Lomiga mo le Polokalame mo le Sauniga o le Faiva ma le Olaga Faa-Kerisiano

SETEMA 3-9

ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IOANE 1-2

“Le Uluaʻi Vavega na Faia e Iesu”

(Ioane 2:1-3) Ua oo i le aso lona tolu, ona faia lea o le ʻaiga o se faaipoipoga i Kana i Kalilaia, ma sa iai i inā le tinā o Iesu. ² Sa valaaulia foʻi Iesu ma ona soo i le ʻaiga o le faaipoipoga. ³ Ua lē lava le uaina, ona faapea mai lea o le tinā o Iesu iā te ia: “Ua leai sa latou uaina.”

w15 6/15 4 ¶3

Keriso Le Mana o le Atua

³ I le ʻaiga o se faaipoipoga na faia i Kana i Kalilaia, na faia ai le uluaʻi vavega a Iesu. Atonu na toʻatele atu le ʻauvalaaulia na auai nai lo o ē na faatalitalia. Po o le ā lava le tulaga, ae na uma le uaina. Sa aofia ai Maria le tinā o Iesu i le ʻauvalaaulia. A o faagasolo tausaga, e lē taumatea sa ia tomānatu i valoaga e faatatau i lana tama, lea o le a taʻua o le “Alo o le Silisili Ese.” (Luka 1:30-32; 2:52) Pe sa talitonu Maria o loo iā Iesu le mana e faia ai se vavega? O le mea na tupu i Kana, na faaalia ai le alolofa o Maria ma Iesu i le ulugalii fou ina neʻi faalumaina i laʻua. O lea na ia liua ai le pe ā ma le 100 kalone vai (380 L) e avea ma “uaina lelei.” (Faitau le Ioane 2:3, 6-11.) Pe sa manaʻomia ona faia e Iesu lenā vavega? E leai. Ae sa ia manatu mamafa i tagata ma faaaʻoaʻo i lona Tamā i le lagi i le faaalia o le limafoaʻi.

(Ioane 2:4-11) Ona fetalai atu lea o Iesu iā te ia: “Le fafine e, o le ā laʻu mea e fai i ai? E leʻi oo i loʻu itula.” ⁵ Ua fai atu lona tinā i le ʻautautua: “O le ā lava le mea e fai mai ai o ia, ia outou faia.” ⁶ Na tutū ai i le taimi lenā ni faguvai tetele se ono, e tusa ai ma tulafono o le faamamāina o tagata Iutaia. ⁷ Ua fetalai atu Iesu iā i latou: “Ia faatutumu faguvai i vai.” Ua latou faatutumuina ua oo i gutu o fagu. ⁸ Ua ia fetalai atu iā i latou: “Ia asu aʻe ma avatu i le pule o le ʻaiga.” Ona latou avatu lea. ⁹ Ina ua tofo le pule o le ʻaiga i le vai lea ua liua i le uaina, e leʻi iloa e ia po o fea na aumai ai, peitaʻi ua iloa e le ʻautautua o ē na asuina aʻe le vai. Ua valaau atu le pule o le ʻaiga i le alii faaipoipo ¹⁰ ma faapea atu iā te ia: “E muamua ona aumai e tagata le uaina lelei, ae pe a onanā, ona aumaia ai lea o le uaina leaga. A ua e taofia le uaina lelei e oo mai i le taimi nei.” ¹¹ Na faia e Iesu lenei mea i Kana i Kalilaia, o le amataga lea o ana faailoga, ua faailoa atu ai lona mamalu; ma ua faatuatua ai ona soo iā te ia.

jy 41 ¶6

Ua Faia e Iesu Lana Uluaʻi Vavega

O le uluaʻi vavega lenei ua faia e Iesu. Ina ua vaaia e ona soo fou lenei vavega, ua atili faamalosia ai lo latou faatuatua. Mulimuli ane, ua malaga atu nei Iesu, lona tinā, ma ona ʻafa uso i le aai o Kapanaumi i le itu i mātū i sisifo o le sami o Kalilaia.

Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga

(Ioane 1:1) Sa i le amataga le Upu, sa faatasi le Upu ma le Atua, ma o se atua foʻi le Upu.

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 1:1

le Upu: Po o “le Lokou.” I le gagana Eleni, ho loʹgos. O loo faaaogā i inei o se faalupega, e pei foʻi ona faaaogā i le Ioa 1:14 ma le Fal 19:13. Na faailoa mai e Ioane lē e faasino i ai lenei faalupega, o Iesu lea. Na faasino atu lenei faalupega iā Iesu a o soifua i le lagi o se foafoaga agaga, le taimi o lana faiva i le lalolagi o se tagata lelei atoatoa, ma le taimi ina ua faaeaina o ia i le lagi. Na avea Iesu ma Fofoga Fetalai a le Atua e faaooina mai faamatalaga ma faatonuga i tagata, ma isi atalii agaga o Lē na foafoaina mea. O lea, e talafeagai ona faapea atu a o leʻi afio mai Iesu i le lalolagi, na fesootaʻi mai Ieova i tagata e ala i le Upu, o lana agelu lea na avea ma ona fofoga taumomoli.—Ke 16:7-11; 22:11; 31:11; Eso 3:2-5; Fam 2:1-4; 6:11, 12; 13:3.

sa faatasi: I lenei mau, o le faasino nauna Eleni pros e maua ai le manatu e latalata ma le auaufaatasi. E faailoa mai ai foʻi nisi e eseese, ma i lenei mau, e faasino atu i le Atua moni e toʻatasi ma le Upu.

o se atua foʻi le Upu: Po o le “sa tauatua le Upu [po o “sē e pei o le atua”].” O le faamatalaga lenei a Ioane o loo faamatala ai se uiga po o se vala e faatatau i “le Upu” (i le gagana Eleni, ho loʹgos; tagaʻi i le faamatalaga mo suʻesuʻega o le Upu i lenei fuaiupu), o Iesu Keriso. O le tulaga silisili o le Upu, o ia o le Alo ulumatua o le Atua ma e ala iā te ia na foafoaina ai e le Atua isi mea uma, o se faavae lea e taʻua ai o ia “o se atua; o sē e pei o le atua.” O le toʻatele o le ʻaufaaliliu e fiafia i le faaliliuga “o le atua foʻi le Upu” lea e faatutusa ai Iesu ma le Atua e Ona le Malosi Uma Lava. Peitaʻi, e iai māfuaaga talafeagai e faapea atu ai e leʻi uiga Ioane e tutusa “le Upu” ma le Atua e Ona le Malosi Uma Lava. Muamua, i le Ioane 1:1, 2 pe a vaai i le fuaitau e muamua atu ma mulimuli mai i le vaega “o se atua foʻi le Upu,” o loo taʻua manino mai ai “sa faatasi le Upu ma le Atua.” E lē gata i lea, e faatolu ona faaaogā le upu Eleni the·osʹ i le fuaiupu muamua ma le lua. I le taimi muamua ma le taimi lona tolu, o loo faaaogā ai i luma o le upu the·osʹ se muānauna mautinoa, ae i le taimi lona lua e leai se muānauna mautinoa o loo faaaogā ai. E manatu le toʻatele o tagata atamamai o le leai o se muānauna mautinoa i luma o le upu the·osʹ i le faaaogāina i le taimi lona lua, e iai sona tāua. Pe a faaaogā le muānauna i nei fuaiupu, e faasino atu le the·osʹ i le Atua e Ona le Malosi Uma Lava. Ae pe afai e leai se muānauna mautinoa i luma o le upu the·osʹ, e faasino atu la i se uiga po o se vala e faatatau i “le Upu.” O lea, o nisi o faaliliuga o le Tusi Paia i le faa-Peretania, Falani, ma Siamani e faaliliuina ai lenei mau i se auala e taitutusa ma le Faaliliuga a le Lalolagi Fou, e faailoa mai ai le manatu o “le Upu” “o se atua; o sē e pei o le atua.” E lagolagoina foʻi lenei manatu e ni faaliliuga anamua o le Evagelia a Ioane, lea na faaliliuina i le faa-Sahidic ma le Bohairic, atonu o ni vaega o le gagana Coptic. O lenei faaliliuga atonu na faia i le senituri lona tolu ma le fā T.A., ma o loo faaeseese ai le auala e faaliliu ai le the·osʹ i le taimi muamua ma le taimi lona lua o loo faaaogā ai i le Ioa 1:1. O nei faaliliuga o loo faamatilatila ai se uiga o “le Upu,” o ona uiga e pei o le Atua ae e lē o faatutusa ai o ia ma lona Tamā o le Atua e Ona le Malosi Uma Lava. E ōgatusa lenei fuaiupu ma le auala o loo faamatala ai Keriso i le Kol 2:9 e faapea o loo mau i totonu iā te ia “le tumu uma o le uiga o le Atua.” E tusa ai ma le 2Pe 1:4, e oo lava i ē o le a pule faatasi ma Keriso e ʻavea i latou o agaga e pei o le Atua.’ E lē gata i lea, i le faaliliuga o le Septuagint, o le upu Eleni the·osʹ e tele ina tutusa ma upu Eperu o le ʼel ma le ʼelo·himʹ, lea e faaliliuina i le “Atua,” ma o lona uiga o “Sē e malosi.” O nei upu Eperu e faaaogā pe a faasino atu i le Atua e Ona le Malosi Uma Lava, isi atua ma tagata. O le taʻua o le Upu “o se atua,” po o “sē e malosi,” e ōgatusa ma le valoaga i le Isa 9:6, lea na valoia ai o le a taʻua le Mesia o le “Atua Malosi,” (ae e lē o le Atua e Ona le Malosi Uma Lava) ma o le a avea o ia ma “Tamā o le faavavau” o ē uma e maua le faaeaga e ola ai o ni ona tagatānuu. E faataunuuina lenei mea ona o le maelega o lona Tamā, o “Ieova o ʻau.”—Isa 9:7.

(Ioane 1:29) I le aso na sosoo ai, na ia iloa atu ai Iesu o loo maliu mai iā te ia, ona fai ane lea o ia: “Faauta! O le Tamaʻi Mamoe a le Atua, o lē e na te aveeseina le agasala a le lalolagi!

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 1:29

o le Tamaʻi Mamoe a le Atua: Ina ua māeʻa le papatisoga o Iesu ma le faaosoosoina o ia e le Tiapolo, na faailoa atu e Ioane le papatiso o Iesu “o le Tamaʻi Mamoe a le Atua.” E na o le mau lenei ma le Ioa 1:36 o loo maua ai lenei faaupuga. (Tagaʻi i le Faaopoopoga 23.) E talafeagai le faatusaina o Iesu i se mamoe. I le Tusi Paia sa faaaogā mamoe e fai ai taulaga mo le faamagaloina o agasala, ma maua ai le finagalo malie o le Atua. O lenā mea na faaāta mai ai le taulaga o le a faia e Iesu, pe a ofoina atu lona ola lelei atoatoa mo tagata. O le faaupuga o le “Tamaʻi Mamoe a le Atua” e mafai ona fesootaʻi atu i isi mau o Tusitusiga Paia. Pe a fua i le masani lelei o Ioane i Tusitusiga Paia Eperu, atonu na faasino atu lana faamatalaga i se tasi po o nisi o manatu nei: o le mamoe poʻa na ofo atu e Aperaamo e fai ai le taulaga nai lo o lona atalii o Isaako (Ke 22:13), le mamoe o le Paseka na fasia i Aikupito lea na maua ai e tagata Isaraelu na faapologaina le avanoa e laveaʻiina ai (Eso 12:1-13), po o le mamoe poʻa na ofo atu i le fata faitaulaga a le Atua i Ierusalema i taeao ma afiafi pō o aso taʻitasi (Eso 29:38-42). Atonu na mafaufau foʻi Ioane i le valoaga a Isaia, e faatatau i lē e taʻua o le “auauna” a Ieova lea e ʻtaʻitaʻiina e pei o le mamoe o le a fasia.’ (Isa 52:13; 53:5, 7, 11) Ina ua tusia foʻi e le aposetolo o Paulo lana uluaʻi tusi i Kerisiano i Korinito, na ia faasino atu iā Iesu o la tatou mamoe o le “paseka.” (1Ko 5:7) Na taʻua foʻi e le aposetolo o Peteru le “toto tāua o Keriso, ua pei o se tamaʻi mamoe e lē ponā ma e leai se ila.” (1Pe 1:19) E silia ma le 25 taimi o loo taʻua ai i le tusi o Faaaliga Iesu o lē ua faamamaluina, “o le Tamaʻi Mamoe” i se uiga faafaatusa.—O nisi nei o faaaʻoaʻoga: Fal 5:8; 6:1; 7:9; 12:11; 13:8; 14:1; 15:3; 17:14; 19:7; 21:9; 22:1.

Faitau Tusi Paia

(Ioane 1:1-18) Sa i le amataga le Upu, sa faatasi le Upu ma le Atua, ma o se atua foʻi le Upu. ² Sa faatasi o ia ma le Atua i le amataga. ³ Na faia mea uma lava e ala iā te ia, ma e leai foʻi se mea e tasi e leʻi faia e ala iā te ia. O le mea na faia ⁴ e ala iā te ia, o le ola lea, ma o le ola, o le malamalama lea o tagata. ⁵ Ua susulu mai le malamalama i le pōuliuli, ae e leʻi manumalo ai le pōuliuli. ⁶ Sa iai se tagata na auina mai e fai ma sui o le Atua: o lona igoa o Ioane. ⁷ Na sau lenei tagata e molimau, ina ia molimau i le malamalama, ina ia talitonu ituaiga o tagata eseese e ala iā te ia. ⁸ E lē o ia o lenā malamalama, ae o ia o le molimau e faatatau i lenā malamalama. ⁹ Ua toeitiiti ona maliu mai lea i le lalolagi o le malamalama moni, e na te faamalamalamaina ituaiga o tagata eseese. ¹⁰ Sa iai o ia i le lalolagi, ma na faia le lalolagi e ala iā te ia, ae peitaʻi e leʻi iloa o ia e le lalolagi. ¹¹ Na afio mai o ia i lona lava nuu, ae e leʻi taliaina o ia e ona lava tagata. ¹² Ae o i latou uma o ē na taliaina o ia, na ia avatu i ai le aiā e avea ai i latou ma fanau a le Atua, auā na latou faatuatua i lona suafa; ¹³ e latou te leʻi fananau mai ona o le toto, po o le manaʻo o le tino, po o le manaʻo o tagata, ae e mai i le Atua. ¹⁴ Ua avea le Upu ma tagata ma na nofo faatasi ma i tatou, ma na tatou vāai i lona mamalu, o le mamalu lea o le atalii e toʻatasi o le tamā; ma ua tumu o ia i le agalelei faifua ma e tautala foʻi ma le faamaoni. ¹⁵ (Ua molimau Ioane e uiga iā te ia, ua alaga o ia, o ia lenei ua faapea atu: “O lē e mulimuli mai, e sili o ia iā te aʻu, auā na iai o ia ae ou te leʻi iai aʻu.”) ¹⁶ Auā ua tatou maua pea le tele o lona agalelei faifua. ¹⁷ Talu ai na tuuina mai le Tulafono iā Mose, ua oo mai le agalelei faifua ma le upu moni e ala mai iā Iesu Keriso. ¹⁸ E leai lava se tasi ua vaai i le Atua; ua na o lē e toʻatasi o loo i le fatafata o le Tamā, o ia ua na faamatalaina mai le Tamā.

SETEMA 10-16

ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IOANE 3-4

“Molimau Atu Iesu i se Fafine Samaria”

(Ioane 4:6, 7) O loo iai i inā le vaipuna o Iakopo. Ua lē lavā Iesu i le malaga, ona ia nofo ai lea i le vaipuna, pe tusa o le itula e ono. ⁷ Ona sau ai lea o le fafine Samaria e asu vai. Ua fetalai atu Iesu iā te ia: “Aumai sina vai seʻi oʻu inu ai.”

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 4:6

ua lē lavā: E na o le pau lea o le vaega i Tusitusiga Paia, o loo taʻua ai “ua lē lavā” Iesu. O le taimi lea atonu o le 12 i le aoauli, ma e foliga mai i le taeao na malaga mai ai Iesu mai i le vanu o Ioritana i Iutaia e agaʻi atu i Sakura i Samaria, ma e 900 mita (3,000 futu) pe sili atu, e maualuga atu ai Samaria nai lo o Iutaia.—Ioa 4:3-5; Tagaʻi i le Faaopoopoga 22.

(Ioane 4:21-24) Ua fetalai atu Iesu: “Le mafine e, inā talitonu mai ia iā te aʻu, e oo mai le aso e tou te lē toe tapuaʻi ai i le Tamā i lenei mauga, po o i Ierusalema. ²² Ua outou tapuaʻi i mea tou te lē iloa; a ua matou tapuaʻi i mea ua matou iloa, auā e tupuga mai i tagata Iutaia le faaolataga. ²³ Ae e oo mai le aso ma ua oo foʻi nei i ai, o ē o loo i le tapuaʻiga moni, latou te tapuaʻi i le Tamā i le agaga ma le upu moni, auā o loo saʻilia e le Tamā tagata faapena e tapuaʻi atu iā te ia. ²⁴ O le Atua o le Agaga, ma o i latou o ē e tapuaʻi atu iā te ia, e tatau ona tapuaʻi i le agaga ma le upu moni.”

(Ioane 4:39-41) O lea, ua faatuatua ai iā te ia le toʻatele o tagata Samaria mai i lenā aai, ona o le molimau a le fafine e faapea: “Ua ia taʻu mai iā te aʻu o mea uma lava na ou faia.” ⁴⁰ Ina ua ō mai tagata Samaria iā te ia, ona latou talosaga mai lea iā te ia ina ia latou nonofo; ma na nofo ai o ia i inā mo aso e lua. ⁴¹ Mulimuli ane, e toʻatele nisi tagata ua talitonu ona o ana fetalaiga,

Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga

(Ioane 3:29) O le alii faaipoipo, o ia e ana le tamaʻitaʻi faaipoipo. Peitaʻi, pe a tū le uō sili a le alii faaipoipo ma faalogo i lona leo, ona matuā olioli ai lea o ia. O lea la, ua atoatoa ai foʻi loʻu olioli.

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 3:29

le uō sili a le alii faaipoipo: I taimi o le Tusi Paia, o le uō valalata a le alii faaipoipo e avea ma ona sui faaletulafono, ma e na te faatinoina se matafaioi tāua, o le faia lea o fuafuaga mo le faaipoipoga. Na manatu iā te ia o lē e faia fuafuaga manaʻomia, ina ia mafai ona tuufaatasia le alii ma le tamaʻitaʻi faaipoipo. I le aso o le faaipoipoga, e ō atu le solo o le faaipoipoga i le fale o le alii faaipoipo po o le fale o lona tamā, e fai ai le ʻaiga o le faaipoipoga. I le taimi o le ʻaiga, e olioli le uō sili a le alii faaipoipo pe a faalogo atu i le leo o le alii faaipoipo o talanoa ma le tamaʻitaʻi faaipoipo, talu ai ua iloa e le uō ua ia faataunuuina ma le manuia lona tiute. Na faatusaina e Ioane le papatiso o ia lava i le “uō sili a le alii faaipoipo.” I lenei mau, o Iesu e faasino atu i ai le alii faaipoipo ma e faaāta mai i le tamaʻitaʻi faaipoipo ona soo o se vaega. Na sauniunia e Ioane le papatiso le ala mo le Mesia, e ala i lona faailoa atu o sui muamua o le “tamaʻitaʻi faaipoipo” iā Iesu Keriso. (Ioa 1:29, 35; 2Ko 11:2; Efe 5:22-27; Fal 21:2, 9) Pe a faataunuuina le sini o “le uō sili a le alii faaipoipo” o le faailoa atu o le alii faaipoipo, ona lē toe avea lea o ia o sē e tāua. I se tulaga talitutusa, na faapea mai Ioane e faatatau iā te ia ma Iesu: “E tatau ona faateleina pea o ia, a o aʻu nei, e tatau ona faaitiitia.”—Ioa 3:30.

(Ioane 4:10) Ona tali atu lea o Iesu iā te ia: “Ana e iloa le meaalofa foaʻifua a le Atua ma lē ua fai atu iā te oe, ʻAumai sina vai seʻi oʻu inu ai,’ semanū ua e ōle mai iā te ia, ona ia avatu ai lea iā te oe o le vai o le ola.”

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 4:10

vai o le ola: O lenei faaupuga i le gagana Eleni e faasino saʻo atu i vai e tafe ma vaipuna. E ese mai i vai e toʻa i totonu o se vaieli. I le Le 14:5, o le faaupuga i le gagana Eperu mo le “vaipuna” e faasino saʻo atu i le “vai o le ola.” E faamatala i le Ie 2:13 ma le 17:13 Ieova o le “puna o le vai ola,” o le vai faafaatusa lea e maua ai le ola. Ina ua talanoa atu Iesu i le fafine Samaria, na ia faaaogāina le faaupuga “vai o le ola” i se uiga faafaatusa, ae e foliga mai na manatu le fafine i le taimi muamua, na talanoa o ia i se vai moni.—Ioa 4:11; tagaʻi i le faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 4:14.

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 4:14

o le vai lea ou te avatua: O le faaupuga “vai” ma le “vaipuna” o loo faaaogā i inei i se uiga faafaatusa. Muamua atu i le talanoaga a Iesu ma le fafine Samaria, na taʻua ai e Iesu le “vai o le ola.” (Tagaʻi i le faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 4:10) Na faaauau le faamatalaga a Iesu i lona taʻua e faapea, o le vai e na te foaʻiina atu e avea o se vaipuna e puna mai ai le ola e faavavau mo ē e latou te mauaina. E faaaogā i le Afioga a le Atua le vai, o se faatusa o sauniuniga a le Atua mo le toe faafoʻisia o tagata i le tulaga lelei atoatoa. O se vala tāua o lenā vai faafaatusa o le taulaga togiola a Iesu. I lenei mau, o loo uaʻi atu Iesu i aogā faaleagaga e maua e i latou e faalogo iā te ia ma avea ma ona soo. Pe a oo ina “latou iloa” Ieova le Atua ma Iesu Keriso ma faaalia le faatuatua e ala i le ola e tusa ai ma lenā iloa, o le a latou maua le faamoemoe o le ola e faavavau. (Ioa 17:3) Na fetalai Iesu o se tagata e na te talia lenei vai faafaatusa, e avea o se vaipuna i totonu iā te ia e puna mai ai aogā e maua ai le ola e faavavau. E uunaʻia foʻi lenā tagata e faasoa atu le “vai o le ola” i isi.—Fal 21:6; 22:1, 17.

Faitau Tusi Paia

(Ioane 4:1-15) Ua silafia e le Alii, ua iloa e le ʻau Faresaio e tele soo ua faia ma papatisoina e Iesu nai lo o Ioane, ² (e ui lava o soo o Iesu na faia le papatisoga ae lē o Iesu) ³ ua ia tuua Iutaia ae toe maliu atu i Kalilaia. ⁴ Ae e tatau ona ui atu o ia i Samaria. ⁵ Ona oo atu lea o ia i le aai o Samaria ua taʻua o Sukara, e lata i le fanua lea na tuuina atu e Iakopo i lona atalii o Iosefa. ⁶ O loo iai i inā le vaipuna o Iakopo. Ua lē lavā Iesu i le malaga, ona ia nofo ai lea i le vaipuna, pe tusa o le itula e ono. ⁷ Ona sau ai lea o le fafine Samaria e asu vai. Ua fetalai atu Iesu iā te ia: “Aumai sina vai seʻi oʻu inu ai.” ⁸ (Ua ō atu foʻi ona soo i le aai e faatau mai ni meaʻai.) ⁹ A ua fai mai le fafine Samaria iā te ia: “Aiseā ua e talosaga mai ai mo se vai seʻi e inu ai, o oe o le tagata Iutaia, ae o aʻu o le fafine Samaria?” (Auā e lē feaveaʻia mea a Iutaia ma Samaria.) ¹⁰ Ona tali atu lea o Iesu iā te ia: “Ana e iloa le meaalofa foaʻifua a le Atua ma lē ua fai atu iā te oe, ʻAumai sina vai seʻi oʻu inu ai,’ semanū ua e ōle mai iā te ia, ona ia avatu ai lea iā te oe o le vai o le ola.” ¹¹ Ua ia faapea mai iā te ia: “Lau susuga e, e leai sau pakete e asu aʻe ai le vai, auā e loloto le vaieli. O fea la e te maua mai ai lenei vai o le ola? ¹² E sili ea oe i lo matou augātamā o Iakopo, o lē na tuu maia le vaieli iā i matou, ma na feinu ai o ia, ma ona atalii, atoa ma lafupovi?” ¹³ Ua tali atu Iesu iā te ia: “O i latou uma e feinu i lenei vai, e toe fia feinu foʻi. ¹⁴ A o lē e inu i le vai ou te foaʻiina atu, e lē toe fia inu lava o ia, a o le vai lea ou te avatua mo ia, e avea o se vaipuna i totonu iā te ia e puna mai ai le ola e faavavau.” ¹⁵ Ua fai mai le fafine iā te ia: “Lau susuga e, aumai ia iā te aʻu lenā vai, ina ia ou lē toe fia inu ai pe toe sau ai foʻi i inei e asu vai.”

SETEMA 17-23

ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IOANE 5-6

“Mulimuli iā Iesu ma le Uunaʻiga Saʻo”

(Ioane 6:9-11) “O loo i inei le tamaitiiti e iai ana falaoa karite e lima ma tamaʻi iʻa e lua. Ae pe e lava ai le toʻatele i nei mea?” ¹⁰ Ua faapea atu Iesu: “Ia fai ane i tamāloloa e taooto mo le taumafataga.” E tele foʻi le mutia i inā, o lea ua taooto ai tamāloloa pe tusa ma le lima afe. ¹¹ Ona tago lea o Iesu i falaoa ma fai le faafetai, ona tufatufa atu lea i ē ua taooto e aai. Ua faapena foʻi i tamaʻi iʻa, ua avatu e faitalia i latou.

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 6:10

ua taooto ai tamāloloa pe tusa ma le lima afe: E mai i isi tusi o loo faamatalaina ai lenei vavega, e na o le tusi a Mataio o loo taʻua ai le manatu: “ae e leʻi faitauina ai fafine ma tamaiti.” (Mat 14:21) E mafai la ona faapea atu e silia ma le 15,000 tagata na fafagaina faavavega.

(Ioane 6:14) Ua vāai atu tamāloloa i faailoga na ia faia, ona faapea ane lea: “E moni lava o le perofeta lenei na valoia e sau i le lalolagi.”

(Ioane 6:24) Ua iloa e le motu o tagata e lē o iai Iesu po o ona soo, ona latou faaee lea o o latou tamaʻi vaa ma ō atu i Kapanaumi e suʻe Iesu.

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 6:14

le perofeta: O le toʻatele o tagata Iutaia i le uluaʻi senituri T.A., na latou faatalitalia o le perofeta e pei o Mose lea e taʻua i le Te 18:15, 18, o le a avea ma Mesia. I lenei mau, o le faaupuga sau i le lalolagi e foliga mai e faasino atu i le auala na faatalitalia e aliaʻe mai ai le Mesia. E na o Ioane na faamauina mea na tutupu o loo taʻua i lenei fuaiupu.

(Ioane 6:25-27) Ina ua latou maua o ia i le isi itu o le sami, ona latou fai mai lea iā te ia: “Le Aʻoaʻo e, o anafea na e maliu mai ai i inei?” ²⁶ Ona tali atu lea o Iesu: “E moni, e moni, ou te fai atu iā te outou, Ua outou saʻilia aʻu ona sa outou aai i falaoa ma maoona ai, ae e lē ona o faailoga na outou vāai i ai. ²⁷ Aua tou te galulue mo meaʻai e pala, a o le meaʻai e tumau ai i le ola e faavavau, lea e tuuina atu e le Atalii o le tagata iā te outou; auā o ia lenei ua faamaonia e le Atua le Tamā.”

(Ioane 6:54) O lē e ʻai i loʻu tino ma inu i loʻu toto, e maua e ia le ola e faavavau, ma ou te toe faatūina o ia i le aso mulimuli;

(Ioane 6:60) Ina ua faalogo le toʻatele o le ʻausoo i lenei mea, ona faapea ane lea: “E mataʻutia nei upu; o ai se isi e fia faalogo i ai?”

(Ioane 6:66-69) Ona o lea, ua toe foʻi ai le toʻatele o ona soo i mea na latou tuua, ma lē toe savavali ai ma ia. ⁶⁷ Ona faapea atu lea o Iesu i le toʻasefulu lua: “Po ua outou fia ō foʻi ma outou?” ⁶⁸ Ua tali mai Simona Peteru iā te ia: “Le Alii e, o ai a matou ō i ai? Ua iā te oe upu o le ola e faavavau. ⁶⁹ Ua matou talitonu ma matou iloa o oe o Lē e Paia a le Atua.”

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 6:27, 54

meaʻai e pala . . . le meaʻai e tumau ai i le ola e faavavau: Na iloa lelei e Iesu e iai tagata e pau le māfuaaga na mulimuli atu ai iā te ia ma ona soo, ona o le fia maua o ni manuia faaletino. E ui o meaʻai faaletino e faatumauina ai le ola o tagata mai i lea aso i lea aso, ae o “meaʻai” faaleagaga mai i le Afioga a le Atua, e mafai ona maua ai le ola e faavavau. Na uunaʻia e Iesu le motu o tagata ina ia ʻgalulue mo meaʻai e tumau ai i le ola e faavavau,’ e ala i le faia o taumafaiga e faamalie o latou manaʻoga faaleagaga, ma faaalia le faatuatua i mea ua latou aʻoaʻoina.—Mat 4:4; 5:3; Ioa 6:28-39.

ʻai i loʻu tino ma inu i loʻu toto: O le siʻomaga o lenei mau e faailoa mai ai o ē e aai ma inu e latou te faia faapea i se uiga faafaatusa, e ala i le faaalia o le faatuatua iā Iesu Keriso. (Ioa 6:35, 40) Na faia e Iesu lenei faamatalaga i le 32 T.A., o lea, e leʻi talanoa la o ia e faatatau i le Talisuaga Afiafi a le Alii lea na ia faavaeina i se tausaga mulimuli ane. Na ia faia lenei faamatalaga a o toeitiiti faia “le paseka, o le tausamiga lea a tagata Iutaia” (Ioa 6:4), atonu ina ia faamanatu atu ai i lana ʻaufaalogologo le tausamiga lea ua lata ane, ma le tāua o le toto o le tamaʻi mamoe i le laveaʻiga o ola, i le pō na tuua ai Aikupito e tagata Isaraelu. (Eso 12:24-27) I se tulaga talitutusa, na faamatilatila atu e Iesu le tāua o lona toto ina ia mafai ai ona maua e ona soo, le ola e faavavau.

w05 9/1 21 ¶13-14

Tatou te Savavali i le Suafa o Ieova lo Tatou Atua

¹³ Ae ui i lenā mea, na mulimuli atu tagata iā Iesu ma na latou mauaina o ia “i le tasi itu o le vai,” e pei ona taʻua e Ioane. Aiseā na latou mulimuli ai iā Iesu e ui na ia teena a latou taumafaiga e fai o ia ma tupu? Sa faaletino le vaaiga a le toʻatele, auā na latou taʻua meataumafa na saunia e Ieova i le vaomatua i ona pō o Mose. Sa latou manatu, e tatau iā Iesu ona saunia ni meataumafa mo i latou. Na silafia e Iesu o latou faanaunauga sesē, o lea na amata ai ona ia aʻoaʻoina i latou i upu moni faaleagaga, ia e mafai ona fesoasoani e toe fetuunaʻi o latou mafaufauga. (Ioane 6:17, 24, 25, 30, 31, 35-40) I le tali atu, na muimui nisi faasaga iā te ia, aemaise lava ina ua ia fetalai i lenei tala faatusa: “E moni, e moni, ou te fai atu iā te outou, afai tou te lē aai i le tino o le Atalii o le tagata, a lē inu foʻi i lona toto, ua lē i totonu iā te outou le ola. O lē ʻai i loʻu tino ma inu i loʻu toto, ua iā te ia le ola faavavau; ou te toe faatūina foʻi o ia i le aso gataaga.”—Ioane 6:53, 54.

¹⁴ O talafaatusa a Iesu, na masani ona uunaʻia ai tagata e faaalia pe na latou faanaunau moni lava e savavali ma le Atua. O le fuafuaga foʻi lenā o lenei tala faatusa. Na faapogaia ai le matuā lē fiafia o le toʻatele. Tatou e faitau ai e faapea: “Ua faalogologo ai isi ona soo e toʻatele, ona faapea ai lea o i latou, ʻO le upu faigatā lenā; o ai ea se na te mafaia ona faalogologo i ai?’ ” Na toe fetalai Iesu, e tatau ona latou saʻilia le uiga faaleagaga o ana fetalaiga. Na ia fetalai: “O le agaga lea e tupu ai le ola, e lē aogā le tino i se mea; o upu ou te fai atu iā te outou, o le agaga ia, o le ola foʻi ia.” Peitaʻi, e toʻatele lava e leʻi faalogo, ma ua taʻua i le tala: “Talu ai ua ō ese isi o ona soo e toʻatele i tua, a e leʻi toe feoaʻi i latou ma ia.”—Ioane 6:60, 63, 66.

Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga

(Ioane 6:44) E lē mafai ona sau o se tagata iā te aʻu pe a lē tosina mai o ia e le Tamā o lē na auina mai aʻu; ma ou te toe faatūina o ia i le aso mulimuli.

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 6:44

tosina mai o ia: E ui o le veape Eleni mo le “tosina” e faasino atu i le toso mai o se upega o iʻa (Ioa 21:6, 11), ae e lē faapea ai e toso faamalosi mai e Ieova tagata, e ui e latou te lē mananaʻo i ai. Atonu na faasino atu le faamatalaga a Iesu i upu o loo i le Ie 31:3, lea na fetalai ai Ieova i ana auauna anamua: “Na ou tosina mai ai oe i loʻu alofa faamaoni.” (O le veape Eleni foʻi lea o loo faaaogā i le Septuagint i lenei mau.) E tai faapena foʻi le auala o loo tosina mai ai e Iesu tagata eseese iā te ia, e pei ona taʻua i le Ioa 12:32. Ua faailoa mai i Tusitusiga Paia ua tuuina mai e Ieova i tagata le saʻolotoga e filifili ai. E faia e le tagata lava ia lana filifiliga pe auauna iā Ieova. (Te 30:19, 20) E tosina atu ma le māfana e le Atua iā te ia i latou ua saunia o latou loto. (Sl 11:5; Fat 21:2; Ga 13:48) E faia faapea e Ieova e ala i le feʻau o le Tusi Paia ma lona agaga paia. O le valoaga i le Isa 54:13 lea e toe sii mai i le Ioa 6:45, e faasino atu iā i latou e tosina atu e le Tamā.—Faatusatusa i le Ioa 6:65.

(Ioane 6:64) Ae e lē talitonu nisi o outou.” Auā na silafia e Iesu mai i le amataga ē e lē talitonu, ma lē e faalataina o ia.

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 6:64

na silafia e Iesu . . . lē e faalataina o ia: Na faasino atu le faamatalaga a Iesu iā Iuta le Sekara. Na alu le pō atoa o tatalo Iesu i lona Tamā, a o leʻi filifilia ona aposetolo e toʻa 12. (Lu 6:12-16) O lea i le taimi muamua, sa faamaoni Iuta i le Atua. Peitaʻi, na iloa e Iesu mai i valoaga i Tusitusiga Paia Eperu, o le a faalataina o ia e sana uō vavalalata. (Sl 41:9; 109:8; Ioa 13:18, 19) Ina ua amata ona sesē ala o Iuta, na mātauina e Iesu lenā suiga ona e na te silafia loto ma manatu o tagata. (Mat 9:4) O le tomai o le Atua e na te muaʻi silafia ai mea, na ia silafia ai o se uō maufaatuatuaina a Iesu o le a avea ma faalata. Peitaʻi, e lē ōgatusa ma uiga o le Atua faapea ana feutagaʻiga i le taimi ua teʻa, pe a manatu e faapea o Iuta o le a faalataina Iesu, e peiseaʻī na tuupōina e na te faia lenā mea.

mai i le amataga: E lē o faasino atu lenei faamatalaga i le taimi na fanau ai Iuta po o le taimi na filifilia ai o se aposetolo, lea na faia e Iesu ina ua uma ona tatalo i le pō atoa. (Lu 6:12-16) Nai lo o lea, sa faasino atu i le taimi ina ua amata ona amio faaʻoleʻole Iuta, o se mea na vave ona mātaulia e Iesu. (Ioa 2:24, 25; Fal 1:1; 2:23) E faailoa mai foʻi i inei o gaoioiga a Iuta na taupulepule ma fuafuaina, ae e lē o se mea na tupu ona o se suiga faafuaseʻi i lona loto. I Tusitusiga Paia Eleni, e tele uiga o le upu “amataga” (i le gagana Eleni, ar·kheʹ) e fua i le siʻomaga o le mau. O se faataʻitaʻiga i le 2Pe 3:4, o loo faaliliuina ai le “amataga” i le “talu mai le foafoaga o le lalolagi.” Ae o le tele o taimi e faaaogā ai, e faasino atu i se taimi patino. O se faataʻitaʻiga, na taʻua e Peteru na liligi ifo le agaga paia i tagata o nuu ese “e pei foʻi ona oo ifo iā i tatou i le amataga.” (Ga 11:15) E leʻi uiga atu Peteru i le taimi na fanau ai o ia, pe ina ua filifilia o ia e avea ma aposetolo. Nai lo o lea, na faasino atu o ia i le Penetekoso 33 T.A., o “le amataga” lea o le liligiina ifo o le agaga paia mo se fuafuaga patino. (Ga 2:1-4) O nisi faataʻitaʻiga o le auala e faaaogā ai le upu “amataga” e fua i le siʻomaga o le mau, e maua i le Lu 1:2; Ioa 15:27; ma le 1Io 2:7.

Faitau Tusi Paia

(Ioane 6:41-59) Ua tomumumu tagata Iutaia ona o lana fetalaiga: “O aʻu o le areto na alu ifo mai i le lagi”; ⁴² ma ua latou faapea ane: “Pe e lē o Iesu ea lea o le atalii o Iosefa, o lē ua tatou iloa lona tamā ma lona tinā? E faapefea ona ia fai mai, ʻUa ou sau mai i le lagi’?” ⁴³ Ua tali atu Iesu iā i latou: “Soia tou te tomumumu. ⁴⁴ E lē mafai ona sau o se tagata iā te aʻu pe a lē tosina mai o ia e le Tamā o lē na auina mai aʻu; ma ou te toe faatūina o ia i le aso mulimuli. ⁴⁵ Ua tusia e le ʻau Perofeta, ʻE aʻoaʻoina i latou uma e Ieova.’ O i latou uma ua faalogo ma aʻoaʻoina e le Tamā, e ō mai iā te aʻu. ⁴⁶ E leai se tagata ua vaai i le Tamā, na o lē ua auina mai e le Atua; o ia lea ua vaai i le Tamā. ⁴⁷ E moni, e moni, ou te fai atu iā te outou, O lē e talitonu iā te aʻu, e ola o ia e faavavau. ⁴⁸ “O aʻu o le areto o le ola. ⁴⁹ Na aai o outou tamā i le manai i le toafa, a ua feoti i latou. ⁵⁰ O le areto lenei ua alu ifo mai i le lagi, ma e lē oti le tagata e ʻai ai. ⁵¹ O aʻu o le areto ola na sau mai i le lagi; pe a ʻai ai se tasi i lenei areto, o le a ola o ia e faavavau. O le areto ou te avatu, o loʻu tino lea e fai ma sui o ola o le lalolagi.” ⁵² Ua fefinauaʻi tagata Iutaia ma faapea ane: “E faapefea ona aumai e lenei tagata lona tino tatou te aai ai?” ⁵³ Ona fetalai atu lea o Iesu iā i latou: “E moni, e moni, ou te fai atu iā te outou, Pe afai tou te lē aai i le tino o le Atalii o le tagata, ma inu i lona toto, e lē i totonu iā te outou le ola. ⁵⁴ O lē e ʻai i loʻu tino ma inu i loʻu toto, e maua e ia le ola e faavavau, ma ou te toe faatūina o ia i le aso mulimuli; ⁵⁵ auā o loʻu tino o le meaʻai moni lea, ma o loʻu toto o le meainu moni lea. ⁵⁶ O lē e ʻai i loʻu tino ma inu i loʻu toto e tumau ona autasi ma aʻu, o aʻu foʻi ma ia. ⁵⁷ E pei ona soifua o le Tamā o lē na auina mai aʻu, ua ou ola foʻi ona o le Tamā, o lē foʻi e ʻai i loʻu tino, e ola o ia ona o aʻu. ⁵⁸ O le areto lenei ua alu ifo mai i le lagi. E lē pei o le taimi na aai ai o outou tamā ma feoti. Ae o lē e ʻai i lenei areto, e ola o ia e faavavau.” ⁵⁹ Ua fetalai o ia i nei mea, a o ia aʻoaʻo atu i tagata o loo potopoto i Kapanaumi.

SETEMA 24-30

ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IOANE 7-8

“Na Faamamaluina e Iesu Lona Tamā”

(Ioane 7:15-18) O lea, ua taumānatu ai tagata Iutaia ma faapea ane: “E faapefea ona poto lenei tagata i tusi ae e leʻi lelei ni ana aʻoga?” ¹⁶ Ona tali atu lea o Iesu ma fetalai atu: “O mea ua ou aʻoaʻoina atu, e lē o ni oʻu manatu, a o manatu o lē na auina mai aʻu. ¹⁷ Afai e naunau se tasi e fai Lona finagalo, e iloa ai e ia pe e mai i le Atua le aʻoaʻoga, po o soʻu lava manatu. ¹⁸ O lē e tautala e tusa ma ona lava manatu, o loo saʻili e ia lona lava viiga. Peitaʻi, o lē e saʻili le viiga o lē na auina mai o ia, e faamaoni ma e amiotonu lava o ia.

cf 100-101 ¶5-6

“Ua Tusia”

⁵ Na manaʻo Iesu ia iloa e tagata Lē e aumai ai lana feʻau. Na fetalai o ia: “O mea ua ou aʻoaʻoina atu, e lē o ni oʻu manatu, a o manatu o lē na auina mai aʻu.” (Ioane 7:16) I se isi taimi na fetalai ai o ia: “Ou te lē faia se mea i loʻu lava loto; ae e pei ona aʻoaʻo mai e le Tamā iā te aʻu, o mea ia ou te tautala atu ai.” (Ioane 8:28) Na fetalai atili o ia: “O mea ua ou fai atu ai iā te outou, ou te leʻi tautala atu i ni oʻu lava manatu; ae o le Tamā o loo autasi pea ma aʻu o loo faia ana galuega.” (Ioane 14:10) O se tasi o faamaoniga o le tausisi o Iesu i ana faamatalaga, o lona siiina mai pea lea o mau mai i le Afioga tusia a le Atua.

⁶ O se iloiloga totoʻa o fetalaiga a Iesu, e iloa ai e silia ma le ʻafa o tusi o Tusitusiga Paia Eperu na sii saʻo mai, pe faasino atu foʻi i ai Iesu. Atonu e manatu i le taimi muamua e lē mataʻina lenā mea. E te ono manatu, e tolu ma le afa tausaga na aʻoaʻo atu ai Iesu i nofoaga faitele ma talaʻi atu, ae e na te leʻi siiina uma mai tusitusiga paia na maua i lenā taimi. Peitaʻi, atonu na faia faapea e Iesu. Manatua, e na o sina vaega o fetalaiga ma gaoioiga a Iesu ua faamauina. (Ioane 21:25) O le mea moni, e mafai ona e faitauina leotele fetalaiga uma a Iesu na faamauina, i totonu o le na o ni nai itula. Ae, seʻi faaata le talanoa e faatatau i le Atua ma lona Malo i ni nai itula, ma taumafai e sii mai manatu mai i le silia i le ʻafa o Tusitusiga Paia Eperu! E lē gata i lea, o le tele o taimi e leʻi iai iā Iesu ni kopi o tusi tāʻai. Ina ua fai lana lauga taʻutaʻua i luga o le mauga, na sii saʻo mai e Iesu pe faasino atu foʻi i le tele o Tusitusiga Paia Eperu, e aunoa ma le vaai i ni tusi tāʻai.

(Ioane 7:28, 29) Ona alaga atu lea o Iesu a o aʻoaʻo atu i le malumalu, ua faapea atu: “Ua outou iloa aʻu ma le mea na ou sau ai. Ae ou te leʻi sau ona o loʻu lava loto, ae e iai moni lē na auina mai aʻu, ae tou te lē iloa o ia. ²⁹ Ua ou iloa o ia, auā o aʻu o lona sui, ma o Ia o lē na auina mai aʻu.”

(Ioane 8:29) O loo ma faatasi ma lē na auina mai aʻu; ma na te leʻi tuua aʻu na o aʻu, auā ou te faia pea mea e fiafia i ai lona finagalo.”

w11 3/15 11 ¶19

Ia Maua le Agaga o le Atua, ae Lē o le Agaga o le Lalolagi

¹⁹ Ia matuā usiusitaʻi iā Ieova. Sa faia i taimi uma e Iesu le finagalo o lona Tamā. Sa iai le taimi na manaʻo ai Iesu e taulima se tulaga faigatā, i se auala e ese mai i le finagalo o lona Tamā. Ae o lona faatuatua na fai atu ai i lona Tamā: “E lē o loʻu loto, ae ia faia lou finagalo.” (Luka 22:42) Ia tatou fesili ifo, ʻPo o oʻu usitaʻi i le Atua e ui i tulaga faigatā?’ E tatau ona tatou usiusitaʻi i le Atua ina ia maua ai le ola. Ona o ia o Lē na faia i tatou, ma le Puna o le ola ma Lē e faatumauina, e tatau la ona tatou usiusitaʻi iā te ia i mea uma. (Sala. 95:6, 7) E sili le usiusitaʻi i taimi uma. E tatou te lē maua le finagalo malie o le Atua pe a lē usiusitaʻi.

Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga

(Ioane 7:8-10) Ia outou ō i le tausamiga; ou te lē alu i le tausamiga auā e leʻi oo i oʻu aso.” ⁹ Ina ua uma ona ia taʻu atu o nei mea iā i latou, ona nofo ai pea lea o ia i Kalilaia. ¹⁰ Peitaʻi, ina ua ō ona uso i le tausamiga, ona ia maliu faalilolilo atu lea, e lē iloa e tagata.

w07 2/1 6 ¶4

Aiseā e Tautala ai i le Mea Moni?

O le ā se faaaʻoaʻoga na faataatia e Iesu i lenei vala? I se tasi taimi, na talanoa ai Iesu ma nisi e lē o ni ona soo na fia iloa fuafuaga o lana malaga. Na latou fautua atu: “Ia e tuua lenei mea, ma e alu ane i Iutaia.” O le ā le tali a Iesu? “Ō aʻe ia outou i lea tausamiga; ou te lē alu aʻe nei i lea tausamiga, auā e leʻi oo mai oʻu pō.” E leʻi umi, ae malaga atu loa Iesu i Ierusalema mo le tausamiga. Aiseā na ia tali atu ai faapea? Ona sa lē tatau ona latou iloa faamatalaga auʻiliʻili uma o le mea e feafioaʻi ai o ia. E leʻi pepelo la Iesu, ma na te leʻi avatu se tali atoatoa iā i latou, ina ia faaitiitia ai lamatiaga e latou te faaoo iā te ia ma ona soo. E lē o se pepelo lea auā na tusi le aposetolo o Peteru e uiga iā Keriso: “O lē na lē agasala lava, na lē iloa foʻi se pepelo i lona fofoga.”—Ioane 7:1-13; 1 Peteru 2:22.

(Ioane 8:58) A ua faapea atu Iesu iā i latou: “E moni, e moni, ou te fai atu iā te outou, A o leʻi iai Aperaamo, a ua leva ona ou iai.”

nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 8:58

a ua leva ona ou iai: Na mananaʻo tagata Iutaia tetee e fetogi Iesu i maa ona o lona faapea mai na ia ʻvaai iā Aperaamo,’ e ui na latou faapea atu iā Iesu ʻe leʻi atoa le lima sefulu o ona tausaga.’ (Ioa 8:57) O le tali a Iesu na ia faailoa atu ai lona soifuaga i le lagi o se foafoaga agaga malosi a o leʻi avea o se tagata, i le taimi a o leʻi fanau Aperaamo. E faapea mai nisi o lenei fuaiupu e faailoa mai ai o Iesu o le Atua. E latou te finau mai o le faaupuga i le gagana Eleni o loo faaaogā i inei o le e·goʹ ei·miʹ (faaliliuina i nisi Tusi Paia “O aʻu o lē ola”), e faasino atu i le faaliliuga a le Septuagint o le Eso 3:14, ma e tatau ona tutusa le auala e faaliliu ai nei mau. Peitaʻi i le Ioa 8:58, o le gaoioiga (e faasino atu i le iai o Iesu) o loo faamatalaina e le veape Eleni ei·miʹ, na amata mai “a o leʻi iai Aperaamo” ma o loo faaauau pea. O lea, ua talafeagai le faaliliuga “ua leva ona ou iai” nai lo o le “o aʻu o lē ola,” ma o le tele o faaliliuga anamua ma aso nei e latou te faaaogā faaupuga e talitutusa ma le “ua leva ona ou iai.” O le mea moni, i le Ioa 14:9, o loo faaaogā ai lava le veape Eleni ei·miʹ i upu nei a Iesu: “Filipo e, ua leva ona ou faatasi ma outou, ae e te leʻi iloa lava aʻu?” O le tele o faaliliuga e tai faapea le auala e faaupu ai, ma e faailoa mai ai e leai se māfuaaga talafeagai i le kalama e lē mafai ai ona faaliliuina le ei·miʹ i le “ua leva ona ou iai,” e fua lava i le siʻomaga o le mau. (O nisi nei o mau o loo faaaogā ai se veape Eleni o loo faamatala ai se mea ua teʻa o loo faaauau mai i le taimi lenei, e faaliliu ai se veape e faasino atu i le taimi lenei: Lu 2:48; 13:7; 15:29; Ioa 1:9; 5:6; 15:27; Ga 15:21; 2Ko 12:19; 1Io 3:8.) E lē gata i lea, o manatu o Iesu o loo faamauina i le Ioa 8:54, 55 e faailoa mai ai e leʻi taumafai o ia e faatutusa o ia ma lona Tamā.

Faitau Tusi Paia

(Ioane 8:31-47) Ona fetalai atu lea o Iesu i tagata Iutaia ua talitonu iā te ia: “O outou o oʻu soo moni pe a outou tumau i aʻu upu, ³² ma e iloa e outou le upu moni, e tuusaʻoloto foʻi outou e le upu moni.” ³³ Ua latou tali mai iā te ia: “O i matou o le fanau a Aperaamo, ma e leʻi faia lava i matou ma pologa a se tagata. Aiseā la ua e fai mai ai ʻE tuusaʻoloto outou’?” ³⁴ Ua tali atu Iesu iā i latou: “E moni, e moni, ou te fai atu iā te outou, O lē na te faia le agasala, o le pologa lea a le agasala. ³⁵ E lē tumau foʻi e faavavau le pologa i se aiga; ae e tumau e faavavau le atalii. ³⁶ O le mea lea, afai e tuusaʻoloto outou e le Atalii, ona outou saʻoloto moni ai lea. ³⁷ Ou te iloa o outou o le fanau a Aperaamo; ae o loo outou lamalama e fasioti iā te aʻu, ona tou te lē taliaina aʻu upu. ³⁸ Ua ou tautala i mea na ou vaai i ai a o ma faatasi ma loʻu Tamā; a o outou, ua outou faia mea ua outou faalogo ai mai i lo outou tamā.” ³⁹ Ona latou tali mai lea iā te ia: “O lo matou tamā o Aperaamo.” Ua fetalai atu Iesu: “Afai o outou o le fanau a Aperaamo, ia faia galuega a Aperaamo. ⁴⁰ A o lenei, ua outou lamalama e fasioti iā te aʻu, o le tagata ua taʻu atu iā te outou le upu moni ua ou faalogo ai mai i le Atua. O le mea lenā e leʻi faia e Aperaamo. ⁴¹ Tou te faia galuega a lo outou tamā.” Ua latou fai mai iā te ia: “Matou te leʻi fananau mai ona o le faitaaga; e toʻatasi lo matou Tamā, o le Atua lea.” ⁴² Ua fetalai atu Iesu iā i latou: “Afai o le Atua lo outou Tamā, tou te alolofa la iā te aʻu, auā ua ou sau mai i le Atua, ma ua ou i inei. Ou te leʻi sau i loʻu lava loto, a o Ia na auina mai aʻu. ⁴³ Aiseā ua outou lē iloa ai mea ua ou fai atu ai? Auā tou te lē faalogo i aʻu upu. ⁴⁴ O outou e mai i lo outou tamā le Tiapolo, ma ua outou mananaʻo foʻi e faia mea e tuʻinanau i ai lo outou tamā. O ia o le fasioti tagata talu le amataga, e leʻi tumau lava o ia i le upu moni, auā e lē o i totonu iā te ia le upu moni. Pe a tautala o ia i tala pepelo, e tautala o ia e tusa ma lona lava manatu, auā o ia o sē e pepelo ma le tamā o le pepelo. ⁴⁵ Peitaʻi, ua ou tautala i le mea moni, ae tou te lē talitonu mai iā te aʻu. ⁴⁶ O ai se tasi o outou na te taʻusalaina aʻu i se agasala ua ou faia? Afai ua ou tautala i le mea moni, aiseā ua outou lē talitonu mai ai iā te aʻu? ⁴⁷ O lē e mai i le Atua e faalogo o ia i afioga a le Atua. O le mea lea ua outou lē faalogo ai, auā e lē mai i le Atua outou.”