Tuhaa 6
No te aha teie rahiraa mauiui e te parau-tia ore?
1, 2. Ia au i te ohipa i farereihia e te taata, eaha te mau uiraa e nehenehe e uihia?
Teie râ, mai te peu e ua opua te Atua Teitei ra e ia ora te taata tia i nia i te fenua e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso e mai te peu e tera noâ ta ˈna opuaraa, no te aha ïa e aita te paradaiso e vai ra i teie nei? No te aha hoi te taata i faaoromai ai i te mauiui e te parau-tia ore i te roaraa o te mau senekele?
2 Ma te feaa ore, ua î roa te aamu taata nei i te oto faatupuhia e te tamaˈi, te haruraa fenua, te haavîraa, te parau-tia ore, te veve, te mau ati, te maˈi, e te pohe. No te aha teie mau ohipa iino atoa i tairi ai i teie rahiraa feia hapa ore? Mai te peu e e mana hope te Atua, no te aha oia i faatia noa ˈi i teie mauiui rahi e mau tausani matahiti te maoro? I te mea e ua hamani e ua faanaho te Atua i te ao taatoa nei ma te maitai roa, no te aha oia i faatia ˈi i te huanane e te haamouraa i nia i te fenua nei?
Te hoê hiˈoraa
3-5 (a) Eaha te faahohoˈaraa e nehenehe e tauturu ia tatou ia taa e no te aha te hoê Atua nahonaho maitai i faatia noa ˈi i te huanane i nia i te fenua nei? (b) Eaha te mau ravea i rotopu i te tahi atu o te tano roa i te huru tupuraa o te fenua nei?
3 E rave anaˈe na tatou i te hoê hiˈoraa no te faahohoˈa e no te aha te hoê Atua nahonaho maitai e faatia ˈi i te huanane i nia i te fenua. A feruri na e te haere ra outou na roto i te hoê ururaau e e tae outou i te hoê fare. A hiˈopoa ˈi outou i te fare, e ite outou e ua hue-noa-hia i roto. Ua parari te mau haamaramarama, ua ino te tafare, ua apoopoohia te tomoraa fare raau, te tautau noa ra te opani i nia i te hoê farero, e aita te mau auri pape e tere faahou ra.
4 I mua i teie mau vahi iino atoa, e faaoti anei outou aita e taata i hamani i teie fare? E turai anei te huanane ia outou ia manaˈo e ua tupu matapo noa mai teie fare? Aore ra mai te peu e e faaoti outou e ua hamani e ua patu te hoê taata i teie fare, e manaˈo anei outou e e ere teie taata i te mea aravihi aore ra e maamaa oia?
5 Ia hiˈopoa maitai anaˈe outou i te paturaa, e ite outou e ua amui-maitai-hia i te omuaraa ra e te horoa maira i te haapapuraa e ua haapao-maitai-hia te ohipa. Tera râ, ua vaiiho-noa-hia mai tera e te haere ino ra oia. Eaha ta te mau vahi iino e te mau fifi e faaite ra? Peneiaˈe te faaite ra te reira e (1) ua pohe te fatu fare; (2) e tamuta aravihi oia tera râ aitâ o ˈna e tâuˈa faahou ra i te fare; aore ra (3) ua horoa tarahu oia no te hoê tau i to ˈna fare i te tahi mau taata haapao ore. E nehenehe teie manaˈo hopea e faaauhia e te huru tupuraa o teie fenua.
Ihea roa te haperaa
6, 7. Eaha tei roohia ia Adamu raua o Eva i to raua ofatiraa i te ture a te Atua?
6 Ia au i te aamu tahito a te Bibilia, te haapii ra tatou e e ere te opuaraa a te Atua e ia mauiui aore ra ia pohe te taata. Ua pohe to tatou mau metua matamua, o Adamu raua o Eva, no te mea noa e ua faaroo ore raua i te Atua. (Genese, pene 2 e te 3) I to raua faaroo-ore-raa, aita raua i rave faahou i te hinaaro o te Atua. Ua faaatea ê mai raua i te aupuru a te Atua. Inaha, ua tâpû raua i to raua taairaa e te Atua, “te tumu o te ora.”—Salamo 36:9.
7 Mai te hoê matini o te haamǎrû e o te pohe ia tâpûhia te uira, ua paruparu aˈera to raua tino e to raua feruriraa. Ei faahopearaa, ua ino aˈera o Adamu e o Eva, ua ruauhia raua, e ua pohe atura. Eaha tei tupu i reira? Ua hoˈi atu raua i te vahi no reira mai raua: “E repo hoi oe, e e hoˈi faahou atu â oe i te repo.” Ua faaara te Atua ia raua e o te pohe te hopea ia faaroo-ore-anaˈe-hia i ta ˈna mau ture: “E pohe ïa oe.”—Genese 2:17; 3:19.
8. Mea nafea te hara a to tatou nau metua matamua i te ohiparaa i nia i te fetii taata nei?
8 Aita noa to tatou nau metua matamua i pohe, ua faautua-aota-hia ta raua huaai, te fetii taata taatoa, i te pohe. No te aha? No te mea ia au i te mau ture o te mau huru no ǒ mai i te tupuna, e noaa mai i te tamarii te mau huru no roto mai i to ratou mau metua. E te mea tei noaa mai i te mau tamarii atoa a to tatou mau metua matamua, o te huru tia ore ïa e te pohe. Te faaite maira te Roma 5:12 e: “E teie nei, no te taata hoê ra [o Adamu, te tupuna o te huitaata nei] i ô mai ai te [hara] i te ao nei, e no te [hara] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa [na roto i te noaaraa mai te huru tia ore, oia hoi te mau hinaaro rave hara].” E i te mea e o te hara, te huru tia ore, e te pohe anaˈe tei matauhia i te taata, te manaˈo nei vetahi e e tupuraa natura te reira o te ore e nehenehe e apehia. Teie râ, ua poietehia na taata matamua maoti te ravea e te hinaaro e ora e a muri noa ˈtu. No reira te rahiraa o te taata e inoino ai i te manaˈoraa e e hope to ratou oraraa e te pohe.
No te aha i tiai maoro ai?
9. No te aha te Atua i faatia ˈi i te mauiui mai teie te maoro?
9 No te aha te Atua i faatia ˈi i te taata ia rave mai ta ratou e hinaaro mai teie te maoro? No te aha oia i faatia ˈi i te mauiui ia vai noa mai i roto i teie mau rahiraa senekele? Hoê tumu matamua roa, no te mea ïa e ua faahitihia te hoê uiraa faufaa roa: Tei ia vai ra te tiaraa no te faatere? E tia anei i te Atua ia riro ei Faatere no te taata, aore ra e manuïa anei ratou i te faatere ia ratou iho ma te ore e haapao ia ˈna?
10. Eaha te aravihi tei horoahia i te taata, maoti teihea hopoia?
10 Ua poietehia te mau taata ma te tiamâraa ia maiti, oia hoi, te neheneheraa e maiti. Aita ratou i hamanihia mai te mau taata matini aore ra mai te mau animala, e aratai-noa-hia nei e te tahi ite i faaoti-ê-na-hia i roto ia ratou. E nehenehe ïa te taata e maiti e o vai ta ratou e tavini. (Deuteronomi 30:19; Korinetia 2, 3:17) Te aˈo ra hoi te Parau a te Atua e: “Ei feia tiamâ outou, eiaha râ taua tiamâ no outou ra e faarirohia ei tapoˈi [no te] ino, ei tavini râ outou no te Atua.” (Petero 1, 2:16) Teie râ, noa ˈtu e te vai ra i te taata te ô faahiahia mau o te tiamâraa ia maiti, e tia atoa ia ratou ia farii i te mau faahopearaa o te haerea o ta ratou i maiti.
11. Eaha te ravea hoê roa no te ite mai te peu e e manuïa anei te haerea tiamâ i te Atua?
11 Ua rave to tatou mau metua matamua i te maitiraa hape. Ua maiti ratou i te haerea o te tiamâraa mai i te Atua. Parau mau, e nehenehe hoi te Atua e haapohe i na feia orure hau matamua i reira iho i muri aˈe i to raua faaohipa-hape-raa i to raua tiamâraa ia maiti. Teie râ, eita te reira e faatitiaifaro i te uiraa no nia i te tiaraa o te Atua ia faatere i nia i te taata. I te mea e ua hinaaro na taata matamua e faatiamâ mai ia raua i te Atua, teie ïa te uiraa e tia ia pahonohia: E nehenehe anei teie haerea e afai mai i te hoê oraraa oaoa e te manuïa? Te ravea hoê roa e itehia mai ai te pahonoraa, o te vaiihoraa ïa i to tatou nau metua matamua e ta raua huaai ia rave mai ta ratou e hinaaro, inaha tera ta ratou i maiti. Na te taime e faaite mai ahiri e ua poietehia anei te taata no te manuïa i te faatere ia ratou iho ma te ore e haapao i to ratou Poiete.
12. Eaha te faaotiraa a Ieremia no nia i te faatereraa taata, e no te aha?
12 Ua ite te papai bibilia ra o Ieremia e eaha te faahopearaa e noaa mai. Arataihia e te varua moˈa mana a te Atua, oia hoi to ˈna puai ohipa, ua papai oia ma te parau mau e: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23, 24) Ua ite oia e e tia ia arataihia te mau taata e te paari no te raˈi mai a te Atua. No te aha? No te tumu ohie roa e aita te Atua i poiete i te taata ia manuïa ratou ma te haapae i ta ˈna aratairaa.
13. Eaha ta te mau faahopearaa o te mau tausani matahiti faatereraa taata nei, i faaite mai ma te feaa ore?
13 Te faaite ra te mau faahopearaa o te mau tausani matahiti faatereraa taata nei ma te feaa ore e e ere tei te taata te aratairaa i ta ratou iho mau ohipa ma te haapae i to ratou Poiete. I te mea e ua tamata ratou, o ratou anaˈe te tia ia faahapahia no te mau faahopearaa ahoaho mau. Te haapapu maitai ra te Bibilia e: “Oia [te Atua] te Mato, o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; o tei au atoa to ˈna ra mau haerea; e Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro! Ua ino ratou, e ere hoi to ratou ra tapao i to ta ˈna ra tamarii.”—Deuteronomi 32:4, 5.
Fatata roa te Atua i te ohipa mai
14. No te aha eita te Atua e faanuu faahou i ta ˈna faaôraa mai i roto i te mau ohipa a te taata nei?
14 I te mea e ua faatia oia e ia navai maitai te haapapuraa o te manuïa ore o te faatereraa taata nei i roto e rave rahi mau senekele, e nehenehe te Atua i teie nei e haamata i te ohipa mai i roto i te mau faanahoraa a te taata e e faahope i te mauiui, te oto, te maˈi, e te pohe. I te mea e ua faatia oia i te taata ia naeahia i te faito teitei roa ˈˈe o ta ratou mau ravea aravihi i te pae no te ite aivanaa, te tapihaa, te rapaauraa, e te tahi atu mau tuhaa, aita e faufaa faahou no te Atua ia vaiiho â tau senekele hau atu no te mau taata o tei faatiamâ mai i to ratou Poiete, ia faaite ahiri e e nehenehe anei ta ratou e faatupu i te hoê ao hau e te paradaiso. Aita ratou i manuïa e eita iho â ratou e manuïa. Na roto i te faatiamâraa mai i te Atua, ua noaa mai te hoê ao hairiiri roa, te taehae, e te haapohe.
15. Eaha te aˈoraa bibilia te tia ia tatou ia haapao?
15 Noa ˈtu e ua tia mai te tahi mau faatere aau maitai o tei hinaaro e tauturu i te huitaata nei, aita ta ratou mau tutavaraa i manuïa. Na te mau vahi atoa i teie mahana, te ite-papu-hia ra te toparaa o te faatereraa taata nei. No reira te Bibilia e aˈo ai e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.”—Salamo 146:3.
[Hohoˈa i te mau api 24, 25]
Aita te mau faatere aau maitai o te ao nei i manuïa i te faatupu i te hoê ao hau, tei au i te paradaiso