VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 186-api 197
  • Iesu Mesia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Iesu Mesia
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia parau mai te hoê taata e:
  • Toru Tahi
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Afai-ê-raa o te Ekalesia
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Faaoraraa
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • I te mau taime atoa, ua hau ê anei te Atua ia Iesu?
    E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi?
Ite hau atu â
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 186-api 197

Iesu Mesia

Auraa: Te Tamaiti fanau tahi a te Atua, te Tamaiti otahi ta Iehova i poiete o ˈna anaˈe iho. O teie Tamaiti te matahiapo o te mau mea atoa i poietehia. Na roto ia ˈna, ua poietehia te mau mea atoa i nia i te raˈi e i nia i te fenua. O o ˈna te piti o tei rahi roa ˈˈe i te ao atoa nei. O teie Tamaiti ta Iehova i tono i te fenua nei no te pûpû i to ˈna ora ei hoo no te huitaata nei, o te haamatara i te eˈa o te ora mure ore i te huaai atoa a Adamu o te faaohipa i te faaroo ia ˈna. Te faatere nei teie â Tamaiti, tei faahanahana-faahou-hia i nia i te raˈi, ei Arii; e mana to ˈna no te haamou i te feia iino atoa e no te haamanuïa i te opuaraa matamua a to ˈna Metua no te fenua. Teie te auraa o te papairaa Hebera o te iˈoa ra Iesu oia hoi “E faaoraraa o Iehova”; no roto mai te parau Mesia i te parau Hebera Ma·shiʹach, o “Faatavaihia” ïa to ˈna auraa.

E taata mau anei o Iesu Mesia i roto i te aamu?

O te Bibilia te haapapuraa maitai roa ˈˈe e e taata mau o Iesu Mesia i roto i te aamu. E ere te faatiaraa a te mau Evanelia i te hoê aamu papu ore o te mau ohipa i tupu i te tahi tau taa ore e i te hoê vahi aita to ˈna e iˈoa. Te faataa papu maitai ra te reira i te taime e te vahi. Ei haapapuraa, hiˈo Luka 3:1, 2, 21-23.

Ua faahiti te hoê taata tuatapapa ati Iuda o te senekele matamua, o Josèphe, i te pehiraahia o “Iakobo, te taeae o Iesu, tei piihia te Mesia” i te ofai. (Histoire ancienne des Juifs, huriraa a Arnauld d’Andilly, Buka XX, pene VIII, par. 1) Ua itehia i roto i te Buka XVIII, pene IV, paratarapha 3, te hoê faahitiraa maitai roa no nia ia Iesu tei faahapahia e vetahi tei parau e ua faaôhia te reira i muri iho anei, aore ra ua faanehenehehia te reira e te mau Kerisetiano. Teie râ, te fariihia ra e na Josèphe te mau taˈo i faaohipahia e te huru papairaa e te itehia ra teie tuhaa rii i roto i te mau papai tahito atoa e vai ra.

Ua parau o Tacite, te hoê taata tuatapapa Roma o te hopea o te senekele matamua T.T. e: “No roto mai teie iˈoa [Kerisetiano] i te parau ra Christus [Latino no te parau “Mesia”], ta te tavana ra o Ponotio Pilato i taparahi i te tau a faatere ai te tavana ra o Tiberio.”—Annales de Tacite, huriraa a H. Bornecque, Garnier, 1965, Buka XV, par. 44.

No nia i te mau faaiteraa matamua a te feia e ere i te Kerisetiano no nia ia Iesu, te parau ra The New Encyclopædia Britannica e: “Te haapapu ra teie mau faatiaraa ê e i te tau tahito ra, ua farii mau â te mau enemi o te Kerisetianoraa e e taata mau o Iesu i roto i te aamu; inaha, ua patoihia teie parau no te taime matamua e na nia hoi i te mau tumu papu ore, i te hopea o te senekele 18, i te senekele 19, e i te omuaraa o te senekele 20.”—(1976), Macropædia, Buka 10, api 145.

E taata maitai noa anei o Iesu Mesia?

Mea anaanatae ia tapao e ua aˈo o Iesu i te hoê taata tei pii ia ˈna ma te tiaraa iˈoa ra “Orometua maitai,” no te mea ua ite o Iesu e o to ˈna Metua te hiˈoraa o te maitai eiaha râ o ˈna. (Mar. 10:17, 18) I te mea râ e e tano ia Iesu te manaˈo o te rahiraa no nia i te hoê taata maitai, e nehenehe mau Iesu e tiaturihia. Ua farii atoa hoi to ˈna mau enemi i teie huru maitai to ˈna. (Mar. 12:14) Ua parau oia e ua ora aˈena oia hou a riro mai ai ei taata, o o ˈna te Tamaiti fanau tahi a te Atua e te Mesia, tei tohuhia te haereraa mai i roto i te mau Papai Hebera atoa. Tera mau iho â anei, aore ra e taata haavare roa oia, noa ˈtu râ eaha te faaotiraa, e ere noa o ˈna i te hoê taata maitai.—Ioa. 3:13; 10:36; 4:25, 26; Luka 24:44-48.

E peropheta noa anei Iesu mai ia Mose, Bouddha, Mahomet aore ra vetahi atu mau aratai haapaoraa?

Ua parau Iesu e o o ˈna te Tamaiti fanau tahi a te Atua (Ioa. 10:36; Mat. 16:15-17), te Mesia i tǎpǔhia (Mar. 14:61, 62), ua ora aˈena oia i nia i te raˈi hou a riro mai ai ei taata (Ioa. 6:38; 8:23, 58), e e haapohehia oia, e faatia-faahou-hia oia i te toruraa o te mahana e e hoˈi oia i muri iho i nia i te mau raˈi. (Mat. 16:21; Ioa. 14:2, 3) Mea mau anei ta ˈna mau parau? Mea taa ê mau anei Iesu i te mau peropheta mau atoa a te Atua? Mea taa ê anei oia i te mau aratai haapaoraa faahua atoa? E taahia te reira i te toruraa o te mahana i muri aˈe i to ˈna poheraa. Ua faatiahia anei oia e te Atua, ei haapapuraa e ua faaite o Iesu Mesia i te parau mau e o o ˈna mau iho â te Tamaiti fanau tahi a te Atua? (Roma 1:3, 4) Inaha, ua ite hau atu i te 500 taata ia Iesu i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, e ua ite mata roa ta ˈna mau aposetolo haapao maitai i to ˈna revaraa i nia i te raˈi, hou oia a moe ai i roto i te ata. (Kor. 1, 15:3-8; Ohi. 1:2, 3, 9) I te mea e ua tiaturi roa ratou i to ˈna tia-faahou-raa, ua faaite e rave rahi o ratou i te reira ia vetahi ê ma te ineine i te pohe.—Ohi. 4:18-33.

No te aha te pae rahi o te mau ati Iuda i ore ai e farii ia Iesu ei Mesia?

Te pahono ra te Encyclopaedia Judaica e: “Ua tiaturi te mau ati Iuda o te tau Roma e e tono te Atua i [te Mesia] no te tatara i te zugo etene e no te faatere i nia i te basileia haamau-faahou-hia a Iseraela.” (Ierusalema, 1971, Buka 11, tuhaa 1407) Ua hinaaro ratou e tiamâ mai i te zugo Roma. Te haapapu ra te aamu ati Iuda e, ia au i te parau tohu Mesia o te Daniela 9:24-27, ua tiai te tahi mau ati Iuda i te Mesia i te senekele matamua T.T. (Luka 3:15) Ua faatuea atoa hoi teie parau tohu i to ˈna haereraa mai e te ‘opaniraa i te hara,’ o te faatupuhia, ia au i te Isaia pene 53, na roto i te pohe o te Mesia. Aita râ te pae rahi o te mau ati Iuda i ite i te faufaaraa ia pohe te hoê taata no ta ratou mau hara. Ua manaˈo ratou e e mea tia ratou i mua i te Atua no te mea e huaai ratou na Aberahama. Te faaite ra te buka ra A Rabbinic Anthology e: “No te rahi o te [faufaa] a Aberahama, e nehenehe ta ˈna e faaore i te mau mea faufaa ore e te mau haavare atoa a Iseraela i roto i teie ao.” (Lonedona, 1938, a C. Montefiore e H. Loewe, api 676) I to ratou patoiraa ia Iesu ei Mesia, ua faatupu te mau ati Iuda i te parau tohu no nia ia ˈna: “Mai te taata e huna ê i to ˈna mata ia tatou nei i vahavahahia oia, e aore oia i manaˈo-maitai-hia e tatou nei.”—Isa. 53:3.

Hou oia a pohe ai, ua tohu o Mose e e fariu ê te nunaa Iseraela i te haamoriraa mau e e faautuahia ïa oia. (Taio Deuteronomi 31:27-29.) Te haapapu ra te buka a Te mau tavana e ua tupu te reira e rave rahi taime. I te anotau o te peropheta Ieremia, ua afai-tîtî-hia te nunaa taiva i Babulonia. No te aha te Atua i vaiiho atoa ˈi i te mau ati Roma ia haamou ia Ierusalema e to ˈna hiero i te matahiti 70 T.T.? Eaha te ohipa taiva ta te nunaa i rave ia ore Iehova e hinaaro faahou e paruru ia ˈna mai ta ˈna i rave na a tiaturi ai oia ia ˈna? Tau taime iti na mua ˈˈe, aita oia i farii ia Iesu ei Mesia.

O Iesu Mesia anei te Atua?

Ioa. 17:3: “[Ua pure atura o Iesu i to ˈna Metua e:] Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau [“hoê,” MN] ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (A tapao na e aita Iesu e faaau ra ia ˈna iho i “te Atua mau hoê ra,” i to ˈna râ Metua i te raˈi ra.)

Ioa. 20:17: “Ua parau maira Iesu ia ˈna [ia Maria i Magadala], Eiaha e tapea mai ia ˈu; aore â vau i tae i nia i tau Metua ra: e haere râ oe i tau mau taeae ra, e parau atu ia ratou e, Te haere nei au i tau Metua ra e to outou Metua ra, e i tau Atua ra e to outou Atua ra.” (No Iesu i faatia-faahou-hia, mai no Maria i Magadala atoa ra, o te Atua ïa te Metua. Mea tano ia tapao e aita e ite-noa ˈˈe-hia ra i roto i te Papai e te parau ra te Metua i te Tamaiti e ‘to ˈu Atua.’)

Hiˈo atoa i te mau api 402, 403, 407, 408, i te tumu parau “Toru Tahi.”

Te haapapu ra anei te Ioane 1:1 e o Iesu te Atua?

Ioa. 1:1: “I vai na te Logo i te matamua ra, i te Atua ra hoi te Logo, e o te Atua hoi te Logo [atoa Os, Md, Jé, e te vai ra ˈtu â].” Teie te huriraa a te SO: “E natura atua to te Parau.” Ta te Ce: “E huru atua to te Logo.” Te faaite ra te MN e “e atua te Parau.”

Eaha te taiohia ra i roto i te papai Heleni ia ore vetahi feia huri e tatara na roto i te parau ra “O te Atua hoi te Logo”? Te taime matamua a itehia ˈi te taˈo the·osʹ (Atua), te vai ra i mua mai te faataa iˈoa (te), te ore e itehia i te pitiraa o te taime. Te faaite ra te taairaa o te hoê faataa iˈoa e te iˈoa i te hoê ihotaata, area te hoê iˈoa ateributi huru otahi aita to ˈna e faataa iˈoa e i tuuhia na mua ˈtu i te ihoparau (mai te huru o te pereota Heleni), te faaite ra ïa i te hoê huru no nia i te hoê taata. Aita ïa teie irava e parau ra e hoê â te Logo (Iesu) e te Atua i pihai iho oia i te vairaa, area râ mai te Atua ra te huru o te Logo, e huru atua oia, e atua oia. (Hiˈo i te MN, neneiraa Farani no 1995 ma te mau faahororaa, mau api 1705, 1706.)

Eaha ta te aposetolo Ioane i hinaaro e parau i to ˈna papairaa i te Ioane 1:1? Ua hinaaro anei oia e parau e o te Atua o Iesu iho, aore ra hoê anaˈe Atua o ˈna e te Metua? I roto i taua noâ pene ra, i te irava 18, te taiohia ra e: “Aore e taata i ite i te Atua; o te Tamaiti fanau tahi ra [“te hoê atua tamaiti fanau tahi,” GL, CT, VB] i nia i te ouma o te Metua ra, oia te faaite mai ia ˈna.” Ua ite anei te mau taata ia Iesu Mesia, te Tamaiti? Oia mau! No reira, e nehenehe anei o Ioane e parau e o te Atua o Iesu? Eita roa ˈtu. I te hopea o ta ˈna Evanelia, te haapoto maitai ra o Ioane i te mau mea i to ˈna papairaa e: “O teie râ tei papaihia, ia faaroo outou e, o Iesu te Mesia [e ere te Atua, tera râ] te Tamaiti a te Atua.”—Ioa. 20:31.

Te haapapu ra anei te parau a Toma, i roto i te Ioane 20:28, e o Iesu mau te Atua?

Te parau ra te Ioane 20:28 e: “Ua parau atura Toma ia ˈna, na ô atura, E tau Fatu, e tau Atua.”

Aita hoê noa ˈˈe mea e patoi ra ia parau o Toma ia Iesu e “Atua,” mai te peu e te reira iho â ta ˈna i manaˈo. E tuea ïa te reira e te hoê faahitiraa ta Iesu o te Salamo i reira te faaauhia ra te feia mana e te mau haava i “te mau atua.” (Ioa. 10:34, 35; Sal. 82:1-6) Papu maitai, te faaohipa ra Iesu i te hoê tiaraa hau aˈe i te teitei i to teie mau taata. No to ˈna tiaraa taa ê i pihai iho ia Iehova, te parauhia ra o Iesu e “te atua tamaiti fanau tahi” i roto i te Ioane 1:18 (MN; hiˈo atoa GL, CT, VB). Te faataa atoa ra Isaia 9:6 ia ˈna ma te mau parau tohu “Atua puai,” eiaha râ Atua Mana hope. Te tuea ra te reira e te mea e te faataahia ra o Iesu mai te hoê “atua,” aore ra te hoê “huru atua,” i roto i te Ioane 1:1 (MN, Ce).

E tauturu te mau irava tapiri ia huti mai tatou i te faaotiraa tano no nia i teie tumu parau. Tau taime rii hou te poheraa o Iesu, ua faaroo o Toma ia ˈna i te pureraa ˈtu i to ˈna Metua mai “te Atua mau [hoê] ra.” (Ioa. 17:3; MN) I te faatia-faahou-raahia oia, ua parau o Iesu i ta ˈna mau aposetolo, ia Toma atoa e: “Te haere nei au . . . i tau Atua ra e to outou Atua ra.” (Ioa. 20:17) I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te mau parau a Toma i ite e i tapea noa ˈtura ia Iesu i faatiahia, ua parau te aposetolo Ioane e: “O teie râ tei papaihia, ia faaroo outou e, o Iesu te Mesia te Tamaiti a te Atua, e ia noaa hoi to outou ora i to ˈna iˈoa i te faarooraa.” (Ioa. 20:31) No reira, mai te peu e e manaˈo te hoê taata e, ia au i te mau parau a Toma, oia hoi o Iesu iho “te Atua mau hoê ra” aore ra “te Atua te Tamaiti” ia au i te Toru Tahi, e tia ïa ia ˈna ia hiˈopoa faahou i te parau a Iesu (irava 17) e i te faaotiraa maramarama maitai a te aposetolo Ioane (irava 31).

Te faaite ra anei te Mataio 1:23 e o te Atua o Iesu i to ˈna parahiraa i te fenua nei?

Mat. 1:23: “Inaha, e hapu te hoê paretenia, e e tamaiti ta ˈna e fanau, e e topahia oia ia Emanuela; oia hoi Te Atua i ǒ tatou nei [“Tei i ǒ tatou nei te Atua,” Ku], ia iritihia ra.”

I te faaiteraahia te fanauraa o Iesu, ua parau anei te melahi a Iehova e o te Atua iho te tamarii? Aita roa ˈtu. Ua parau oia e: “E rahi oia, e e parauhia i te Tamaiti na te Teitei.” (Luka 1:32, 35) E aita o Iesu iho i parau noa ˈˈe e o o ˈna te Atua, tera râ, “e Tamaiti” oia “na te Atua.” (Ioa. 10:36) Ua tonohia o Iesu i te ao nei e te Atua; e nehenehe ïa e parauhia e na roto i te arai o ta ˈna Tamaiti fanau tahi, tei i ǒ te taata nei te Atua.—Ioa. 3:17; 17:8.

E ere i te mea varavara ia ite i roto i te mau iˈoa Hebera te parau ra Atua aore ra te hoê haapotoraa o te iˈoa o te Atua. Ei hiˈoraa, te auraa o te iˈoa ra Eliata oia hoi “Ua haere mai te Atua”; Iehu, “O o ˈna o Iehova”; Elia, “O Iehova to ˈu Atua.” Aita râ hoê noa ˈˈe o teie mau iˈoa e faaite ra e o te Atua iho te taata e amo ra i te reira.

Eaha te auraa o te Ioane 5:18?

Ioa. 5:18: “Ua rahi roa maira to te ati Iuda titau ia ˈna e taparahi, oia i faahapa i te sabati, e ere râ te reira anaˈe ra, oia atoa râ i faafaito ia ˈna iho i te Atua, oia i parau ra e, O te Atua to ˈna Metua mau.”

O te mau ati Iuda tiaturi ore tei manaˈo e ua imi Iesu i te faafaito ia ˈna i te Atua ra ma te parau e o te Atua to ˈna Metua. Noa ˈtu e ua faahiti oia ma te tano i te Atua mai to ˈna Metua, aita Iesu i parau noa ˈˈe e ua tuea raua. Ua pahono roa ˈtu oia i te mau ati Iuda e: “Amene, amene, e parau atu vau ia outou, Eita e tia ta te Tamaiti ia rave oia anaˈe ihora, maori râ o ta ˈna i ite i te Metua i te raveraa ra.” (Ioa. 5:19; hiˈo atoa Ioane 14:28; Ioane 10:36.) Ua pari atoa teie noâ mau ati Iuda tiaturi ore e ua ofati Iesu i te Sabati, ua hape faahou râ ratou i reira. Ua pee Iesu i te Ture ma te tia roa; no reira oia i parau ai e: “E au maori i te ture ia hamani maitai i te sabati.”—Mat. 12:10-12.

Te haapapu ra anei te haamoriraahia o Iesu e o te Atua oia?

I roto i te Hebera 1:6, ua faauehia te mau melahi e “haamori” ia Iesu, ia au i te V.C.J.S., De, PC, Fi, Fa; ia ‘tipapa i mua ia ˈna,’ ia au i te Li, TOL; ia ‘faatura ia ˈna,’ ia au i te MN, Da. Te faaite ra te Mataio 14:33 e “ua tipapa” te mau pǐpǐ a Iesu i mua ia ˈna, ia au i te Li, De, PC, TOL, Fi. Ia au i te tahi atu mau huriraa, “ua mǎtaˈu roa” ratou (Fa), “ua tuturi” ratou (BFC), “ua faatura” ratou “ia ˈna” (MN, Da).

Ua iritihia te parau ra “haamori” na roto i te parau Heleni ra pro·sky·neʹo. Ia au i te hoê titionare, ua faaohipahia oia no te “faaite i te tutuu tipaparaa i mua i te hoê taata e te aparaa i to ˈna avae, te hiti o to ˈna ahu aore ra te tahua.” (A Greek-English Lexicon of the New Testament and Other Early Christian Literature, Chicago, 1979, a Bauer, Arndt, Gingrich, Danker; pitiraa o te neneiraa Beretane; api 716) Te itehia ra teie parau i roto i te Mataio 14:33, i reira te faataaraahia te haerea o te mau pǐpǐ i mua ia Iesu; i te Hebera 1:6, te faataahia ra eaha te tia i te mau melahi ia rave i mua i te Tamaiti a te Atua; i te Genese 22:5 i roto i te Septante Heleni, te faaitehia ra te huru o Aberahama i mua ia Iehova e i te Genese 23:7, te huru o Aberahama i nia i te feia tapihoo, ia au i te peu o taua tau ra; i Te mau arii 1, 1:23 i roto i te Septante, te faataahia ra te haerea o te peropheta Natana i to ˈna haafatataraa ˈtu i te arii ra o Davida.

I roto i te Mataio 4:10, ua parau o Iesu e: “O to Atua o Iehova ta oe e haamori [pro·sky·neʹo], e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.” (Te faahiti ra Iesu i ǒ nei i te Deuteronomi 6:13, i reira e itehia ˈi te iˈoa iho o te Atua, Na leta Hebera e maha.) No reira, tei te taime noa e apitihia ˈi te faaturaraa ia au i te ihoparau pro·sky·neʹo e te hoê haerea no roto mai i te mafatu e te feruriraa e tia ˈi ia faatae i te reira i te Atua anaˈe.

Te haapapu ra anei te mau semeio a Iesu e o o ˈna te Atua?

Ohi. 10:34, 38: “Ua parau atura te vaha o Petero, . . . Ia Iesu . . . o tei faatahinuhia mai e te Atua i te [varua moˈa] e te mana ra; o tei hamani maitai haere ra, e te faaoraraa i te feia atoa i neneihia e te Diabolo ra, tei ia ˈna ra hoi te Atua.” (No reira, i to ˈna iteraa ia ˈna i te faatupuraa i te mau semeio, aita Petero i faaoti e o Iesu te Atua, tei ia ˈna râ te Atua. Hiˈo Mataio 16:16, 17.)

Ioa. 20:30, 31: “E rave rahi atu â te tapao [“mau semeio,” BFC, Ku] a Iesu i rave i mua i te aro o ta ˈna mau pǐpǐ ra, aore i papaihia i roto i teie nei buka. O teie râ tei papaihia, ia faaroo outou e, o Iesu te Mesia te Tamaiti a te Atua, e ia noaa hoi to outou ora i to ˈna iˈoa i te faarooraa.” (Te haapapu ra teie mau semeio e o Iesu “te Mesia,” “te Tamaiti a te Atua.” Mea taa ê roa te parau ra “Tamaiti a te Atua” e te parau ra “te Atua te Tamaiti.”)

Ua faatupu te mau peropheta hou te Kerisetianoraa mai ia Elia e ia Elisaia i te hoê â huru semeio e ta Iesu. Aita râ te reira i faaite e o ratou te Atua.

Hoê â anei o Iesu e o Iehova i roto i te “Faufaa Tahito”?

Hiˈo i te mau api 185, 186, i te tumu parau “Iehova.”

E navai noa anei te tiaturiraa ia Iesu Mesia no te ora mai?

Ohi. 16:30-32: “E homa e, eaha vau e ora ˈi au? Ua parau maira raua [Paulo e o Sila], E faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, e e ora ïa oe e to fetii atoa. Ua parau maira raua ia ˈna e te feia atoa i roto i to ˈna ra utuafare i te parau a te Fatu [“te Atua,” Os, Ku; hiˈo atoa Jé, nota i raro i te api].” (E tia noa anei i teie taata ia parau ma te aau tae e, “E faaroo to ˈu i te Fatu ia Iesu”? Ua faaite Paulo e ua hau atu te titauhia—oia hoi te ite e te fariiraa i te Parau a te Atua, mai ia Paulo raua o Sila i poro atu i te tiai o te fare tapearaa. E nehenehe mau anei e parau e te tiaturi ra te hoê taata ia Iesu mai te peu e aita oia e haamori ra i te Atua ta Iesu i haamori, mai te peu e aita oia e faaohipa ra i te mau ture no nia i te haerea ta ˈna i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ, aore ra mai te peu e aita oia e rave ra i te ohipa ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave? Eita e noaa ia tatou te ora, e nehenehe noa mai te peu e e faaroo to tatou i te faufaa o te tusia a Iesu. E tia ia tuea to tatou huru oraraa e te faaroo ta tatou e faˈi ra, noa ˈtu eaha te mau tamataraa. I roto i te Mataio 10:22, teie te mau parau a Iesu: “O te taata râ e tapea maite e tae noa ˈtu i te hopea, o te ora ïa.”)

Ua ora aˈena anei Iesu i nia i te raˈi hou a riro mai ai ei taata?

Kol. 1:15-17: “O te huru mau oia [Iesu] o te Atua hiˈo-ore-hia ra, o tei fanau na i te mau mea atoa i hamanihia ra . . . E mea hamani-anaˈe-hia ïa e ana, e no ˈna anaˈe: e o muâ hoi oia i te mau mea atoa nei.”

Ioa. 17:5: “[A pure noa ˈi oia, ua parau atura o Iesu e:] E tau Metua, e haamaitai mai oe ia ˈu i mua i to aro na i te maitai no ˈu ia oe hou teie nei ao ra.” (Hiˈo atoa Ioane 8:23.)

Ua tapea noa anei Iesu i to ˈna tino iˈo i nia i te raˈi?

Kor. 1, 15:42-50: “Oia atoa te tia-faahou-raa o tei pohe ra, i ueuehia ei mea tahuti noa, i faatiahia ei mea tahuti ore . . . I ueuehia ei tino taata i faatiahia ei tino varua . . . Ua oti hoi i te papaihia, I hamanihia te taata matamua o Adamu ei taata ora; area te Adamu hopea [Iesu Mesia, e taata tia roa mai ia Adamu i te omuaraa ra], e varua ora ïa . . . Teie râ ta ˈu parau, e au mau taeae, e ore te tino iˈo nei e te toto e parahi i te basileia o te Atua; e ore hoi te mea tahuti noa ra e parahi i te vahi tahuti ore.”

Pet. 1, 3:18: “I pohe na hoi te Mesia iho no te hara hoê poheraa . . . i taparahi-pohe-mau-hia oia i te tino ra, i faaorahia râ e te varua [“i roto i te varua,” Os, MN].” (Hiˈo i te api 383.)

Faahohoˈaraa: Ia aufau te hoê taata i te tarahu a to ˈna hoa, e ia haru faahou râ oia i ta ˈna moni i muri iho, papu maitai ïa e e vai noa te tarahu. Oia atoa, i to ˈna tia-faahou-raa ahiri o Iesu i rave i te tino iˈo ta ˈna i faatusia ei hoo, eaha ïa te faahopearaa i nia i te ohipa ta ˈna i rave no te faaora i te feia haapao maitai i te utua o te hara?

Parau mau i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua fa tino mai o Iesu i mua i ta ˈna mau pǐpǐ. No te aha râ ratou i ore ai e ite oioi ia ˈna i te tahi mau taime? (Luka 24:15-32; Ioa. 20:14-16) I te hoê taime, ua tia mai Iesu i mua ia Toma e te pepe naero i nia i to ˈna rima e te puta o te mahae i to ˈna aoao. I taua taime ra, mea nafea to ˈna fa-taue-raa mai i ropu i ta ˈna mau pǐpǐ inaha hoi ua ponaohia te mau uputa? (Ioa. 20:26, 27) Papu maitai, ua rave Iesu i te tino taata mai ta te mau melahi i rave na i to ratou faraa i mua i te taata. I to Iesu faatiaraahia, aita te Atua i fifi aˈe i te faaore i to ˈna tino iˈo. Mea anaanatae ia tapao e aita te Atua i vaiiho i te tino iˈo o ta ˈna Tamaiti i roto i te menema (no te haapaari i te tiaturiraa o ta ˈna mau pǐpǐ i te tia-faahou-raa o Iesu), ua vai noa te ahu i vehîhia i nia ia ˈna; area râ, ua fa noa mai Iesu i faatiahia ma te ahu-taatoa-hia.—Ioa. 20:6, 7.

Hoê â anaˈe anei o Iesu Mesia e te melahi rahi ra o Mikaela?

Te itehia ra e pae noa taime te iˈoa ra Mikaela i roto i te Bibilia. Ua faataahia te taata varua hanahana o te amo ra i taua iˈoa ra mai “te hoê arii rahi,” ‘te arii rahi, o tei tia mai e faatia i te mau tamarii a to oe ra mau taata [to Daniela]’ e “te melahi rahi.” (Dan. 10:13; 12:1; Iuda 9) Mikaela oia hoi te auraa “O vai mai te Atua ra?” Te faariro ra teie iˈoa ia Mikaela ei upoo no te turu i te mana arii o Iehova e no te haamou i te mau enemi o te Atua.

Ia au i te Tesalonia 1, 4:16, te faaue ra Iesu Mesia ia faatupuhia te tia-faahou-raa ma “te reo o te melahi rahi,” i roto râ i te Iuda 9 te parauhia ra e o Mikaela te melahi rahi. Mea tano anei ia faaauhia te faaueraa a Iesu i ta tei haehaa aˈe? Ma te tano ïa e o Iesu Mesia te melahi rahi ra o Mikaela. (Mea anaanatae ia tapao e aita roa te parau ra “melahi rahi” e itehia ra na roto i te huru otini i roto i te Bibilia, te auraa ïa hoê anaˈe melahi rahi.)

Te haamau ra te Apokalupo 12:7-12 i te hoê taairaa i rotopu i te taime a aro ai o Mikaela e ta ˈna mau melahi ia Satani e ta ˈna mau demoni e a tiavaru ai ia ratou mai te raˈi ra, e te taime a fanaˈo ai Iesu i te mana faatere. I muri aˈe, ua faataahia o Iesu ei upoo o te mau nuu i te raˈi ra o te aro ra i te mau nunaa o te fenua nei. (Apo. 19:11-16) E ere anei mea tano e na Iesu atoa e aro atu i “te arii o teie nei ao,” te Diabolo ra o Satani? (Ioa. 12:31) Te faatuea ra te Daniela 12:1 i te ‘tau e tia mai ai o Mikaela’ no te aro ma te mana e “te anotau ahoaho, aita ïa ahoaho mai te tupuraa mai o te fenua ra e tae roa aˈenei i teie nei taime.” O te tupuraa ïa ta te mau nunaa e ite ia ohipa te Mesia ei varua i te raˈi no te faautua ia ratou. Te itehia ra e ua matauhia te Tamaiti a te Atua i raro aˈe i te iˈoa ra Mikaela hou a haere mai ai i te fenua nei e tera atoa to ˈna iˈoa i to ˈna hoˈiraa i te raˈi i reira oia e ora ˈi ei Tamaiti varua hanahana a te Atua.

Ia parau mai te hoê taata e:

‘Aita outou e tiaturi ra ia Iesu’

E nehenehe oe e pahono e: ‘E au ra e te tiaturi ra oe ia Iesu. O vau atoa, ahiri e aita, eita ïa oe e ite mai ia ˈu i to oe nei uputa.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Oia mau, te faaite-rahi-hia ra te faufaaraa ia faaohipa i te faaroo ia Iesu i roto i ta matou mau papai. (A hohora i te papai ta oe e pûpû ra i te hoê pene tano maitai ma te rave i te reira ei niu tauaparauraa no te haafaufaa i to ˈna tiaraa ei Arii. Aore ra a taio i te fa o Te Pare Tiairaa i te api 2.)’

Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘E nehenehe anei au e ui ia oe no te aha oe e manaˈo ai mai te reira?’

Te tahi atu ravea: ‘O te mea paha i parauhia ˈtu ia oe, e ere roa ˈtu râ i te mea tano, no te mea e faaroo rahi to matou ia Iesu Mesia.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Teie râ, aita matou e tiaturi ra i te mau mea atoa e parauhia ra no nia ia Iesu. Ei hiˈoraa, te parau ra vetahi feia e e taata maitai noa o Iesu, e ere oia i te Tamaiti a te Atua. Aita matou e tiaturi ra i te reira, e oe? . . . Aita te Bibilia e haapii ra i te reira.’ (2) ‘E aita matou e tiaturi ra i te mau haapiiraa a vetahi mau pǔpǔ e patoi ra i te mau parau a Iesu no nia i to ˈna mau taairaa e to ˈna Metua. (Ioa. 14:28) Ua horoa to ˈna Metua i te mana faatere no ˈna, e e ohipa te reira i nia i to tatou oraraa paatoa i teie mahana. (Dan. 7:13, 14)’

‘Te farii ra anei oe ia Iesu ei Faaora no oe iho?’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Te parau maitai ra te Bibilia e . . . (a faahiti i te Ohipa 4:12). O ta ˈu ïa e tiaturi ra. Ua haapii atoa râ vau e e titau te reira i te mau hopoia rahi. Nafea ïa? Mai te peu e e faaroo mau to ˈu ia Iesu, eita vau e nehenehe e tiaturi noa ia ˈna mai ta ˈu e hinaaro.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Maoti te ora tia roa ta ˈna i pûpû ei tusia, e nehenehe te mau hara e faaorehia. E tia atoa râ ia tatou ia auraro i ta ˈna mau faaueraa no nia i ta tatou mau hopoia Kerisetiano. (Ohi. 1:8; Mat. 28:19, 20)’

Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘(I muri aˈe i to oe faataaraa e te tiaturi nei oe ia Iesu ei Faaora, eiaha no oe anaˈe iho no te feia atoa râ e faaohipa ra i te faaroo ia ˈna . . .) Mea faufaa roa ia faaite tatou i to tatou mauruuru no ta ˈna i rave na e no ta ˈna atoa e rave ra i teie nei. (Mat. 24:14)’

‘Ua farii au ia Iesu ei Faaora no ˈu iho’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Te oaoa nei au e te tiaturi ra oe ia Iesu, no te mea i to tatou nei tau e rave rahi taata o te ore e feruri nei i te ohipa ta ˈna i rave no tatou. Ua matau maitai oe i te irava o te Ioane 3:16, e ere anei? . . . Ihea roa râ teie nei feia e ora ˈi e a muri noa ˈtu? E ora vetahi e te Mesia i nia i te raˈi. Teie râ, te haapii ra anei te Bibilia e e haere te feia maitatai atoa i nia i te raˈi? (Mat. 6:10; 5:5)’

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono