Lomiga mo le Polokalame mo le Sauniga o le Faiva ma le Olaga Faa-Kerisiano
OKETOPA 1-7
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IOANE 9-10
“E Tausia e Iesu Ana Mamoe”
(Ioane 10:1-3) “E moni, e moni, ou te fai atu iā te outou, O lē e lē ui mai i le faitotoʻa o le lotoā o mamoe, ae ui mai i se isi mea, o se tagata gaoi lea ma faomea. 2 A o lē e ui mai i le faitotoʻa, o ia lea o le leoleo o le lafu mamoe. 3 E tatala atu le faitotoʻa iā te ia e le leoleo faitotoʻa, ma e faalogo foʻi mamoe i lona leo, e na te valaau i igoa o ana mamoe ma taʻitaʻi ese atu.
(Ioane 10:11) O aʻu o le leoleo mamoe lelei; e foaʻi atu e le leoleo mamoe lelei lona ola mo mamoe.
(Ioane 10:14) O aʻu o le leoleo mamoe lelei, ua ou iloa aʻu mamoe, ma e iloa foʻi aʻu e aʻu mamoe,
nwtsty ata
Lotoā o mamoe
O se lotoā o mamoe, o se lotoā e siʻomia i se pā ina ia puipuia ai mamoe mai i tagata gāoi ma manufeʻai. I le pō, e tuu e leoleo mamoe a latou lafu i totonu o nei lotoā saogalemu. I taimi o le Tusi Paia, e eseese le tetelē o lotoā o mamoe ma e masani ona siʻomia i se pā maa, e tasi le faitotoʻa ae e leai se taualuga. (Nu 32:16; 1Sa 24:3; Se 2:6) Na taʻua e Ioane le ulu atu “i le faitotoʻa” o se lotoā o mamoe sa leoleoina e se “leoleo faitotoʻa.” (Ioa 10:1, 3) I se lotoā o mamoe a se nuu, e sili atu ma le tasi le lafu mamoe e tuu ai i le pō, ma e vaavaaia e le leoleo faitotoʻa. Pe a oo i le taeao, e na te tatala le faitotoʻa mo leoleo mamoe. E taʻitaʻi mai e leoleo mamoe a latou lafu e ala i le valaau atu i a latou mamoe, ma e iloa e mamoe le leo o lo latou leoleo ma mulimuli atu i ai. (Ioa 10:3-5) Na faaaogā e Iesu lenei vala masani e faataʻitaʻi ai le auala o loo ia tausia ai ona soo.—Ioa 10:7-14.
Aiga Kerisiano—ʻIa Mataala’
5 I se tulaga faafaatusa, e faavae le faiā a se leoleo mamoe ma ana mamoe, i le iloa ma le maufaatuatuaina. E iloa lelei e le leoleo mamoe lana lafu, ma e iloa ma maufaatuatuaina e le lafu le leoleo mamoe. E iloa ma e usiusitaʻi mamoe i lona leo. Na fetalai Iesu: “Ua ou iloa aʻu mamoe, ma e iloa foʻi aʻu e aʻu mamoe.” E silafia lelei e Iesu mea uma i le faapotopotoga. O le upu Eleni ua faaliliuina “iloa,” o lona uiga o le “iloatino ma le masani lelei.” Ioe, e iloa e le Leoleo Mamoe Lelei ana mamoe taʻitoʻatasi. Ua ia iloa o latou manaʻoga taʻitoʻatasi, o o latou vaivaiga, ma mea e latou te lelei ai. E leai se mea e uiga i mamoe e lē silafia e lo tatou Faaaʻoaʻo o Iesu. Ma e matuā iloa ma maufaatuatuaina e mamoe le leoleo mamoe ma lana taʻitaʻiga.
(Ioane 10:4, 5) Pe a ō mai uma i fafo ana mamoe, ona muamua atu lea o ia, ae mulimuli atu mamoe iā te ia, auā e iloa e mamoe lona leo. 5 E lē mulimuli atu mamoe i se tagata ese, ae sosola ese mai iā te ia, auā e lē iloa e mamoe leo o tagata ese.”
cf 124-125 ¶17
“E Fetalai Atu o Ia iā i Latou i Taimi Uma i Talafaatusa”
17 Na tusia e George A. Smith mea na ia mātauina i lana tusi The Historical Geography of the Holy Land e faapea: “O nisi taimi na matou olioli ai i mālōlōga o le aoauli i tafatafa o vaieli i Iutaia, lea e ō mai ai leoleo mamoe a lē toʻatolu pe toʻafā ma a latou lafu. E fefiloi faatasi lafu, ma matou te tomānatu po o le a faapefea ona toe ave le lafu a le leoleo mamoe lava ia. Peitaʻi pe a uma ona feinu ma taaalo mamoe, ona ō lea o leoleo mamoe taʻitasi i itu eseese o le ālia, ona valaau mai lea o le tagata lava ia i lana valaau e masani ai; ona ō atu lea o mamoe a le leoleo mamoe iā te ia, ma toe foʻi atu ma le maopoopo e pei ona latou ō mai ai i le amataga.” E mautinoa lava e leai se isi auala e sili ona lelei mo Iesu e faataʻitaʻi mai ai lona manatu. Pe afai tatou te mātauina ma usitaʻi i ana aʻoaʻoga ma tatou mulimuli i lana taʻitaʻiga, ona tatou iai lea i le tausiga alofa faapelepele a le “leoleo mamoe lelei.”
(Ioane 10:16) “Ua iā te aʻu isi mamoe, o ē e lē o i lenei lotoā; e tatau foʻi ona ou aumaia i latou, ma latou te faalogo i loʻu leo, ona avea ai lea o i latou ma lafu e tasi, ma le leoleo mamoe e toʻatasi.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 10:16
aumaia: Po o le “taʻitaʻia.” O le veape Eleni aʹgo o loo faaaogā i inei, e mafai ona uiga atu i le “aumaia (i totonu)” po o le “taʻitaʻia,” e fua lava i le auala o loo faaaogā ai. I se tasi o manusikulipi Eleni mai i le pe ā o le 200 T.A., o loo faaaogā ai se upu Eleni (sy·naʹgo) e talitutusa uiga, lea e tele ina faaliliuina “ia aoao.” I le avea ai o Iesu ma Leoleo Mamoe Lelei, e na te aoaoina, taʻitaʻia, puipuia ma fafaga ana mamoe o loo i lenei lotoā (lea e faasino atu i ai le Lu 12:32 o le “lafu mamoe itiiti” ) ma isi mamoe. E avea nei mamoe ma lafu e tasi i le taʻitaʻiga a le leoleo mamoe e toʻatasi. Ua faamatilatila mai i lenei faataʻitaʻiga le autasi e maua e soo o Iesu.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ioane 9:38) Ua fai mai o ia: “Le Alii e, ua ou faatuatua iā te ia.” Ona ifo lea o le tamāloa iā te ia.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 9:38
ifo lea o le tamāloa iā te ia: Po o le “punou; ifo toʻele; faapaʻū faō.” Pe a faaaogā le veape Eleni pro·sky·neʹo e faasino atu i le avatu o le tapuaʻiga i se atua, ona faaliliuina lea i le “tapuaʻi.” (Mat 4:10; Lu 4:8) Peitaʻi i lenei mau, na iloa e le tamāloa na fanau mai ua tauaso ma ua faamālōlōina, o Iesu o se sui o le Atua ma na ifo atu iā te ia. E leʻi manatu o ia o Iesu o le Atua, ae o ia o le “Atalii o le tagata” na folafolaina mai, ma o le Mesia ua iai le pule mai i le Atua. (Ioa 9:35) E foliga mai na ifo atu o ia iā Iesu, e pei o le auala na faia ai e isi tagata o loo taʻua i Tusitusiga Paia Eperu. Na latou ifo atu pe a feiloaʻi i perofeta, tupu, ma isi sui vaaia o le Atua. (1Sa 25:23, 24; 2Sa 14:4-7; 1Tu 1:16; 2Tu 4:36, 37) O le tele o taimi, e ifo atu tagata iā Iesu e faaalia ai le lotofaafetai mo faaaliga e iloa ai le finagalo malie o le Atua iā Iesu.
(Ioane 10:22) I lenā taimi, o loo faia ai i Ierusalema le tausamiga o le faapaiaga. O le taimi lea o le tau mālūlū,
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 10:22
le tausamiga o le faapaiaga: O le igoa Eperu o lenei tausamiga o le Hanukkah (chanuk·kahʹ), o lona uiga o le “Faapaiaina; Tuuina Atu.” Na faia lenei tausamiga mo aso e valu e amata mai i le aso 25 o le masina o Kiselu, lea e lata i le faaiʻuga o Tesema, (tagaʻi i le Faaopoopoga 15 O le Tusi Paia—O le Faaliliuga a le Lalolagi Fou) ina ia faamanatu ai le toe faapaiaga o le malumalu o Ieova i le 165 T.L.M. Na faaalia e le tupu o Suria o Atioko IV Epiphanes lona ʻinoʻino iā Ieova le Atua o tagata Iutaia, e ala i lona faaleagaina o le malumalu o Ieova. O se faataʻitaʻiga, na ia faatūina se fata faitaulaga faapaupau i luga o le fata faitaulaga sili a Ieova, lea sa ofo atu ai taulaga i aso taʻitasi. I le aso 25 o Kiselu i le 168 T.L.M., na faaleagaina atoatoa ai e Atioko le malumalu e ala i le ofoina atu o puaa i luga o le fata faitaulaga, ma sasaa solo i totonu o le malumalu le sua mai i aano o nei manu. Na ia susunuina foʻi faitotoʻa o le malumalu, talepe potu o ositaulaga, ma ave le fata faitaulaga auro, le laulau e laulauina ai falaoa, ma le tuugālamepa auro. Na ia tuuina atu foʻi le malumalu o Ieova mo le atua faapaupau o Seu o Olympus. I le lua tausaga mulimuli ane, na toe maua ai e Iuta Makapaio le aai ma le malumalu. Ina ua uma ona faamamā le malumalu, na toe faapaiaina loa i le aso 25 o Kiselu i le 165 T.L.M., ina ua mavae le tolu tausaga talu ona ofo atu e Atioko i luga o le fata faitaulaga, ana taulaga inosia i le atua o Seu. Na toe faaauau loa ona ofoina atu taulaga i aso taʻitasi iā Ieova. E leai se faamatalaga maʻoti i Tusitusiga Paia e faailoa mai ai na avatu e Ieova iā Iuta Makapaio le manumalo, ma faatonuina o ia e toe faafoʻisia le malumalu. Peitaʻi, na iai taimi na faaaogā ai e Ieova tagata o nuu ese e pei o Kuresa le Peresia, e faataunuu ni vala patino e fesootaʻi atu i Lana tapuaʻiga. (Isa 45:1) E talafeagai la ona faapea atu na ono faaaogā e Ieova se tane mai i lona nuu ua tuuina atu, e pei o Iuta Makapaio, ina ia faataunuu lona finagalo. Ua faailoa mai i Tusitusiga Paia, na tatau ona iai pea ma faaaogāina le malumalu, ina ia faataunuu ai valoaga e faatatau i le Mesia, o lana faiva, ma lana taulaga. E lē gata i lea, na tatau ona faaauau pea ona ofo atu e le ʻau sā Levī taulaga seʻia oo i le taimi e faia ai e le Mesia le taulaga silisili, o le ofoina atu lea o lona ola mo tagata. (Ta 9:27; Ioa 2:17; Epe 9:11-14) E leʻi faatonuina soo o Keriso e faamanatu le Tausamiga o le Faapaiaga. (Ko 2:16, 17) E ui i lea, e leai se faamatalaga i le Tusi Paia e iloa ai na taʻusalaina e Iesu ma ona soo le faamanatuina o lenei tausamiga.
Faitau Tusi Paia
(Ioane 9:1-17) A o maliu ane o ia, ona ia silafia ai lea o se tamāloa na fanau mai ua tauaso. 2 Ua fesili mai ona soo iā te ia: “Le Aʻoaʻo e, o ai na agasala, o le tamāloa lenei po o ona mātua, auā na fanau mai lava o ia ua tauaso?” 3 Ua tali atu Iesu: “E leʻi agasala lenei tamāloa po o ona mātua, ae ina ia faaalia ai galuega a le Atua e ala iā te ia. 4 E tatau ona tatou faia galuega a lē na auina mai aʻu manū o ao; e oo mai le pō, e lē mafai ona toe galue ai se tasi. 5 A o oʻu iai pea i le lalolagi, o aʻu o le malamalama o le lalolagi.” 6 Ua uma ona fetalai atu o ia i nei mea, ona feanu lea i le palapala ma ua palu ai i ona fāua, ma nini ai mata o le tamāloa 7 ma faapea atu iā te ia: “Inā alu ia e fufulu i le vai tāʻele o Seloa” (pe a faaliliuina ʻUa auina atu’). Ona alu ai lea o ia ma fufulu, ma toe foʻi mai, ua pupula o ia. 8 O lea, ua faapea ane ai tuaoi ma ē na vāai muamua iā te ia o ʻaisi: “Pe e lē o le tamāloa ea lenei na masani ona nofo ma ʻaisi?” 9 Ua fai mai nisi: “O ia lenei.” A o isi ua faapea: “E leai, ae e pei uma lava o ia.” A ua faapea mai le tamāloa: “O aʻu lenei o ia.” 10 Ona latou faapea atu lea iā te ia: “Na faapefea ona pupula ou mata?” 11 Ua tali mai o ia: “O le tagata e igoa iā Iesu, na ia palu le palapala, ma nini ai oʻu mata, ma faapea mai iā te aʻu, ʻAlu i Seloa e fufulu ai.’ Ona ou alu lea ma fufulu, ma ua ou pupula ai.” 12 Ua latou fai atu iā te ia: “O fea la o iai lenā tagata?” Ua tali mai o ia: “Ou te lē iloa.” 13 Ua latou taʻitaʻi atu le tamāloa na tauaso i le ʻau Faresaio. 14 O le aso o le Sapati lea, sa palu ai e Iesu le palapala ma faapupula ona mata. 15 Ua fesili atu foʻi le ʻau Faresaio iā te ia pe na faapefea ona pupula ona mata. Ua ia fai mai iā i latou: “Na ia tuu le palapala i oʻu mata, na ou fufuluina, ma ua ou vaai.” 16 Ona faapea ane lea o nisi o le ʻau Faresaio: “E lē mai i le Atua lenei tagata, auā na te lē tausia le Sapati.” A ua faapea ane isi: “E faapefea ona faia e se tagata agasala ni faailoga faapenei?” Ona fevaevaeaʻi ai lea o i latou. 17 Ua latou toe fai atu foʻi i le tamāloa tauaso: “O le ā sau upu e uiga i lenei tagata, o lē na ia faapupulaina ou mata?” Ua fai mai le tamāloa: “O ia o se perofeta.”
OKETOPA 8-14
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IOANE 11-12
“Ia Faaaʻoaʻo i le Alofa Mutimutivale o Iesu”
(Ioane 11:23-26) Ua fetalai atu Iesu iā te ia: “O le a toetū lou tuagane.” 24 Ua faapea mai Mareta iā te ia: “Ou te iloa e toetū o ia i le toetū i le aso mulimuli.” 25 Ona fetalai atu lea o Iesu iā te ia: “O aʻu o le toetū ma le ola. O lē e faatuatua mai iā te aʻu, e ui ina oti o ia, ae e toe ola mai lava; 26 a o ē o loo ola ma faatuatua mai iā te aʻu, e lē oti lava. Pe e te talitonu i lenei mea?”
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 11:24, 25
ou te iloa e toetū o ia: Na manatu Mareta o loo talanoa Iesu e faatatau i le toetū i le lumanaʻi i le aso mulimuli. E mataʻina lona faatuatua i lenā aʻoaʻoga. O nisi taʻitaʻi lotu i ona aso e taʻua o le ʻau Satukaio, e leʻi talitonu e iai se toetū, e ui o se aʻoaʻoga manino i Tusitusiga Paia. (Ta 12:13; Mar 12:18) I le isi itu, na talitonu le ʻau Faresaio i le ola pea o le agaga pe a oti le tagata. Peitaʻi, na iloa e Mareta na aʻoaʻo e Iesu le faamoemoe o le toetū ma na ia faatutūina foʻi tagata, e ui e leai se tasi o i latou na umi le taimi na oti ai e pei o Lasalo.
o aʻu o le toetū ma le ola: O le maliu o Iesu ma lona toetū mai, ua maua ai le avanoa e toetutū mai ai ē ua maliliu. Ina ua toe faatūina Iesu, na tuuina atu e Ieova iā te ia le mana e toe faatutū mai ai ē ua maliliu, ma foaʻi mai le ola e faavavau. I le Fal 1:18, na taʻua ai e Iesu o ia lava o “lē e ola” ma o loo iai “ki o le oti ma le Tuugamau.” O lea la, o Iesu le faamoemoe o ē o loo ola ma ē ua maliliu. Na ia folafola mai o le a ia tuuina atu le ola i ē ua maliliu o loo i tuugamau, a lē ina ia pule faatasi ma ia i le lagi, po o le ola i le lalolagi fou o le a pulea e lona malo i le lagi.—Ioa 5:28, 29; 2Pe 3:13.
(Ioane 11:33-35) Ua silasila atu Iesu, ua tagi o ia faapea ma tagata Iutaia ua ō mai ma ia, ona ōi ai lea ma ua ootia lona finagalo; 34 ma ua fesili atu: “O fea ua outou tuu ai o ia?” Ua latou fai mai: “Le Alii e, inā maliu mai ia e silasila i ai.” 35 Ona tagi ai lea o Iesu.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 11:33-35
tagi: O le upu Eleni mo le “tagi,” e masani ona faasino atu i le tagi masūsū. O le veape foʻi lenā na faaaogā e faatatau iā Iesu ina ua ia valoia le faaumatiaga o Ierusalema.—Lu 19:41.
ōi . . . ma ua ootia: O le taʻua faatasi o nei upu e lua i le uluaʻi gagana, ua faamatala ai le matuā ootia o faalogona o Iesu i le mea na tupu. O le veape Eleni ua faaliliuina “ōi” (em·bri·maʹo·mai) e masani ona uiga atu i ni faalogona malolosi, ae i lenei mau, e faaalia mai ai le matuā ootia o faalogona o Iesu ma oo ai ina ōi. O le upu Eleni mo le “ootia” (ta·rasʹso) o lona uiga moni pe a faaliliuina saʻo, o le atuatuvale. Na taʻua e se tasi o tagata atamai, i lenei mau, e uiga atu i le “matuā aafia o faalogona loloto o se tasi po o le aafia i le matuā tigā ma le faavauvau.” O le veape foʻi lea o loo faaaogā i le Ioa 13:21, e faamatala ai faalogona o Iesu i lona iloaina o le a faalataina o ia e Iuta.—Tagaʻi foʻi i le faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 11:35.
lona finagalo: Pe e faaliliuina saʻo, “lona agaga.” O le upu Eleni pneuʹma, e foliga mai o loo faaaogā i inei e faasino atu i mafaufauga ma uiga faaalia, lea e aafia ai le auala e tatou te gaoioi ma tautatala ai.
tagi ai lea: O le upu o loo faaaogā i inei (da·kryʹo) o se veape e maua mai i le nauna Eleni mo le “loimata,” lea o loo faaaogā i mau e pei o le Lu 7:38; Ga 20:19, 31; Epe 5:7; Fal 7:17; 21:4. E foliga mai o loo uaʻi atu i le maligi o loimata nai lo o le tagi masūsū. E na o le pau lea o le vaega o Tusitusiga Paia Eleni o loo faaaogā ai lenei veape, ma e ese mai i le veape lea o loo faaaogā i le Ioa 11:33 (tagaʻi i le faamatalaga mo suʻesuʻega) e faamatala ai le fetagisi o Maria ma tagata Iutaia. Na silafia e Iesu o le a ia faatūina Lasalo, peitaʻi na ia lagona le faanoanoa i le silasila atu o loo faavauvau ana uō pele. O lona alofa ma le tigā alofa i ana uō, na maligi ai ona loimata i luma o tagata. O lenei tala e faailoa manino mai ai le mafatia o Iesu, pe a silasila mai o loo mafatia nisi ua maliliu ē e pele iā i latou, ona o le agasala tuufaasolo mai iā Atamu.
(Ioane 11:43, 44) Ua uma ona fetalai o ia i nei mea, ona alaga atu lea ma le leotele: “Lasalo e, inā sau ia i fafo!” 44 Ona sau ai lea i fafo o le tagata na oti, o loo fusi ona vae ma ona lima i ʻie ma o loo fusi foʻi ona foliga i se ʻie. Ua fetalai atu Iesu iā i latou: “Ia tatala o ia ma tuu atu e alu.”
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ioane 11:49) A ua faapea mai se tasi tagata o i latou, e igoa iā Kaiafa, o le ositaulaga sili i lenā tausaga: “Tou te lē iloa lava se mea,
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 11:49
ositaulaga sili: A o avea Isaraelu o se nuu tutoʻatasi, na auauna se ositaulaga sili i lona tofiga mo le olaga atoa. (Nu 35:25) Peitaʻi ina ua pulea e Roma Isaraelu, na maua e taʻitaʻi na tofia e Roma le pule e tofia ma aveese ai se ositaulaga sili. (Tagaʻi i le Uiga o Upu, “Ositaulaga Sili.”) Na tofia e Roma Kaiafa, o sē e poto i mataupu faaupufai, ma na umi atu le taimi na ia umia ai lea tofiga nai lo isi ositaulaga sili na muamua atu iā te ia. Na tofia o ia i le pe ā o le 18 T.A. seʻia oo i le pe tusa o le 36 T.A. O le taʻua la e Ioane o Kaiafa le ositaulaga sili i lenā tausaga, o le tausaga lea e 33 T.A., e foliga mai na uiga atu lana faamatalaga e faapea, na aofia i le taimi na avea ai Kaiafa ma ositaulaga sili le tausaga iloga lea na fasiotia ai Iesu.—Tagaʻi i le App. B12 O le Tusi Paia—O le Faaliliuga a le Lalolagi Fou i le faa-Peretania, mo le nofoaga atonu na iai le fale o Kaiafa.
(Ioane 12:42) Ae ua faatuatua le toʻatele o taʻitaʻi iā te ia. Peitaʻi, ona o le ʻau Faresaio, ua latou lē faailoa mai ai o ia, ina neʻi tutuliese i latou mai i le sunako.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 12:42
taʻitaʻi: I lenei mau, o le upu Eleni mo le “taʻitaʻi” e foliga mai e faasino atu i sui o le faamasinoga sili a Iutaia, le Saniterini. O le upu foʻi lea o loo faaaogā i le Ioa 3:1 e faasino atu iā Nikotemo, o se sui o lea faamasinoga.
tutuliese i latou mai i le sunako: Po o le “faateʻa; faasā mai i le sunako.” E pau mau o loo faaaogā ai le upu faamatala Eleni o le a·po·sy·naʹgo·gos, o le Ioa 9:22; 12:42 ma le 16:2. O se tagata e tuliesea, e faaesea ma amusia o ia. O le lē toe iai o sana sootaga ma isi tagata Iutaia, o le a iai ni aafiaga matuiā i le itu tau tamaoaiga o lona aiga. O le vala autū na faaaogā ai le sunako e mo aʻoaʻoga, ae na faaaogā foʻi e fai ai faamasinoga maulalo, lea na iai le pule e avatu ai faasalaga e pei o le sasa tigāina ma le faateʻa o se tasi.
Faitau Tusi Paia
(Ioane 12:35-50) Ona fetalai atu ai lea o Iesu iā i latou: “O le a iai iā te outou le malamalama mo sina taimi. Ia outou savavali a o iā te outou le malamalama, ina neʻi manumalo le pōuliuli iā te outou, ma o lē e savali i le pōuliuli e na te lē iloa le mea o alu i ai o ia. 36 Inā faatuatua ia i le malamalama manū o iā te outou le malamalama, ina ia avea outou ma atalii o le malamalama.” Ua fetalai Iesu i nei mea, ona maliu ese lea o ia ma ua lafi iā i latou. 37 Ae e ui lava i le tele o faailoga na ia faia i o latou luma, ae latou te leʻi faatuatua lava iā te ia, 38 ina ia taunuu ai upu a le perofeta o Isaia e faapea: “Ieova e, o ai ua faatuatua i le mea ua matou faalogo i ai? O ai foʻi ua faaalia i ai le aao o Ieova?” 39 O le mea lea ua lē mafai ai ona latou talitonu, auā na toe faapea mai Isaia: 40 “Ua ia faatauasoina o latou mata, ma ua ia faamaaa o latou loto, ina neʻi o latou iloa se mea, ma lagona e o latou loto ma liliu mai ma ou faamālōlōina ai i latou.” 41 Ua fai mai e Isaia nei upu, auā ua ia vaai i lona mamalu, ma ua ia tautala atu e uiga iā te ia. 42 Ae ua faatuatua le toʻatele o taʻitaʻi iā te ia. Peitaʻi, ona o le ʻau Faresaio, ua latou lē faailoa mai ai o ia, ina neʻi tutuliese i latou mai i le sunako. 43 Auā ua sili lo latou naunau i le viiga mai i tagata, nai lo o le viiga mai i le Atua. 44 Ua alaga Iesu ma faapea atu: “O lē e faatuatua mai iā te aʻu, e lē na o aʻu ua faatuatua i ai, a o lē na auina mai aʻu; 45 ma o lē ua vaai mai iā te aʻu, ua vaai foʻi o ia i lē na auina mai aʻu. 46 Ua ou sau e pei o le malamalama i le lalolagi, ina ia lē tumau pea i le pōuliuli o ē uma e faatuatua iā te aʻu. 47 Pe afai e faalogo se tasi i aʻu upu ae lē tausia, ou te lē faamasino iā te ia, auā ou te leʻi sau e faamasino le lalolagi, ae ia faaolaina. 48 O sē e manatu māmā iā te aʻu ma e lē talia aʻu upu, e iai lē e na te faamasinoina o ia. O le upu ua ou fai atu ai, e faamasinoina ai o ia i le aso mulimuli; 49 auā ou te lē tautala atu i oʻu lava manatu, a o le Tamā o lē na auina mai aʻu, ua ia tuuina mai le poloaʻiga e tusa ma le mea e taʻu atu ma tautala atu ai. 50 Ua ou iloa foʻi, o lana poloaʻiga o le ola lea e faavavau. O le mea lea, ua ou tautala atu ai i mea ua faailoa mai e le Tamā iā te aʻu, o mea ia ua ou tautala atu ai.”
OKETOPA 15-21
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IOANE 13-14
“Ua Ou Faia le Faaaʻoaʻoga mo Outou”
(Ioane 13:5) Ina ua māeʻa, ona ia tuu lea o ni vai i le tanoa, ma amata ona mulumulu ai vae o ona soo, ua ia soloi i le solo lea sa fusi ai o ia.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 13:5
mulumulu ai vae o ona soo: I Isaraelu anamua, o seevae na tele ina faaaogā e pei o ni seevae tosotoso ae e iai fusi. O lea, e masani ona palapalā vae o se tagata malaga ona o le pefua ma le palapalā o auala ma fanua. O se tū masani la mo se tagata le tatala o ona seevae a o leʻi ulu atu i se fale, ma e faamautinoa e se tagata talimālō lelei ua mulumulu vae o lana mālō. E tele mau o le Tusi Paia o loo taʻua ai lenei tū masani. (Ke 18:4, 5; 24:32; 1Sa 25:41; Lu 7:37, 38, 44) Ina ua mulumulu e Iesu vae o ona soo, na ia faaaogāina lenei tū masani e aʻoaʻo atu ai se lesona tāua o le lotomaulalo ma le auauna atu i isi.
(Ioane 13:12-14) Ina ua uma ona ia mulumuluina o latou vae, ona ofu lea o lona ofu tele ma toe taoto e taumafa, ua ia faapea atu iā i latou: “Po ua outou iloa le mea ua ou faia iā te outou? 13 Ua outou taʻua aʻu o le, ʻAʻoaʻo,’ ma o le ʻAlii,’ ua saʻo foʻi outou auā o aʻu lava lenā. 14 O le mea lea, e ui o aʻu o le Alii, ma o le Aʻoaʻo, a ua ou mulumulu i o outou vae, e tatau foʻi la ona outou femulumuluaʻi i o outou vae.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 13:12-14
tatau: Po o le “tiute tauave.” O le veape Eleni o loo faaaogāina i inei e masani ona faaaogā i tulaga tautupe, e uiga atu i le “nofo aitalafu i se tasi.” (Mat 18:28, 30, 34; Lu 16:5, 7) E lautele le uiga o lenei upu i lona faaaogāina i lenei mau ma isi mau o loo taʻua ai, ma e faasino atu i se mea e tatau ona fai po o se tiute tauave e tatau ona faatino.—1Io 3:16; 4:11; 3Io 8.
(Ioane 13:15) Auā ua ou faia le faaaʻoaʻoga mo outou, o lea, e pei ona ou faia iā te outou, e tatau foʻi ona outou faia faapea.
Ua Faia e le Tagata Silisili se Auaunaga Maualalo
E ala i le mulumuluina o vae o ona soo, na saunia ai e Iesu le lesona malosi o le lotomaulalo. O le mea moni, e lē tatau i Kerisiano ona manatu e tāua tele i latou na i lo isi, ma e tatau i isi ona auauna atu ia i latou i taimi uma, e faapena foi ona lē tatau ona latou saili e aapa atu i ni tulaga maualuluga ma le mamalu. Na i lo lea, e tatau ona latou mulimuli atu i le faaaoaoga na faataatia e Iesu, o lē “e lei sau ia ina ia auauna mai tagata ia te ia, a ia auauna atu ia, ma foaiina atu lona ola e fai ma togiola e sui aʻi tagata e toatele.” (Mataio 20:28) Ioe, e tatau i soo o Iesu ona lotomalilie e faia le auaunaga pito sili ona maualalo mo le isi.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ioane 14:6) Ua fetalai atu Iesu: “O aʻu o le ala, o le upu moni ma le ola. E leai se tasi e alu atu i le Tamā pe a lē ui mai iā te aʻu.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 14:6
O aʻu o le ala, o le upu moni ma le ola: O Iesu o le ala auā e na o ia lava e mafai ona tatou faalatalata atu ai i le Atua i le tatalo. O Iesu foʻi “le ala” e tatou te maua ai se leleiga ma le Atua. (Ioa 16:23; Ro 5:8) O Iesu o le upu moni ona na ia aʻoaʻo atu ma ola e tusa ai ma le upu moni. Na ia faataunuuina le tele o valoaga, ma faaalia ai lana matafaioi autū i le faataunuuina o le finagalo o le Atua. (Ioa 1:14; Fal 19:10) O valoaga uma na “Ioe uma [pe faataunuuina] ona o ia.” (2Ko 1:20) O Iesu o le ola ona e ala i lana taulaga togiola, ua ia tatala mai ai le avanoa ina ia mafai ai ona tatou maua “le ola moni” po o le “ola e faavavau.” (1Ti 6:12, 19; Efe 1:7; 1Io 1:7) O le a avea foʻi o ia o “le ola” mo le faitau miliona o ē ua maliliu, lea o le a toe faatutūina mai ma le faamoemoe e ola e faavavau i le Parataiso.—Ioa 5:28, 29.
(Ioane 14:12) E moni, e moni, ou te fai atu iā te outou, O lē e faatuatua mai iā te aʻu; e na te faia galuega na ou faia, ma na te faia foʻi galuega e sili atu, auā ua ou alu atu i loʻu Tamā.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 14:12
faia foʻi galuega e sili atu: E lē o faapea atu Iesu, o le a faia e ona soo ni vavega e sili atu i vavega na ia faia. Nai lo o lea, na ia faailoa atu ma le lotomaulalo, o le a sili atu le mamao ma le tele e oo i ai le galuega talaʻi ma le aʻoaʻo atu o le a faia e ona soo, nai lo o ia. O le a umi atu le taimi e latou te faia ai le faiva, tele atu oganuu o le a latou talaʻia, ma o le a toʻatele foʻi tagata o le a oo i ai le talaʻiga. Na faaalia manino mai i upu a Iesu na ia faatalitalia o le a faaauau e ona soo le galuega na ia faia.
Faitau Tusi Paia
(Ioane 13:1-17) A o leʻi oo i le tausamiga o le paseka, ua silafia e ia, ua oo mai ona aso e tuua ai lenei lalolagi ae maliu atu i le Tamā. Ua alofa Iesu i ona soo i le lalolagi, ma ua alofa iā i latou e oo i le gataaga. 2 Ua faia le talisuaga afiafi, ma na tuu e le Tiapolo i le loto o Iuta le Sekara, le atalii o Simona, e na te faalataina o ia. 3 Ua ia silafia ua tuuina mai e le Tamā mea uma i ona aao, ma ua maliu mai o ia mai i le Atua, ma e toe maliu atu foʻi o ia i le Atua. 4 Ua tulaʻi o ia a o faia le talisuaga afiafi, ma tuu ese lona ofu tele. Ua tago i le solo ma fusi ai o ia. 5 Ina ua māeʻa, ona ia tuu lea o ni vai i le tanoa, ma amata ona mulumulu ai vae o ona soo, ua ia soloi i le solo lea sa fusi ai o ia. 6 Ua oo atu o ia iā Simona Peteru. Ona fai mai lea o ia iā te ia: “Le Alii e, e te mulumulu ea i oʻu vae?” 7 Ua tali atu Iesu iā te ia: “E te lē o malamalama i le mea lea ou te faia i le taimi nei, ae e te malamalama i ai mulimuli ane.” 8 Ua fai mai Peteru iā te ia: “E te lē mulumulu lava i oʻu vae.” Ua tali atu Iesu: “Afai ou te lē mulumulu iā te oe, e leai sou tofi faatasi ma aʻu.” 9 Ua fai mai Simona Peteru iā te ia: “Le Alii e, e lē na o oʻu vae, ae o oʻu lima foʻi ma loʻu ulu.” 10 Ua tali atu Iesu iā te ia: “O lē ua uma ona tāʻele, e manaʻomia ona mulumulu tau o ona vae, auā o loo mamā le tino atoa. Ua mamā outou, ae lē o outou uma.” 11 O le mea moni, ua ia silafia le tagata na te faalataina o ia. O le mea lea ua ia fetalai ai: “E lē o outou uma e mamā.” 12 Ina ua uma ona ia mulumuluina o latou vae, ona ofu lea o lona ofu tele ma toe taoto e taumafa, ua ia faapea atu iā i latou: “Po ua outou iloa le mea ua ou faia iā te outou? 13 Ua outou taʻua aʻu o le, ʻAʻoaʻo,’ ma o le ʻAlii,’ ua saʻo foʻi outou auā o aʻu lava lenā. 14 O le mea lea, e ui o aʻu o le Alii, ma o le Aʻoaʻo, a ua ou mulumulu i o outou vae, e tatau foʻi la ona outou femulumuluaʻi i o outou vae. 15 Auā ua ou faia le faaaʻoaʻoga mo outou, o lea, e pei ona ou faia iā te outou, e tatau foʻi ona outou faia faapea. 16 E moni, e moni, ou te fai atu iā te outou, E lē sili le pologa i lona matai, e lē sili foʻi lē ua auina atu, i lo o lē na te auina atu o ia. 17 Afai ua outou iloa nei mea, e fiafia outou pe a outou faia.
OKETOPA 22-28
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IOANE 15-17
“E Lē o ni Tagata o le Lalolagi Outou”
(Ioane 15:19) Afai o ni tagata o le lalolagi outou, e alofa mai le lalolagi iā te outou auā o ona tagata. A o lenei, e lē o ni tagata o le lalolagi outou, a ua ou filifilia outou mai i le lalolagi, o le mea lea e ʻinoʻino ai le lalolagi iā te outou.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 15:19
lalolagi: I lenei mau, o le upu Eleni koʹsmos e faasino atu i le lalolagi o tagata amiolētonu ua vavaeese mai i le Atua, e ese mai i auauna faamaoni a le Atua. E na o Ioane le tusitala o Evagelia o loo taʻua le fetalaiga a Iesu e faapea, o ona soo e lē o ni tagata o le lalolagi. O le manatu lava lea na taʻua faalua i le tatalo mulimuli a Iesu faatasi ma ona aposetolo faamaoni.—Ioa 17:14, 16.
(Ioane 15:21) Ae latou te faia nei mea uma e tetee atu ai iā te outou ona o loʻu igoa, auā latou te lē iloa o ia o lē na auina mai aʻu.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 15:21
ona o loʻu igoa: I le Tusi Paia, e iai taimi e faaaogā ai le upu “igoa” e faasino atu i le suafa o le tagata, lona talaaga, ma mea uma e faatatau iā te ia. Pe a taʻua le igoa o Iesu, e aofia ai foʻi le pule ma le tulaga ua tuuina atu iā te ia e lona Tamā. (Mat 28:18; Fil 2:9, 10; Epe 1:3, 4) O loo faamatala i inei e Iesu le māfuaaga e tetee ai tagata o le lalolagi i ona soo: auā latou te lē iloa [Ieova] o lē na auina mai Iesu. O le iloaina o le Atua, e fesoasoani iā i latou ina ia malamalama ma amanaʻia mea uma e aofia ai i le igoa o Iesu. (Ga 4:12) E aofia ai le tulaga o Iesu o le Tupu tofia a le Atua ma o le Tupu o tupu, e ao ona ifo uma atu i ai tagata ina ia maua ai le ola.—Ioa 17:3; Fal 19:11-16; faatusatusa i le Sl 2:7-12.
(Ioane 16:33) Ua ou fai atu nei mea iā te outou, ina ia outou maua le filemu iā te aʻu. Ua puapuagatia outou i le lalolagi, ae ia lototetele! Ua ou manumalo i le lalolagi.”
it-1 516
Lototele
E manaʻomia e Kerisiano le lototele, ina ia tumau ai ona lē aafia i uiga ma gaoioiga a le lalolagi ua vavaeese mai iā Ieova le Atua, ma ina ia faamaoni ai pea iā te ia e ui ina inosia e le lalolagi. Na fetalai Iesu Keriso i ona soo: “Ua puapuagatia outou i le lalolagi, ae ia lototetele! Ua ou manumalo i le lalolagi.” (Ioa 16:33) E leʻi lolo atu le Alo o le Atua i taaʻiga a le lalolagi, ae na manumalo mai ai e ala i lona lē aafia i taaʻiga a le lalolagi i so o se vala. O le manatunatu i le faaaʻoaʻoga mataʻina a Iesu Keriso o sē na manumalo i le lalolagi, faapea iʻuga o lona uia o le ala saʻo, e tatou te maua ai le lototele manaʻomia e faaaʻoaʻo ai iā te ia, ina ia tumau ona vavaeese ma lē faaleagaina e le lalolagi.—Ioa 17:16.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ioane 17:21-23) ina ia tasi i latou uma e pei o oe le Tamā e autasi ma aʻu, o aʻu foʻi e autasi ma oe, ina ia autasi foʻi i latou ma i taʻua, ina ia talitonu ai le lalolagi ua e auina mai aʻu. 22 Ua ou tuuina atu foʻi iā i latou le mamalu na e tuuina mai iā te aʻu, ina ia tasi i latou e pei ona tasi i taʻua. 23 O aʻu e autasi ma i latou, a o oe e autasi ma aʻu, ina ia atoatoa ona tasi i latou, ina ia iloa ai e le lalolagi ua e auina mai aʻu, ma ua e alofa iā i latou e pei ona e alofa mai iā te aʻu.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 17:21-23
tasi: Po o le “autasi.” Na tatalo Iesu ina ia “tasi” ona soo moni, ina ia galulue ma le autasi mo le fuafuaga e tasi, e pei ona “tasi” o ia ma lona Tamā, e faaalia ai le galulue soosootauʻau ma le autasi o manatu. (Ioa 17:22) I le 1Ko 3:6-9, na faamatala ai e Paulo lenei ituaiga o autasi i le va o faifeʻau Kerisiano a o galulue soosootauʻau le tasi ma le isi, ma faatasi ma le Atua.
atoatoa ona tasi i latou: Po o le “autasi atoatoa.” I lenei fuaiupu, o loo faailoa mai ai e Iesu e iai le fesootaʻiga o le faatumauina o le autasi ma isi i le alofa o le Tamā i se tasi. E ōgatusa lenei manatu ma le Kol 3:14, o loo taʻua ai: “Alofa . . . o le fusi lea e atoatoa ona autasi ai.” O lenei ituaiga autasi atoatoa, e faatapulaa le mea e uiga atu i ai. E lē uiga atu e faapea e leai ni mea e tatou te eseese ai, e pei o tatou uiga, o tomai, masaniga ma lotofuatiaifo. Ae o loo uiga atu e autasi soo o Iesu i gaoioiga, talitonuga ma aʻoaʻoga.—Ro 15:5, 6; 1Ko 1:10; Efe 4:3; Fil 1:27.
(Ioane 17:24) Loʻu Tamā e, e tusa ma mea ua e tuuina mai iā te aʻu, o loʻu manaʻo, o le mea ou te iai, ia iai foʻi ma i latou e faatasi ma aʻu, ina ia latou iloa loʻu mamalu ua e tuuina mai iā te aʻu, auā ua e alofa mai iā te aʻu a o leʻi faavaeina le lalolagi.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 17:24
faavaeina le lalolagi: O le upu Eleni mo le “faavaeina,” o loo faaliliuina i le Epe 11:11 i le “afuafua” e faasino atu i le “fanau.” O le faaaogāina la o le faaupuga “faavaeina le lalolagi” i inei e foliga mai e faasino atu i le fanauina e Atamu ma Eva o a la fanau. Na faafesootaʻi e Iesu le “faavaeina o le lalolagi” ma Apelu, o lē atonu na muaʻi maua le faamoemoe o le toetū, ma muamua ʻtusia lona igoa i le tusi tāʻai o le ola talu mai le faavaeina o le lalolagi.’ (Lu 11:50, 51; Fal 17:8) O nei upu a Iesu i lana tatalo i lona Tamā e faamaonia ai foʻi, ua leva ona alofa le Atua i lona Alo e toʻatasi a o leʻi taitai fanauina e Atamu ma Eva a la fanau.
Faitau Tusi Paia
(Ioane 17:1-14) Ua fetalai atu Iesu i nei mea, ona tepa aʻe lea o ona fofoga i le lagi, ua faapea atu: “Loʻu Tamā e, ua oo mai le itula; ia e faamamaluina lou atalii, ina ia faamamaluina oe e lou atalii. 2 Talu ai ua e tuuina mai iā te ia le pule i tagata uma, ina ia avatu e ia le ola e faavavau iā i latou uma ua e tuuina mai iā te ia. 3 O le ola e faavavau foʻi lenei, ia latou iloa oe, le Atua moni e toʻatasi, atoa ma lē na e auina mai, o Iesu Keriso. 4 Ua ou faamamaluina oe i le lalolagi, ma ua ou faamāeʻaina le galuega na e tuuina mai iā te aʻu e fai. 5 O lenei, loʻu Tamā e, ia e faamamaluina aʻu pe a ou faatasi ma oe, i le mamalu na ou maua ina o ta faatasi, a o leʻi faia tagata i le lalolagi. 6 “Ua ou faailoa atu lou suafa i tagata ua e foaʻi mai iā te aʻu i le lalolagi. O ou tagata i latou, ma ua e foaʻi mai iā te aʻu ma ua latou usiusitaʻi i lau afioga. 7 Ua latou iloa nei, o mea uma ua e foaʻi mai iā te aʻu, o au mea ia, 8 auā o au fetalaiga na e tuuina mai iā te aʻu, ua ou tuuina atu iā i latou, ua latou talia ma iloa ai, ua ou sau e fai ma ou sui, ma ua latou talitonu ua e auina mai aʻu. 9 Ua ou talosaga atu mo i latou ae ou te lē talosaga atu mo le lalolagi, ae mo i latou na e foaʻi mai iā te aʻu, auā o ou tagata i latou, 10 ma o aʻu mea uma, o au mea ia, o au mea, o aʻu mea foʻi ia, ma ua faamamaluina aʻu ona o na mea. 11 “Ou te lē iai pea i le lalolagi, a o i latou, e i le lalolagi lava i latou, ma ou te alu atu iā te oe. Le Tamā paia e, ia e leoleo iā i latou ona o lou suafa lea na e tuuina mai iā te aʻu, ina ia tasi i latou e pei o i taʻua. 12 A o oʻu faatasi ma i latou, sa masani ona ou leoleo iā i latou ona o lou suafa lea na e tuuina mai iā te aʻu. Ua ou leoleo iā i latou ma e leai se tasi o i latou ua faaumatia, seʻi vaganā le atalii o le faaumatiaga, ina ia taunuu ai tusitusiga paia. 13 A o lenei ou te alu atu iā te oe, ma ua ou fai atu nei mea i le lalolagi, ina ia faatumuina i latou i loʻu olioli. 14 Ua ou tuuina atu au afioga iā i latou, ae ua ʻinoʻino le lalolagi iā i latou, auā e lē o ni tagata o le lalolagi i latou, e pei foʻi o aʻu, e lē o aʻu o se tagata o le lalolagi.
OKETOPA 29–NOVEMA 4
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IOANE 18-19
“Na Molimau Iesu i le Upu Moni”
(Ioane 18:36) Ona tali atu lea o Iesu: “O loʻu malo e lē mai le lalolagi lenei. Ana mai le lalolagi nei loʻu malo, semanū ua tau aʻu auauna, ina neʻi tuuina atu aʻu i tagata Iutaia. A o lenei, e lē mai i inei loʻu malo.”
(Ioane 18:37) Ona fai mai lea o Pilato iā te ia: “Po o oe ea o se tupu?” A ua tali atu Iesu: “O lenā tonu lava ua e fai mai ai o aʻu o le tupu. O le mea lea na ou fanau mai ai, o le mea foʻi lea na ou sau ai i le lalolagi, ina ia ou molimau i le upu moni. O i latou uma e fiafia i le upu moni e faalogo i loʻu leo.”
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 18:37
ia ou molimau: E pei ona faaaogāina i Tusitusiga Paia Eleni, o upu Eleni o loo faaliliuina i le “molimau,” e lautele o latou uiga. O nei upu o loo faaaogāina i le uiga masani o le taʻutino o se mea na vaai moni i ai pe iloaina, ae e ono aofia ai foʻi le manatu o le “faalauiloa; faamaonia; taʻutonuina.” E lē gata na molimau ma faalauiloa atu e Iesu upu moni na talitonu i ai, ae na ola foʻi o ia i se auala e faamaonia ai le moni o upu faavaloaga ma folafolaga a lona Tamā. (2Ko 1:20) Na valoia auʻiliʻili mai le finagalo o le Atua e fesootaʻi atu i le Malo ma lona Tupu faa-Mesia. O le soifuaga atoa o Iesu i le lalolagi e oo lava i le taimi o lona maliu faataulaga, na faataunuuina ai valoaga uma e faatatau iā te ia, e aofia ai faaataga ia sa iai i le Feagaiga o le Tulafono. (Kol 2:16, 17; Epe 10:1) O lea, e mafai ona faapea atu na molimau Iesu i le upu moni e ala i upu ma gaoioiga.
le upu moni: Na faasino atu Iesu i le upu moni e faatatau i fuafuaga a le Atua, ae e lē o le upu moni i se tulaga lautele. O se vala autū o le fuafuaga a le Atua, o le avea lea o Iesu le “atalii o Tavita” ma ositaulaga sili ma o le tupu o le Malo o le Atua. (Mat 1:1) Na faamatala e Iesu o le māfuaaga autū na afio mai ai i le lalolagi, o lona olaga i le lalolagi, ma lana faiva, o le faalauiloa atu lea o le upu moni e faatatau i le Malo. O le feʻau foʻi lenā na faalauiloa atu e agelu i le taimi a o leʻi fanau ma le taimi na fanau ai Iesu i Peteleema i Iutaia, le aai na fanau ai Tavita.—Lu 1:32, 33; 2:10-14.
(Ioane 18:38a) Ua fai mai Pilato iā te ia: “O le ā le upu moni?”
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 18:38a
O le ā le upu moni?: E foliga mai o le fesili a Pilato na faasino atu i le upu moni i se tulaga lautele, ae e lē i le “upu moni” lea na talanoa ai Iesu. (Ioa 18:37) Pe ana naunau Pilato e fia iloa le upu moni, semanū e tali e Iesu lana fesili. Peitaʻi e foliga mai na ia faia se fesili e faaalia ai lona lē talitonu, e peiseaʻī na ia faapea atu: “O le ā lenā mea e taʻu o le upu moni? E leai se mea e moni!” E lē gata i lea, e leʻi faatali Pilato mo se tali, ae na alu ese o ia ma alu atu i fafo i tagata Iutaia.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ioane 19:30) Ua talia e ia le uaina oona, ona ia fetalai atu lea: “Ua taunuu!” ua faagaugau lona ao, ona tō ai lea o lana mānava.
Le Auala ua Faasilisilia ai e Iesu le Amiotonu a le Atua
15 A o tautau Iesu i luga o le laau e faapuapuagatia ai ma ua lata ina tō lana mānava, na faapea atu o ia: “Ua taunuu!” (Ioa. 19:30) E ala i le fesoasoani a le Atua, maʻeu le tele o mea na mafai ona faataunuu e Iesu i le tolu ma le ʻafa tausaga, mai i lona papatisoga seʻia oo i lona maliu! Ina ua maliu Iesu, na lūlū se mafuiʻe tele ma na faapea mai ai le taʻitaʻiʻau Roma na vaaia lona faasalaga: “E moni, o le Alo lava lenei o le Atua.” (Mata. 27:54) Atonu na vaai le taʻitaʻiʻau o tauemu tagata iā Iesu i lona faapea mai o ia o le Alo o le Atua. E ui i puapuaga uma na oo iā te ia, ae na tumau le faamaoni o Iesu ma faamaonia le pepelo tele o Satani. Na taʻua e Satani e faatatau i ē uma e lagolagoina le pule silisili ese a le Atua: “O mea uma foʻi ua iai i le tagata e avatu e ia e sui ai lona ola.” (Iopu 2:4) O le faamaoni o Iesu, na faaalia ai, sa ono mafai e Atamu ma Eva ona faamaoni i le tofotofoga faigofie na feagai ma i laʻua. Ae sili ai ona tāua, o le soifuaga ma le maliu o Iesu na lagolagoina ma faasilisilia ai le tonu o le pule silisili ese a Ieova. (Faitau le Faataoto 27:11.) Pe e iai nisi mea na faataunuuina i le maliu o Iesu? Ioe e iai!
(Ioane 19:31) Talu ai o le aso lea o le Sauniuniga, ma ina ia lē tuua ai pea tino i luga o laau i le Sapati, (auā o le Sapati sili lenā,) ua talosaga atu ai tagata Iutaia iā Pilato, ina ia gauia o latou vae ma aveese o latou tino.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Ioa 19:31
o le Sapati sili lenā: Pe a mavae le Paseka, e avea le aso e sosoo ai po o Nisani 15 ma aso sapati, e tusa po o le ā le aso o le vaiaso e paʻū i ai. (Le 23:5-7) Pe a paʻū faatasi lenei Sapati faapitoa ma le aso Sapati masani (le aso lona fitu o le vaiaso faa-Iutaia lea e amata mai i le goto o le lā i le Aso Faraile seʻia oo i le goto o le lā i le Aso Toonaʻi), ona taʻua lea o le “Sapati sili.” O le aso Sapati lenā na sosoo ma le aso na maliu ai Iesu. Na paʻū le aso na maliu ai Iesu i se Aso Faraile, ma e mai i le 29 i le 35 T.A., e pau le tausaga na paʻū ai Nisani 14 i se Aso Faraile, o le tausaga 33 T.A. O le faamaoniga lea e mafai ai ona tatou faapea atu na maliu Iesu iā Nisani 14, i le 33 T.A.
Faitau Tusi Paia
(Ioane 18:1-14) Ua fetalai atu o ia i nei mea, ona maliu atu lea o Iesu ma ona soo i le isi itu o le alia o Ketarono, i le mea o iai le togālaau, ona ō atu lea i iai o ia ma ona soo. 2 Ua iloa foʻi lea nofoaga e Iuta, o lē na te faalataina o ia, auā e tele taimi na feiloaʻi ai Iesu ma ona soo i inā. 3 Ona ave ai lea e Iuta o le ʻaufitafita ma leoleo a le ʻaufaitaulaga sili ma le ʻau Faresaio, ua ō atu i inā ma sulu, o molī, ma auupega. 4 Ua silafia e Iesu mea uma e oo iā te ia, ona ia maliu atu lea ma faapea atu iā i latou: “O ai o loo outou saʻilia?” 5 Ua latou tali mai iā te ia: “O Iesu le Nasareta.” Ona ia fetalai atu lea iā i latou: “O aʻu lenei o ia.” A o loo tū ai foʻi ma Iuta, o lē na te faalataina o ia. 6 Ae ina ua ia faapea atu iā i latou: “O aʻu lenei,” ona latou solomuli lea ma ua paʻuʻū i le eleele. 7 O lea, ua ia toe fesili atu ai foʻi iā i latou: “O ai o loo outou saʻilia?” Ona latou faapea mai lea: “O Iesu le Nasareta.” 8 Ua tali atu Iesu: “Na ou fai atu, o aʻu lenei. Afai o aʻu lea o loo outou saʻilia, ia tuu atu i latou nei e ō”; 9 ina ia taunuu ai le upu na ia fetalai ai: “O i latou na e foaʻiina mai iā te aʻu, e leʻi iai lava se tasi ua leiloa.” 10 O Simona Peteru foʻi, ua iai le pelu, ua seʻi e ia ma tā ai le pologa a le ositaulaga sili, ma ua tipiesea ai lona taliga taumatau. O le igoa o le pologa, o Maliko. 11 A ua fetalai atu Iesu iā Peteru: “Ia sulu le pelu i lona faamoega. Pe e lē tatau ea ona ou inu i le ipu ua tuuina mai e le Tamā iā te aʻu?” 12 Ona puʻe lea o Iesu e le ʻaufitafita ma le alii e pule i ʻau, ma leoleo o tagata Iutaia ma saisai o ia, 13 ona latou avatu muamua lea o ia iā Ana, o ia o le tamā o le avā a Kaiafa, o lē ua avea ma ositaulaga sili i lenā tausaga. 14 O Kaiafa, o ia lea na fautuaina tagata Iutaia e faapea, e aogā ona oti o le tagata e toʻatasi mo le nuu.