Le Suafa e Taitaia ai i le Faatuatua Moni

“TOU te lē talitonu ia Iesu ma lona toto lea na fai ai le togiola,” o le tala lena a se fafine i se tasi o Molimau a Ieova. Na maumauai mai se tamaloa e faapea: “E tou te taʻua outou o Molimau a Ieova, ae o aʻu o se molimau a Iesu.”

Ua matuā taatele lava le manatu lea faapea, o Molimau a Ieova e lē talitonu ia Iesu pe e lē o lava foi lo latou faatāuaina o ia. Peitai, o ā mea moni?

E moni e manatu mamafa Molimau a Ieova i le suafa o le Atua, o Ieova.a Ua manatua e Itamar, o se Molimau a Ieova i Pasili e faapea: “O le taimi na suia ai loʻu olaga, o le taimi na ou iloaina ai le suafa o le Atua. O le taimi muamua lava na ou faitau ai i ai, sa pei o lea faatoʻā ou alafai mai i saʻu moe gase. O le suafa o Ieova, na faagaeetia ma uunaia ai aʻu; na matuā pāʻia ai lagona loloto o loʻu tagata.” Ae peitai, na ia faaopoopo mai e faapea: “E matuā faatumulia foi loʻu loto i le alofa mo Iesu.”

Ioe, ua iloa lelei e Molimau a Ieova e faapea, ina ia maua le ola e faavavau, e tatau ona latou faatuatua “i le suafa o le Alo o le Atua,” o Iesu. (1 Ioane 5:13) Ae o le ā le uiga o le faaupuga ‘i le suafa o Iesu’?

Le Uiga o le Suafa o Iesu

O faaupuga faapea, “i le suafa o Iesu” ma isi faaupuga faapena, o loo maua i le faagasologa o Tusi Paia Kerisiano Eleni, po o le “Feagaiga Fou.” O le mea moni, o le upu “suafa,” o loo faaaogaina e faasino atu ai i le vaega a Iesu lea e aliai mai e sili atu i le faavalusefulu taimi, i le tusi lava ia o Galuega, e faatolusefulu ona taʻua ai. O Kerisiano i le uluai senituri, sa papatisoina i le suafa o Iesu, faamaloloina i lona suafa, aʻoaʻo i lona suafa, valaau i lona suafa, sauāina ona o lona suafa, ma faalauiloa atu lona suafa.—Galuega 2:38; 3:16; 5:28; 9:14, 16; 19:17.

E tusa ai ma le manatu o se tasi lomifefiloi o le Tusi Paia, o le upu Eleni mo le “igoa/suafa” e faaaogaina pea i le Tusi Paia “mo mea uma ua faaalia ai lena suafa, o le pule, le ituaiga o tagata, le tulaga, le mamalu, le malosi, le silisili, ma isi mea; o mea uma e aofia ai i lena suafa.” O lea la, o le suafa o Iesu, ua faaalia ai lona tulaga mamalu ma le matuā tele o le pule ua tuuina atu e Ieova le Atua ia te ia. Na fetalai Iesu lava ia e faapea: “Ua tuuina mai ia te au le pule uma lava i le lagi ma le lalolagi.” (Mataio 28:18) Ina ua uma ona faamaloloina e Peteru ma Ioane se tamaloa pipili, ona fesili atu lea o taʻitaʻi lotu Iutaia e faapea: “O le a ea le mana, po o le igoa o ai, na oulua fai ai lenei mea?” Ona faailoa atu lea ma le lototele e Peteru lona faatuatua i le pule ma le mana na faaalia i le suafa o Iesu, ina ua ia faailoa atu e faapea, “o le suafa o Iesu Keriso o le Nasareta, . . . o ia lava ua tu mai ai lenei tagata ua malolo i o outou luma.”—Galuega 3:1-10; 4:5-10.

Faatuatua ia Iesu po o Kaisara?

Ae peitai o le faaalia o lena faatuatua i le suafa o Iesu, e lē faigofie. E pei ona valoia e Iesu e faapea, o ona soo o le a ‘inosia e nuu uma lava ona o lona suafa.’ (Mataio 24:9) Aisea? Auā o le suafa o Iesu, ua faaalia ai lona tulaga o le avea ma Pule tofia a le Atua, le Tupu o tupu, o lē e tatau ona ifo i ai atunuu uma ona o le gauai, o se mea latou te lē o nofo sauni e fai pe mananao foi i ai.—Salamo 2:1-7.

Sa lei mananao foi taʻitaʻi lotu i le vaitaimi o Iesu e ifo i lo latou gauai atu lea ia Iesu. Na latou fai mai: “E leai so matou tupu, na o Kaisara,” ua faapea ona teena ai le Alo o le Atua. (Ioane 19:13-15) Na i lo o lea, ua latou tuu atu ai lo latou faatuatua i le igoa—le malosi ma le pule—a Kaisara ma lona malo. Na oo lava ina latou filifili faapea, e tatau ona fasiotia Iesu ina ia mafai ai ona tumau o latou tofiga ma tulaga.—Ioane 11:47-53.

I senituri ina ua mavae le maliu o Iesu, o le toatele o i latou na faapea mai o Kerisiano, na latou talia se uiga e tutusa lelei ma uiga o taʻitaʻi lotu Iutaia. O nei tagata na faapea mai o Kerisiano, na tuu atu lo latou faatuatua i le malosi ma le pule a le Setete ma aafia ai i ana feteenaiga. Mo se faataitaiga, i lona 11 o senituri, ina ua uma ona faamaopoopoina e le lotu ni toa faaleoleo e avea ma militia Christi po o fitafita Kerisiano, na aveesea ai “mai vaegaau masani a Kerisinetoma le tiute tauave o le faia o taua amiotonu, ma manatu ai e tuuina atu i le lotu e ala i lona sui, o ana fitafita Kerisiano.” (The Oxford History of Christianity) Ua faaopoopo mai le faamatalaga e faapea, o faalauiloaga a nisi o pope ua iu ai ina talitonu le toatele o fitafita faalotu e faapea, o le faia o sa latou vaega i taua faalotu, “ua latou osia ai se feagaiga ma le Atua ma ua faamautinoa ai le mauaina o so latou nofoaga i le Parataiso.”

E ono finau mai nisi e faapea, e mafai lava i le taimi e tasi ona faamaoni ia Iesu ma auai i mataupu faapolotiki, faapea foi ma taua a atunuu. Atonu e ia i latou le lagona e faapea, o le tiute o se Kerisiano le tetee atu i le leaga i so o se mea lava e maua ai ma e ono aofia ai foi i lenei mea le faia o se taua pe afai e tatau ai. Ae pe sa faapena le manatu o uluai Kerisiano?

O loo taʻua i se mataupu i le mekasini, The Christian Century e faapea: “Sa lei auai uluai Kerisiano i ni vaegaau o le taua.” Ua faamatala mai i le mekasini e faapea, seia oo i le sefulu tausaga mai le 170-180 T.A., e leai lava so o se faamaoniga e iloa ai sa faia se vaega a Kerisiano i ni vaegaau. Ua faaopoopo mai foi le mataupu e faapea: “Sa faifai mālie lava ona lafoaia e Kerisiano lo latou tetee atu i auaunaga faavaegaau.”

O ā iuga? Ua faamatalaina e le mekasini, The Christian Century e faapea: “Atonu e leai se isi mea ua sili atu ona taʻufaatauvaaina ai le Faa-Kerisiano ona o lona uia lea o se tulaga e matuā leai lava se eseesega ma tulaga ia na faia i faiga taua a tagata e lē o ni Kerisiano. I le isi itu, ua faapea mai Kerisiano o loo latou lagolagoina le faatuatua o le Faaola agamalu, ae i le isi itu, latou te matuā lagolagoina ma le maumauai taua faalotu po o taua faaleatunuu ua oo i oʻooʻoga ua matuā faaleagaina ai le faatuatua.”

Faaaʻoaʻo i Uluai Kerisiano i Aso Nei

Po o mafai e Kerisiano i aso nei ona faataʻitaʻi i le faaaoaoga sili ona lelei a uluai Kerisiano? Ua faaalia e Molimau a Ieova i lenei senituri le mafai ona faia faapea. I le faia o se faamatalaga faatatau ia i latou, na matauina ai e le faatonu o le mekasini, Holocaust Educational Digest e faapea: “E matuā leai lava se Molimau a Ieova e mafai ona alu i se taua. . . . Pe ana faapea e iai uma taʻitaʻi o le lalolagi i lenei faatuatuaga, semanū e lē taitai ona tupu le [Taua Lona Lua a le Lalolagi].”

E mafai foi ona fai atu faapena i feteenaiga talu ai nei lava a isi vaega, e pei o lea na sasao atu i Aialani i Mātū. I ni nai tausaga ua mavae, na talaʻi ai se tasi o Molimau a Ieova mai lea fale i lea fale i se vaipanoa e iai Porotesano i le aai o Belfast. I le iloaina e faapea o le Molimau sa avea muamua ma Katoliko, na fesili atu ai lē ona le fale: “A o avea oe ma Katoliko, sa e lagolagoina le IRA [Irish Republican Army]?” Sa iloa lelei e le Molimau e faapea, e ono liua i se tagata sauā le tamaloa, auā sa taofia o ia ina ua maua o ia umia se fana a o alu atu e fasioti se tasi tagata Katoliko, ma o lea faatoʻā tatala mai. O lea, na tali atu ai le Molimau: “Ua lē o toe avea aʻu o se Katoliko. Ua avea nei aʻu o se tasi o Molimau a Ieova. I le avea o se Kerisiano moni, ou te lē mafai ai ona ou fasiotia se tagata mo so o se malo po o se tagata.” Ona o lea, na faatalofa atu ai lē ona le fale ma lūlū lona lima ma fai atu: “O fasiotiga tagata uma e sese. O loo outou faia se galuega lelei. Ia tumau pea i ai.”

Le Uiga o le Faatuatua i le Suafa o Iesu

Ae peitai, o le faatuatua i le suafa o Iesu, e sili atu na i lo o le lē auai i taua. O lona uiga, o le usiusitai i poloaiga uma lava a Keriso. Auā foi, na fetalai Iesu: “O aʻu uo outou, pe afai tou te faia mea uma lava ou te fai atu ai ia te outou,” ma o le tasi o ana poloaiga, “ia outou fealofani.” (Ioane 15:14, 17) O le alofa e saili e faia mea lelei i isi. E tineia ai faiga faailogalanu uma, faiga faalotu, ma le faailogatagata. Na faataʻitaʻi mai e Iesu le auala e faia ai faapea.

Sa iai i tagata Iutaia i aso o Iesu ni faalogona malolosi e tetee ai i tagata Samaria. I se faaeseesega, na talanoa atu Iesu i se fafine Samaria, ma o le iuga, na faatuatua ai le fafine ma isi tagata e toatele i lona suafa. (Ioane 4:39) Na taʻua foi e Iesu e faapea, o ona soo o le a fai ma molimau ia te ia i “Iutaia uma lava, ma Samaria, e oo lava i le tuluʻiga o le lalolagi.” (Galuega 1:8) O lana feau e maua ai le ola sa lē tatau ona faagata mai i na o tagata Iutaia. Ma le talafeagai lava, na faatonuina ai Peteru ina ia asiasi atu i le taʻitaʻiau Roma o Konelio. E ui lava sa lē faatagaina i le tulafono le asiasi atu o se tagata Iutaia i se tagata o se isi lanu, ae na faailoa atu e le Atua ia Peteru e ‘aua na te taʻuina atu ua leaga pe lē mamā se tasi tagata.’—Galuega 10:28.

I le faaaʻoaʻo ia Iesu, ua fesoasoani atu ai ma le loto naunau Molimau a Ieova i tagata uma lava—e tusa lava po o le ā le lanu, le lotu, po o le tulaga tautamaoaiga—ina ia aʻoaʻoina le faaolataga e maua e ala i le suafa o Iesu. O le faatuatua i le suafa o Iesu ua uunaia ai i latou e ‘folafola atu i le lautele e faapea o Iesu o le Alii.’ (Roma 10:8, 9) Matou te faalaeiauina oe ina ia e talia la latou fesoasoani ina ia mafai ai foi ona e aʻoaʻoina e tuu atu le faatuatua i le suafa o Iesu.

O le suafa o Iesu, e tatau ona faagaeeina moni ai faalogona o le faamamaluina, faaaloalo, ma le usiusitai. Ua faapea mai le aposetolo o Paulo: “Ina ia tootuli o tulivae uma lava i le suafa o Iesu, o e o i le lagi, ma e o i le lalolagi, ma e o i lalo o le lalolagi; ma ia taʻutaʻu atu e laulaufaiva uma lava o Iesu Keriso o le Alii lava ia, ia iu ai i le viiga o le Atua le Tamā.” (Filipi 2:10, 11) E tusa lava pe e lē mananao le toatele o ē o aināina le lalolagi e gauai atu i le pulega a Iesu, ae ua faaalia e le Tusi Paia e faapea, ua latalata mai le taimi o le a faia ai faapea e tagata uma lava, a lē o lea o le a faaumatia i latou. (2 Tesalonia 1:6-9) O lea la, o le taimi lenei e tuu atu ai le faatuatua i le suafa o Iesu e ala i le tausia o ana poloaiga uma lava.

[Faaopoopoga i lalo]

[Ata i le itulau 6]

E faitau miliona sa fasiotia ma ua fasiotia i le suafa o Iesu

[Ata i le itulau 7]

E lei teulotoina e Iesu ni faalogona faailogalanu. Ae ā oe?