VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 197-api 201
  • Ino

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ino
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia parau mai te hoê taata e:
  • Te taiohia ra te mau mahana o te haamoriraa a Satani
    A ara mai na! 1994
  • Nafea tatou e ite ai e tei roto tatou i ‘te mau mahana hopea’
    Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?
  • Te mau faatere i roto i te ao varua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • No te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui?
    Te ite e aratai i te ora mure ore
Ite hau atu â
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 197-api 201

Ino

Auraa: Te mea ino roa i te pae morare. E tano pinepine teie parau i te hoê mea e hamani ino, e faaino, aore ra e haamou.

No te aha i rahi roa ˈi te ino i te fenua nei?

E ere o te Atua te tumu o te reira. I te omuaraa, ua poiete oia i te taata ma te tia roa, ua maiti râ te taata i te haafaufaa ore i ta ˈna mau titauraa e i te faataa no ˈna iho eaha te mea maitai e eaha te mea ino. (Deut. 32:4, 5; Koh. 7:29; Gen. 3:5, 6) I te na reiraraa, ua tuu oia ia ˈna i raro aˈe i te mana o te mau puai iino hau aˈe i te taata nei.—Eph. 6:11, 12.

Ioa. 1, 5:19: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.”

Apo. 12:7-12: “E tamaˈi tei nia i te raˈi . . . ua tamaˈi maira te teni e ta ˈna ra mau melahi. Aore râ i riro te re ia ratou; e aore roa ˈtura o ratou e parahiraa i nia i te raˈi. Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te Diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei; i hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei, e ta ˈna mau melahi atoa ua huri-atoa-hia i rapae . . . E teie nei, a oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira ra. E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te Diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Ua itehia teie maraaraa o te mau ati i te ao nei a tiavaruhia ˈi Satani mai te raˈi mai â, i muri noa ˈˈe i te fanauraahia te Basileia. Hiˈo i te irava 10.)

Tim. 2, 3:1-5: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua; e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” (Teie ta te taata e ooti ra no to ratou taivaraa i te haamoriraa mau i te mau senekele. Ua rahi teie huru tupuraa no te mea aita te feia i faahua parau e e feia faaroo ratou i haapao i ta te Parau a te Atua e haapii ra. Ua huna ratou i te puai o te paieti mau o te nehenehe e haamaitai i te oraraa o tei faaohipa i te reira.)

No te aha te Atua e faatia ˈi i te ino?

E nehenehe tatou e manaˈo e te ravea maitai roa ˈˈe, o te haamouraa ïa i te feia iino atoa. Te tiai ru nei tatou i te hopea o te ino. Noa ˈtu râ e mea maoro te ino i te vairaa mai, te faaoromai ra tatou i te reira tau matahiti noa i teie nei. Eaha ïa to te Atua ra o Iehova huru i mua i te reira? E mau senekele i teie nei, te faahapa ra, te faaino atoa ra te taata ia ˈna, no te mau ati ta ratou i faaruru. E ere râ o ˈna te tumu o te reira, o Satani e te feia iino râ. E mana to Iehova no te haamou i teie feia iino. Mea papu e e mau tumu maitatai te tapea ra ia ˈna. Mai te peu e mea taa ê ta ˈna huru faatitiaifaroraa i te reira i ta tatou i opua, e hitimahuta anei tatou? Mea aravihi aˈe o Iehova i te taata nei, e mea aano aˈe to ˈna huru hiˈoraa i te mau mea i tupu i to te hoê noa ˈˈe taata.—Hiˈo Isaia 55:8, 9; Ezekiela 33:17.

Aita e ino ahiri e aita te Atua i horoa na te taata maramarama te tiamâraa e maiti. Ua horoa mai te Atua i te tiamâraa e maiti; e nehenehe tatou e auraro ia ˈna ma te here aore ra e faaroo ore ia ˈna. (Deut. 30:19, 20; Ios. 24:15) E hinaaro anei tatou ia taa ê atu te tupuraa? Mai te peu e e mau metua tatou, eaha te faaoaoa rahi aˈe ia tatou—ia auraro ta tatou mau tamarii ma te here aore ra ma te faahepohia? Ua tia anei i te Atua ia faahepo ia Adamu ia auraro ia ˈna? E oaoa mau anei tatou i te ora i roto i te hoê ao i reira e faahepohia ˈi te auraroraa i te Atua? Hou e haamouhia ˈi teie faanahoraa ino, te horoa ra Iehova i te taata te ravea ia faaite ratou e te hinaaro ra anei ratou e ora aore ra aita ia au i ta ˈna mau ture tia. I te taime ta ˈna i faataa, e haamou iho â oia i te feia iino.—Tes. 2, 1:9, 10.

Ma te paari, te rave ra Iehova i te taime e titauhia no te faatitiaifaro i te mau tumu parau faufaa roa ˈˈe: (1) Ua patoihia te parau-tia e te tiaraa o to ˈna mana faatere i Edene ra. (Gen. 2:16, 17; 3:1-5) (2) Ua faahapahia te haapao maitai o ta ˈna mau tavini atoa, to te raˈi e to te fenua nei. (Ioba 1:6-11; 2:1-5; Luka 22:31) E nehenehe hoi ta ˈna e haamou i te feia patoi (Satani, Adamu e o Eva) i reira iho, eita râ te reira e faatitiaifaro i te mau ohipa. E ere mea na roto i te puai e itehia ˈi e mea tano te hoê ohipa. E mau tumu parau morare hoi tei faahitihia. Ua vaiiho ïa te Atua i te taime, eiaha no te haapapu ia ˈna iho i te hoê mea, ia nehenehe râ te taata atoa e tiamâraa to ratou e maiti, e ite i te mau hotu iino o te orureraa i to ˈna mana faatere. E ua horoa atoa oia i te ravea ia faaite i to ratou iho tiaraa no nia i teie mau tumu parau faufaa mau. Ia faatitiaifarohia teie mau tumu parau, eita oia e vaiiho faahou i te hoê noa ˈˈe taata ia haafifi i te hau. Ia itehia te nahonaho, te au-maitai-raa e te oaoa i roto i te ao taatoa, e tia i te taata maramarama taitahi ia faahanahana i te iˈoa o Iehova, oia hoi ia faatura rahi ia ˈna. (Hiˈo atoa i te mau api 356, 357, i te tumu parau “Satani te Diabolo.”)

Faahohoˈaraa: Ia pari te hoê taata ia oe i mua i te taata e te faaohipa ino ra oe i to oe tiaraa upoo utuafare e e oaoa aˈe ta oe mau tamarii ahiri e na ratou iho e faaoti i ta ratou mau ohipa, e te auraro ra ratou paatoa ia oe, eiaha ma te here, no te mau maitai materia râ ta oe e horoa ra, eaha ïa te ravea maitai roa ˈˈe no te pahono i teie mau pariraa? E tiamâ anei oe na roto i te taparahiraa i te taata e faaino ra ia oe? Te ravea maitai roa ˈˈe, o te vaiihoraa ïa i ta oe mau tamarii ia turu ia oe, ia faaite e e metua tane tia oe e te here e te ora nei ratou i ǒ oe no te mea te here nei ratou ia oe. Ia tiaturi râ vetahi mau tamarii i te taata pari, ma te faarue i to oe utuafare e ma te haafifi i to ratou oraraa i te raveraa i te tahi atu huru oraraa, e taa noa ïa i te feia hiˈopoa haavare ore e mea au aˈe iho â ia pee teie mau tamarii i ta oe mau aˈoraa.

Ua maitai anei tatou i to te Atua faatia-noa-raa i te ino e tae roa mai i to tatou nei tau?

Pet. 2, 3:9: “Aore te Fatu i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (I te mea e ua faaoromai noa Iehova e tae roa mai i teie nei, e nehenehe tatou e faaite e e taata tatarahapa tatou e te hinaaro ra tatou e auraro i ta ˈna faatereraa tia eiaha râ e faaoti tatou iho eaha te mea maitai e te mea ino.)

Roma 9:14-24: “E teie nei, eaha ta tatou parau? E parau-tia ore anei ta te Atua? Eiaha roa ïa . . . Eaha hoi te Atua, ia hinaaro i te faaite i to ˈna riri, e ia itea to ˈna mana i te faaoromairaa roa i te mau farii no te riri i faaauhia no te pohe ra [te auraa, ua faatia oia i te feia iino ia ora no te tahi noa taime]: e ia hinaaro hoi oia i te faaite i te rahiraa o to ˈna maitai, i te mau farii o te aroha i faaau-atea-hia e ana no te ao [ua rave oia i taua taime ra no te faaite i to ˈna hamani maitai i te tahi feia, ia au i ta ˈna opuaraa]; oia hoi tatou nei, o tei parauhia mai e ana, eiaha o to te ati Iuda anaˈe ra, o to te Etene atoa nei râ.” (No reira, ua faanuu te Atua i te haamouraa o te feia iino ia taimehia oia no te maiti i te feia ta ˈna e faahanahana e te Mesia ei melo o te Basileia o te raˈi. I te na reiraraa, ua faaite anei te Atua i te hoê huru tia ore i te hoê noa ˈˈe taata? Aita, e tuhaa te reira no te faanahoraa a Iehova ia nehenehe te mau huru taata atoa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua. Hiˈo Salamo 37:10, 11.)

Ia parau mai te hoê taata e:

‘No te aha te Atua e faatia ˈi i te ino?’

E nehenehe oe e pahono e: ‘E uiraa maitai roa ta oe. Ua horuhoru e rave rahi tavini a te Atua i te ino e haaati ra ia ratou. (Hab. 1:3, 13)’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘E ere ïa no te mea aita te Atua e tâuˈa ra. Te haapapu maira oia e ua faataa oia i te hoê taime e ani ai oia i te utua i te feia iino. (Hab. 2:3)’ (2) ‘Eaha râ te tia ia tatou ia rave ia ora ˈtu tatou atoa ia tae i taua mahana ra? (Hab. 2:4b; Zeph. 2:3)’

Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘Te oaoa nei au i to oe faahitiraa i teie uiraa. Te haapeapea ra e rave rahi taata haavare ore i te reira. Ua ite au i roto i teie buka i te tahi mau haapapuraa o te pahono i ta oe uiraa. (E taio orua i te tahi mau manaˈo i te mau api 198-200.)’

‘I muri aˈe i teie mau matahiti atoa, aita vau e tiaturi ra e e rave te Atua i te tahi noa ˈˈe ohipa no te taui i te mau mea’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Te oaoa nei au e te tiaturi ra oe i te Atua. Parau mau, ua rahi roa te ino e mea maoro roa i teie nei. Ua feruri aˈena anei oe i te mea e . . . ? (A faaohipa i te mau manaˈo o te paratarapha 2 i te api 198, no nia i te maororaa o to te Atua faaoromairaa.)’

Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘E farii iho â oe e ia nehenehe te hoê taata e patu i te hoê fare, e nehenehe atoa ïa o ˈna e tamâ i te reira. . . . I te mea e ua poiete te Atua i te fenua, e nehenehe ïa ta ˈna e tamâ i te ino. No te aha oia e tiai maoro ai? Ua ite au i te hoê pahonoraa au maitai i teie uiraa. A faaite mai na i to oe manaˈo. (E taio orua i te mau manaˈo i te mau api 198-200.)’

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono