatuatua o Mose?
21 O le mea moni, o le iai o le faalapotopotoga faatiokarate i lenei taimi ua sili ona paʻū maulalo o le talafaasolopito o le tagata, o se faamaoniga lea i le mana o le Faatiokarate Sili. (Isaia 2:2-5) O se faamaoniga foi i le faatuatua o le toetoe lima miliona o tane, o fafine ma fanau Kerisiano, o ē o loo tauivi mai ma faafitauli o le olaga i aso faisoo, ae lē taitai ai lava ona latou faagaloina, o Ieova o lo latou Pule. E pei lava ona tutumau pea Mose o lē sa faatuatua, “na faamalosi o ia pei o sē iloa atu i le le o vaaia,” ua faapena foi i Kerisiano i aso nei ona iai lea lava faatuatua malosi. (Eperu 11:27) Ua faaeaina i latou e ola i se pulega faatiokarate, ma ua latou faafetai atu ia Ieova i aso uma ona o lea faaeaga. (Salamo 100:4, 5) A o latou tofo i le mana faasaoola o Ieova, ua latou fiafia ai e folafola atu e faapea: “O Ieova o lo tatou faamasino ia, o Ieova o lo tatou fai tulafono, o Ieova o lo tatou tupu, o ia lava e faaola ia te i tatou.”—Isaia 33:22.
[Faaopoopoga i lalo]
a E aofia ai i na lomiga le tusi “Pay Attention to Yourselves and to All the Flock,” lea e iai taiala faale-Tusi Paia ua saunia mo ovasia, po o toeaina tofia o le faapotopotoga.
O le ā ua Faaalia e le Tusi Paia?
◻ O le ā le auala e gauai atu ai Kerisiano i le pulega faatiokarate?
◻ Ua faapefea ona faamaopoopoina le pulega faatiokarate i aso nei?
◻ O ā auala e ao ai i toeaina ona sauniunia i latou lava ina ia faataunuuina o latou avega tauave?
◻ O ā uiga faa-Kerisiano ua matuā tāua i toeaina ona atiina aʻe ma faaalia?
◻ I le pulega faatiokarate, o le ā le faiā e ao ona iai i le va o mamoe ma leoleo mamoe?
[Ata i le itulau 16]
Na lē taulau ona maua e Atamu ma Eva le Parataiso, talu ai sa la mananao e fai a laua lava faaiuga i le saʻo ma le sese
[Ata i le itulau 18]
Afai e feutagai se toeaina ma mamoe, i le agaga loto maulalo ma le alofa, o le a avea ai pea o ia ma taaʻiga lelei