Mataupu e 73
Te Samalia Telā e Uiga Fakatuakoi
KĀTI ne nofo atu a Iesu i tafa o Petania, se fakai telā e lua maila tena ‵mao mai Ielusalema. Kae ne fanatu eiloa se faiakoga o te Tulafono a Mose, kae ne fesili atu penei: “Te Faiakoga, se a te mea e ‵tau o fai ne au, ko te mea ke maua ne au a te ola se-gata-mai?”
Ne iloa ne Iesu me i te tagata tenā, se lōia, ne seki fia maua fua ne ia se fakamatalaga, kae ne fia tofotofo aka a ia ki ei. Kāti ne fakamoemoe te lōia tenā ke fai ne ia a Iesu ke tali mai i se vaegā tali telā ka se fia‵fia ki ei te kau Iutaia. Telā ne fesili atu penei a Iesu ko te mea ke taku tonu mai ne te lōia tena manatu: “Ne a muna e tusi i te Tulafono? Se a tou iloa i ei?”
I tena tali, ne fakaasi atu ei ne te lōia me e maina ‵lei a ia, me ne siki mai ne ia a tulafono a te Atua mai i te Teutelonome 6:5 mo te Levitiko 19:18, ana muna: “‘E ‵tau mo koe o alofa ki a Ieova tou Atua mo tou loto kātoa, mo tou agaga kātoa, mo tou malosi kātoa, mo tou mafaufau kātoa,’ kae ‘E ‵tau foki mo koe o alofa ki tou tuakoi, e pelā eiloa mo koe ki a koe.’”
Ne toe fai atu a Iesu penei: “E tonu tau tali. Ke fai la ne koe a te mea tenei, ke ola ei koe.”
Ne seki loto malie i ei te lōia. I tena faka‵tau e se manino ‵lei te tali a Iesu. E manako a ia ke fakamaoni aka ne Iesu me e ‵tonu ana manatu kae ko fakaasi atu i ei me e amiotonu a ia i ana faifaiga ki nisi tino. Telā ne fesili atu ei a ia penei: “Ko oi la toku tuakoi?”
Ne tali‵tonu te kau Iutaia me i te tugāpati ko “te tuakoi,” e fakauiga fua ki olotou taina Iutaia, e pelā mo te mea e foliga mai me e fakauiga ki ei i te tala kātoa i tafa o te Levitiko 19:18. A te tonuga loa, ne fai atu foki fakamuli a te apositolo ko Petelu: “E iloa ne koutou i te tino Iutaia e fakatapu o asiasi ki se tino o fenua fakaatea.” Tela la, ne talitonu te lōia tenā, kae kāti e penā foki loa mo soko o Iesu, me e amio‵tonu latou māfai e ‵lei olotou faifaiga ki olotou taina Iutaia fua, me i olotou manatu a tino kolā e se ne Iutaia e se ko olotou tuakoi ‵tonu.
E mafai pefea ne Iesu o fakatonu aka olotou manatu, e aunoa mo te fakaitaita atu ki a latou? Ne taku atu ne ia se tala, telā kāti ne fakavae ki se tala tonu. Ana muna: “E isi se tagata [Iutaia], ne vau mai i Ielusalema o fano ki Ieliko, kae ne puke ne tino ‵faomea. Ne ‵tala ne latou ana gatu kae ne ta, tiakina ei me ko tai mate.”
Ne toe fai atu a Iesu, penei: “I mo taimi eiloa konā, ne livaliva ifo a te faitaulaga i te auala tenā. I te laveaga ne ia a te tagata tenā, ne fakasili eiloa o fano i te suā feitu o te auala. I te auala foki tenā, ne livaliva ifo i ei se tagata mai te matakāiga o Levi, ne fanatu o kilokilo ki te tagata tenā, kae ne toe fakasili foki o fano i te suā feitu o te auala. Kae e isi se tagata Samalia ne malaga atu i te auala tenā, ne oko atu ki te tagata tenā, kae i te laveaga ne ia, ko oko eiloa i tena alofa ki a ia.”
E tokouke a faitaulaga mo olotou tino sā Levi kolā ne fesoasoani i te faletapu ne ‵nofo sāle i Ieliko, i te ‵mao ko te 14 maila i se auala fakamataku telā e fanaifo i se 3,000 futu mai i te koga telā ne tavini atu latou i ei ko te faletapu i Ielusalema. E ‵tau o fakamoemoe pelā me ka fesoasoani atu se faitaulaga mo se tino Levi ki se taina Iutaia telā e fakaalofa. Kae ne seki fesoasoani atu laua. Kae ne fesoasoani atu se tino Samalia. E takalia‵lia sāle a tino Iutaia ki tino Samalia kae ne fatoā taku fakamasei ne latou a Iesu i te ‵toe tugāpati ‵mafa me ne fai atu latou i a ia “se Samalia.”
Ne a mea ne fai ne te Samalia ke fesoasoani atu ei ki te tino Iutaia? Muna a Iesu: “Ne fanatu ei ki te tagata tenā, ‵ligi ne ia te sinu mo te uaina ki luga i ana pa‵kiaga kae ‵fusi, fakamuli ake ne fakasopo ei ne ia ki luga i tena manu, ave ei ne ia ki se fale talimalo, o tausi ne ia i ei. Taeao ake, ne tapale ne ia te lua tenali [kāti e ‵pau eiloa mo te ‵togi o te tino galue i aso e lua], kae ne tuku atu ki te pule o te fale, kae ne fai atu, ‘Tausi ne koe. Kafai e foki mai au i te auala tenei, ka ‵togi atu ne au ki a koe so se mea ne fakaaogā ne koe mō ia.’”
Ko oti ne taku atu ne Iesu te tala, kae ne fesili atu a ia penei ki te lōia: “Ko oi la te tino i te tokotolu konei i tau faka‵tau, ko te tuakoi o te tagata telā ne ‵ta ne tino ‵faomea?”
Ne tai faigata ki te lōia ke tavae atu ki se Samalia, telā ne tali atu fua a ia penei: “Ko te tino telā e alofa ki a ia.”
Ne fakaoti penei ne Iesu ana pati: “Fano la koe, kae ke fai foki ne koe penā.”
Moi ne taku tonu atu ne Iesu ki te lōia me i tino kolā e se ne tino Iutaia ko fai foki mo fai ne ana tuakoi, penei kāti ko se mafai o talia ne te tagata tenā a te manatu, kae kāti ko ‵kau atu foki te kau fakalogologo ki a ia i te lā sautalaga fakatasi mo Iesu. Kae ko te tala tenei, telā ne fai pelā me se mea e mafai o tupu tonu, ne fakamanino atu i ei e aunoa mo se fakalotolotolua me e aofia i ‵tou tuakoi a tino kolā e se ne tino o ‵tou fenua io me ko ‵kese olotou telega. Ko tafaga la te gali o te vaegā akoakoga tenā a Iesu! Luka 10:25-37; Galuega 10:28; Ioane 4:9; 8:48.
▪ Ne a fesili ne fai atu ne te lōia ki a Iesu, kae se a te pogai kāti ne fai ei ne ia tena fesili?
▪ Ko oi e tali‵tonu te kau Iutaia me ko olotou tuakoi, kae kaia e mafai ei o tali‵tonu tatou me kāti ne penā foki loa a manatu o te kau soko?
▪ Ne fakaoko atu pefea ne Iesu a te manatu tonu i se auala ne seki mafai o fakafiti ki ei te lōia?