TUMU PARAU HAAPIIRAA 22
HIMENE 15 Arue ta Iehova Tamaiti!
Te iˈoa o Iehova, eaha to ˈna faufaaraa no Iesu?
“Ua faaite au i to iˈoa ia ratou e e faaite â vau.”—IOA. 17:26.
MANAˈO FAUFAA
E hiˈopoa mai tatou mea nafea Iesu i te patururaa e i te haamoˈaraa i te iˈoa o Iehova.
1-2. (1) Eaha ta Iesu i rave hou o ˈna a haapohehia ˈi? (2) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?
I TE ahiahi o te Mahana maha 14 no Nisana, i te matahiti 33, ua faatupu Iesu e ta ˈna mau aposetolo taiva ore i te Amuraa maa a te Fatu. Ua ite oia e fatata Iuda i te taiva ia ˈna. E rave-ino-hia o Iesu e e haapohehia o ˈna. No reira i muri iho, ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau aposetolo. Hou ratou a haere ai, ua faaoti Iesu i te hoê pure faufaa roa. Ua faahiti te aposetolo Ioane i teie pure i roto i ta ˈna Evanelia. Ta tatou ïa e ite i roto i te Ioane pene 17.
2 I roto i teie tumu parau, e ite tatou eaha te mau haapiiraa e huti mai i te pure a Iesu. No te aha o ˈna i haapeapea ˈi hou a pohe ai? Eaha te mea faufaa roa ˈˈe no ˈna a ora ˈi oia i te fenua? E hiˈopoa tatou i te mau pahonoraa o teie mau uiraa.
“UA FAAITE AU I TO IˈOA IA RATOU”
3. Eaha ta Iesu i parau no nia i te iˈoa o Iehova, e eaha ta ˈna i hinaaro e parau? (Ioane 17:6, 26)
3 I roto i ta ˈna pure, ua parau Iesu: “Ua faaite au i to iˈoa ia ratou.” Mea faufaa roa no Iesu te iˈoa o Iehova inaha e piti taime to ˈna faahitiraa i te reira. (A taio i te Ioane 17:6, 26.) Eaha ta Iesu i hinaaro e parau? Ua faahiti anei Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê iˈoa ta ratou i ore i matau? Aita. E ati Iuda te mau pǐpǐ a Iesu, ua ite aˈena ïa ratou o Iehova te iˈoa o te Atua. E itehia teie iˈoa fatata 7 000 taime i roto i te mau Papai Hebera. No reira, i to Iesu parauraa: “Ua faaite au i to iˈoa ia ratou,” aita noa o ˈna i haapii o Iehova te iˈoa o te Atua. Ua hinaaro râ o ˈna e faaite atoa i te huru o Iehova. No te mea o Iesu anaˈe tei matau maitai roa ia Iehova, ua tauturu ïa o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ ia ite mau â o vai o Iehova, oia hoi ta ˈna mau opuaraa, ta ˈna mau ohipa e to ˈna mau huru maitatai.
4-5. (1) E nafea te iˈoa o te hoê taata e riro ai ei mea faufaa roa no oe? A horoa i te hoê hiˈoraa. (2) Mea nafea te mau pǐpǐ a Iesu i te iteraa o vai mau na Iehova?
4 E rave tatou i te hoê hiˈoraa. A feruri na e taote tâpû David, te hoê matahiapo i roto i ta oe amuiraa. Mea maoro oe i te matauraa ia ˈna. I te hoê râ mahana, ua maˈihia oe. Oioi oe i te haere i te fare maˈi i reira teie taeae e rave ai i te ohipa. Hau atu, na ˈna e faaora ia oe. Ua taui anei ta oe huru hiˈoraa ia ˈna i teie nei? Papu roa ïa! E ere faahou David i te matahiapo noa ta oe i matau, ua riro atoa râ o ˈna ei taote tei faaora ia oe.
5 Hoê â huru no Iesu. Ua ite aˈena ta ˈna mau pǐpǐ o Iehova te iˈoa o te Atua. Tera râ, ua riro teie iˈoa ei mea faufaa roa no ratou no te mea ua tauturu Iesu ia ratou ia matau atu â ia Iehova. No te aha tatou e parau ai te reira? No te mea ua pee maite Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua na roto i ta ˈna mau parau e i ta ˈna mau ohipa. No reira, ua “ite” te mau aposetolo o vai mau na Iehova ma te faaroo i ta Iesu huru haapiiraa e ma te hiˈopoa eaha to ˈna huru i nia i te taata.—Ioa. 14:9; 17:3.
“TO IˈOA TA OE I HOROA MAI NO ˈU”
6. Eaha te auraa ua horoa Iehova i to ˈna iˈoa no Iesu? (Ioane 17:11, 12)
6 I roto i ta ˈna pure, ua ani Iesu i to ˈna Metua: “Paruru na oe ia ratou [oia hoi ta ˈna mau pǐpǐ] no to iˈoa ta oe i horoa mai no ˈu.” (A taio i te Ioane 17:11, 12.) Te auraa anei e piihia Iesu i te iˈoa o Iehova? Aita. Ua tapao anei outou, i to ˈna faahitiraa i te iˈoa o Iehova ua parau o ˈna: “No to iˈoa.” No reira, aita Iesu e amo ra i te iˈoa o Iehova. Eaha ïa ta ˈna i hinaaro e parau i to ˈna faahitiraa e ua horoahia no ˈna te iˈoa o Iehova? Na mua roa, ua tono Iehova ia Iesu ei tia no ˈna. Oia mau, ua haere mai Iesu i te fenua e ua faatupu o ˈna i te mau ohipa faahiahia mau ma te iˈoa o to ˈna Metua. (Ioa. 5:43; 10:25) Hau atu, e ô atoa mai te iˈoa o Iehova i roto i te auraa o te iˈoa Iesu. Teie hoi to ˈna auraa, o “Iehova te faaora.”
7. No te aha Iesu i nehenehe ai e paraparau ma te iˈoa o Iehova? A horoa i te hoê hiˈoraa.
7 Ia taa ia tatou no te aha Iesu i nehenehe ai e paraparau ma te iˈoa o Iehova, e rave tatou i te hoê hiˈoraa. E nehenehe te hoê peretiteni e tono i te hoê tiahau no te paraparau ma to ˈna iˈoa. Te auraa, ia paraparau teie tiahau mai te huru râ ïa o te peretiteni teie e paraparau nei. Hoê â huru no Iesu. Ua riro Iesu ei tia no Iehova e ua nehenehe o ˈna e paraparau i te taata ma to ˈna iˈoa.—Mat. 21:9; Luka 13:35.
8. No te aha Iehova i parau ai to “roto” ia Iesu to ˈna iˈoa, hou Iesu a haere mai ai i te fenua? (Exodo 23:20, 21)
8 I roto i te Bibilia, e pii-atoa-hia Iesu “te Parau,” no te mea ua faaohipa Iehova ia ˈna no te faaite ta ˈna mau parau i te mau melahi, e te taata. (Ioa. 1:1-3) E au ra e o Iesu te melahi ta Iehova i tono no te aratai i te mau Iseraela i roto i te medebara. I to Iehova parauraa ˈtu i te mau Iseraela ia auraro i te reo o teie melahi, ua parau o ˈna: “No te mea to roto ia ˈna to ˈu nei iˈoa.”a (A taio i te Exodo 23:20, 21.) Tei “roto” te iˈoa o Iehova ia Iesu no te mea ua paraparau o ˈna ma te iˈoa o Iehova. Na ˈna atoa i paturu e i haamoˈa i te iˈoa o to ˈna Metua.
“TO ˈU METUA, A FAAHANAHANA I TO IˈOA”
9. Na te aha e haapapu ra e mea faufaa roa te iˈoa o Iehova no Iesu? A faataa na.
9 Mai ta tatou i ite mai nei, aita â Iesu i haere mai atura i te fenua ua riro aˈena te iˈoa o Iehova ei mea faufaa roa no ˈna. E ua tamau o ˈna i te haafaufaa i te reira a ora ˈi i te fenua. I te hopea o ta ˈna taviniraa, ua ani o ˈna ia Iehova: “To ˈu Metua, a faahanahana i to iˈoa.” I tera iho â taime, pahono maira Iehova mai te raˈi mai: “Ua faahanahana vau e e faahanahana â vau i te reira.”—Ioa. 12:28.
10-11. (1) Mea nafea Iesu i te faahanahanaraa i te iˈoa o Iehova? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.) (2) No te aha e titauhia ˈi ia haamoˈahia e ia paturuhia te iˈoa o Iehova?
10 Ua faahanahana atoa Iesu i te iˈoa o to ˈna Metua. Mea nafea ïa? Ua faaite o ˈna ia vetahi ê i te mau huru maitatai o to ˈna Metua e ta ˈna mau ohipa. E ere râ tera anaˈe. Ua paturu atoa o ˈna i te iˈoa o Iehova e ua haamoˈa o ˈna i te reira.b Ua faaite hoi Iesu e mea faufaa roa no ˈna te iˈoa o to ˈna Metua na roto i te pure ta ˈna i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua pure hoi o ˈna: “To matou Metua i te raˈi, ia moˈa to oe iˈoa.”—Mat. 6:9.
11 No te aha e titauhia ˈi ia haamoˈahia e ia paturuhia te iˈoa o Iehova? No te mea i roto i te ô i Edene, ua pari haavare Satani te Diabolo i te Atua ra o Iehova. Ua parau hoi o ˈna e haavare Iehova e te faaere ra o ˈna i te tahi mau maitai ia Adamu raua Eva. (Gen. 3:1-5) Ua faaino atoa Satani i ta Iehova mau huru raveraa, no ˈna e ere mea tano roa. Ua faaino roa ˈtu o ˈna i te iˈoa o Iehova e ua tae roa te taata i te manaˈo e Atua ino Iehova. I te tau o Ioba, ua pari Satani i te mau tavini a Iehova ma te parau e te tavini ra ratou ia Iehova no te fanaˈo noa i ta ˈna mau haamaitairaa. Inaha, ua parau roa ˈtu o ˈna e faaea ratou i te tavini ia Iehova ia roohia ratou i te ati no te mea aita ratou e here mau ra ia ˈna. (Ioba 1:9-11; 2:4) No reira, ua titauhia te taime no te haapapu o vai te haavare, o Iehova anei aore ra o Satani.
Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ te faufaaraa ia haamoˈa i te iˈoa o Iehova (A hiˈo i te paratarafa 10)
“E HOROA VAU I TO ˈU ORA”
12. No to ˈna here ia Iehova, ua ineine Iesu i te aha?
12 No to ˈna here ia Iehova, ua rave Iesu i te mau mea atoa no te haamoˈa e no te paturu i te iˈoa o Iehova. Ua parau o ˈna: “E horoa vau i to ˈu ora.” (Ioa. 10:17, 18) Ua ineine Iesu i te pohe no te iˈoa o Iehova.c Ua huri tua Adamu raua Eva ia Iehova e ua pee raua ia Satani. Area o Iesu, ua ineine o ˈna i te pou mai i te fenua no te faaite i to ˈna here ia Iehova ma te faaroo ia ˈna i roto i ta ˈna mau ohipa e ta ˈna mau parau atoa. (Heb. 4:15; 5:7-10) Ua vai taiva ore Iesu i te roaraa o to ˈna oraraa tae roa ˈtu i to ˈna poheraa i nia i te pou haamauiuiraa. (Heb. 12:2) Ma te na reira, ua haapapu o ˈna i to ˈna here ia Iehova e to ˈna faatura i to ˈna iˈoa.
13. No te aha o Iesu anaˈe te nehenehe e haapapu e haavare o Satani? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
13 Na roto i ta ˈna mau ohipa atoa, ua faaite Iesu o Satani tei haavare, e ere râ o Iehova. (Ioa. 8:44) O Iesu anaˈe tei matau maitai roa ia Iehova. Ua ite ïa o ˈna e parau mau anei te mau pariraa a Satani no nia ia Iehova. Ua faaoti papu ïa Iesu i te paturu i te iˈoa o Iehova. Noa ˈtu ua vaiiho Iehova ia haapohehia o ˈna, ua ineine Iesu i te pohe e i te vai taiva ore i to ˈna Metua î i te here.—Mat. 27:46.d
Na roto i ta ˈna mau ohipa atoa, ua haapapu Iesu o Satani tei haavare, e ere râ o Iehova (A hiˈo i te paratarafa 13)
“UA FAAOTI AU I TE OHIPA TA OE I HOROA MAI IA RAVE AU”
14. Mea nafea Iehova i te haamaitairaa ia Iesu no to ˈna taiva ore?
14 I roto i te pure ta ˈna i faaoti hou o ˈna a pohe ai, ua parau Iesu: “Ua faaoti au i te ohipa ta oe i horoa mai ia rave au.” Ua tiaturi Iesu e haamaitai iho â Iehova ia ˈna no to ˈna taiva ore. (Ioa. 17:4, 5) E ua tano iho â o ˈna i te tiaturiraa ia Iehova. (Ohi. 2:23, 24) Inaha, ua faatia mai Iehova ia ˈna mai te pohe mai e ua horoa oia no ˈna i te hoê tiaraa teitei aˈe i te raˈi. (Phil. 2:8, 9) I muri iho, ua haamata Iesu i te faatere ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua. Eaha râ ta te Faatereraa arii e faatupu? Te na ôhia ra i roto i te tuhaa piti o te Pure a te Fatu: “Ia tae mai ta oe Faatereraa arii. Ia tupu to oe hinaaro [oia hoi to Iehova] i te fenua nei, mai i te raˈi atoa na.”—Mat. 6:10.
15. Eaha ˈtu â ta Iesu e rave?
15 Fatata roa Iesu i te aro i te mau enemi o te Atua e i te haamou i te feia ino i Aramagedo. (Apo. 16:14, 16; 19:11-16) I muri noa ˈˈe, e taora o ˈna ia Satani i roto i “te abuso.” Te auraa, eita o ˈna e nehenehe faahou e rave i te tahi noa ˈˈe ohipa. (Apo. 20:1-3) I muri iho, i te roaraa o na 1 000 matahiti e faatere ai Iesu, e faatupu o ˈna i te hau i te fenua e e faahoˈi mǎrû noa o ˈna i te taata i te tia-roa-raa. Hau atu, e faatia mai o ˈna i te feia pohe e e faariro o ˈna i te fenua taatoa ei paradaiso. I reira ïa te hinaaro o Iehova e tupu ai.—Apo. 21:1-4.
16. Eaha te tupu i te hopea o na 1 000 matahiti e faatere ai te Mesia?
16 Eaha te tupu i te hopea o na 1 000 matahiti e faatere ai te Mesia? Aita faahou e hara. Ua riro te taatoaraa o te taata ei taata tia roa. Aita ïa e titau-faahou-hia ia ani ratou ia faaorehia ta ratou mau hara. Aita e hinaaro-faahou-hia te hoo aore ra te Tahuˈa Rahi e na 144 000 tahuˈa. Hau atu, e haamouhia “te pohe te enemi hopea” no ǒ mai ia Adamu ra. Inaha, e faatiahia mai te feia pohe.—Kor. 1, 15:25, 26.
17-18. (1) Eaha te tupu i te hopea o na 1 000 matahiti e faatere ai te Mesia? (2) Eaha ta Iesu e rave i te hopea o ta ˈna faatereraa? (Korinetia 1, 15:24, 28) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
17 Eaha ˈtu â te tupu ia hope na 1 000 matahiti e faatere ai te Mesia? E tupu te hoê ohipa faahiahia roa. Inaha, e haamoˈa-roa-hia te iˈoa o Iehova. Mea nafea ïa? I te ô i Edene, ua pari Satani e haavare Iehova e ua faahapa o ˈna i ta ˈna huru faatereraa. Mai reira mai, ua titauhia ia faaite te mau tavini a Iehova o ta ˈna huru faatereraa te mea maitai roa ˈˈe. No reira, i te hopea o na 1 000 matahiti e faatere ai te Mesia, e haamoˈa-roa-hia te iˈoa o Iehova. I reira ïa Iehova e haapapu ai o ˈna te Metua î i te here.
18 I muri noa ˈˈe i te hopea o na 1 000 matahiti e faatere ai te Mesia, e ite te taata atoa e haavare anaˈe ta Satani i faahiti no nia ia Iehova. Eaha ïa ta Iesu e rave i te hopea o ta ˈna faatereraa? E pee anei o ˈna i te orure hau a Satani a patoi atu ai ia Iehova? Eita! (A taio i te Korinetia 1, 15:24, 28.) E faahoˈi Iesu i te Faatereraa arii i to ˈna Metua. I reira o ˈna e auraro ai i ta Iehova faatereraa. Oia mau, taa ê roa ia Satani e tuu Iesu i te mana e te mau mea atoa i te rima o Iehova no to ˈna here ia ˈna.
I te hopea o na 1 000 matahiti e faatere ai Iesu, e faahoˈi o ˈna i te Faatereraa arii i to ˈna Metua (A hiˈo i te paratarafa 18)
19. Mea nafea Iesu i te faaiteraa o te iˈoa o Iehova te mea faufaa roa ˈˈe no ˈna?
19 Eita e ore, ua oaoa roa Iehova i te horoaraa i to ˈna iˈoa no Iesu. Ua haapapu hoi Iesu o ˈna te tia maitai roa ˈˈe no to ˈna Metua. No reira, eaha te faufaaraa te iˈoa o Iehova no Iesu? Aita ˈtu mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈna oraraa, maori râ te iˈoa o to ˈna Metua. Ua ineine hoi o ˈna i te pohe no te reira e ua ineine atoa o ˈna i te faahoˈi ia Iehova te mau mea atoa ia hope na 1 000 matahiti e faatere ai o ˈna. E nafea râ tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu? Ta tatou ïa e hiˈopoa mai i to muri nei tumu parau haapiiraa.
HIMENE 16 A arue ia Iesu
a I tahito ra, ua faaohipa Iehova i te mau melahi no te faaite i ta ˈna poroi ma to ˈna iˈoa. No reira i roto i te Bibilia, e faahitihia te tahi taime i te hoê melahi e paraparau ra mai te huru ra ïa o Iehova tera e paraparau ra. (Gen. 18:1-33) Noa ˈtu ua faaite te mau Papai e ua fanaˈo Mose i te Ture no ǒ mai ia Iehova, te faaite ra te tahi atu mau irava e ua faaohipa Iehova i te mau melahi no te horoa i ta ˈna Ture ma to ˈna iˈoa.—Lev. 27:34; Ohi. 7:38, 53; Gal. 3:19; Heb. 2:2-4.
b NO TE TAA MAITAI ATU Â: E faaohipahia te taˈo “haamoˈa” no te faaite e mea moˈa te tahi ohipa aore ra e titauhia ia faatura rahi te reira. Te taˈo “paturu,” to ˈna auraa ia tumâ-roa-hia te mau faainoraa aore ra pariraa haavare faahitihia no te tuino i te roo o te hoê taata. Ia haapapuhia e aita ta ˈna e hara e e haavare anaˈe tei parauhia no ˈna.
c Na roto i te pohe o Iesu, e fanaˈo atoa te taata i te ora mure ore.
d A hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa no Eperera 2021 api 30-31.