VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w23 Me api 20-25
  • Ia ura noa “te ura auahi o Ia”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia ura noa “te ura auahi o Ia”
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A RIRO EI HOA PIRI NO IEHOVA
  • A RAVE I TE TAIME NO ORUA
  • A FAATURA TE TAHI I TE TAHI
  • A faatura i te faaipoiporaa ei ô no ǒ mai i te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • A aparau maitai no te haapaari i to orua faaipoiporaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • Haapaari i to orua faaipoiporaa e ia oaoa te reira
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Ia manuïa te faaipoiporaa Kerisetiano
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
w23 Me api 20-25

TUMU PARAU HAAPIIRAA 23

Ia ura noa “te ura auahi o Ia”

“To [te here] ura, e auahi ura ïa, te ura auahi o Ia.”​—SIRE 8:6.

HIMENE 131 “Ta te Atua i taati”

HAAPOTORAAa

1. E nafea te Bibilia e faataa ˈi i te here mau?

TO TE here “ura, e auahi ura ïa, te ura auahi o Ia. Eita te here e pohe i te pape arepurepu, eita atoa e hopoi-ê-hia e te tahora.”b (Sire 8:6, 7) Auê teie parau i te nehenehe! Mea faaitoito mau teie mau parau no te feia faaipoipo: E nehenehe outou e here te tahi i te tahi i te here mure ore.

2. Eaha te rave ia ore te here i roto i na hoa faaipoipo e morohi?

2 E tia i na hoa faaipoipo ia tutava ia vai puai noa to raua here. Ei hiˈoraa, ia tahuhia te hoê auahi, e nehenehe te reira e ama noa ia tuuhia ˈtu te vahie i roto. Ia ore râ ia haapaohia, e pohe te auahi. Oia atoa te here i roto i na hoa faaipoipo, e vai noa te reira ia haapuai raua i to raua here no te tahi e te tahi. I te tahi taime, e iti mai paha to raua here, ia farerei iho â râ raua i te fifi i te pae o te moni, te ea e te aupururaa i ta raua mau tamarii. E nafea outou, te feia faaipoipo, e nehenehe ai e faaoraora i “te ura auahi o Ia” i roto i to orua faaipoiporaa? I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou e toru ravea ia piri noa orua e ia oaoa i roto i to orua faaipoiporaa.c

A RIRO EI HOA PIRI NO IEHOVA

Na hoa faaipoipo e pure ra. I pihai iho, te hoê hohoˈa e faaite ra ia Iosepha raua Maria e pure ra.

Mai ia Iosepha raua Maria, e titauhia i te tane e te vahine faaipoipo ia atuatu i to raua auhoaraa e o Iehova (A hiˈo i te paratarafa 3)

3. No te aha e puai atu â te here o na hoa faaipoipo ia riro raua ei hoa piri no Iehova? (Koheleta 4:12) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

3 Ia ura noa “te ura auahi o Ia,” mea faufaa ia riro na hoa faaipoipo ei hoa piri no Iehova. No te aha? No te mea e ineine raua i te faaohipa i ta ˈna mau aˈoraa o te tauturu ia raua ia ape e ia faatitiaifaro i te mau fifi e morohi ai to raua here. (A taio i te Koheleta 4:12.) E tamata atoa raua i te pee i te mau huru maitatai o Iehova, mai te mǎrû, te faaoromai e te faaoreraa i te hapa. (Eph. 4:32–5:1) Ia faatupu na hoa faaipoipo i teie mau huru maitatai, e rahi atu â to raua here te tahi i te tahi. Te na ô ra Lena, hoê tuahine ua hau i te 25 matahiti i te faaipoiporaahia: “Mea ohie ia here e ia faatura i te hoê taata pae varua.”

4. No te aha Iehova i maiti ai ia Iosepha raua Maria ei metua no te Mesia?

4 Teie te tahi hiˈoraa Bibilia. Ua maiti Iehova ia Iosepha raua Maria ei metua no te Mesia, i roto i te rahiraa huaai o Davida. No te aha? No te mea e hoa piri raua toopiti no ˈna, ua ite Iehova e e haafaufaa noa raua ia ˈna i roto i to raua faaipoiporaa. E te feia faaipoipo, eaha ta outou e nehenehe e haapii mai i te hiˈoraa o Iosepha raua Maria?

5. Eaha ta te mau tane faaipoipo e haapii mai i te hiˈoraa o Iosepha?

5 Ua pee oioi Iosepha i te aratairaa a Iehova, i riro ai oia ei tane faaipoipo maitai. E toru taime to te Atua horoaraa ia ˈna i te aratairaa no te aupuru i to ˈna utuafare. I roto i tera e toru tupuraa, ua auraro maite oia i te Atua, noa ˈtu e ere i te mea ohie. (Mat. 1:20, 24; 2:13-15, 19-21) I to ˈna peeraa i te aratairaa a te Atua, ua paruru Iosepha ia Maria, ua turu e ua aupuru ia ˈna. Eita e ore ua puai atu â te here e te faatura o Maria no Iosepha! E te mau tane faaipoipo, a pee i te hiˈoraa o Iosepha ma te imi i te mau aratairaa Bibilia no te aupuru i to outou utuafare.d Ia na reira outou, noa ˈtu e ere i te mea ohie, e faaite outou e mea here na outou i ta outou vahine faaipoipo e e puai atu â to orua here te tahi i te tahi. Te parau ra te hoê tuahine no Vanuatu ua hau i te 20 matahiti i te faaipoiporaahia: “Ia imi e ia faaohipa ta ˈu tane i te aratairaa a Iehova, e rahi atu â to ˈu faatura ia ˈna. E tiaturi au e ia rave oia i te hoê faaotiraa, no to mâua ïa maitai.”

6. Eaha ta te mau vahine faaipoipo e haapii mai i te hiˈoraa o Maria?

6 E hoa piri atoa Maria no Iehova, na ˈna iho â i haapuai i to ˈna faaroo. Mea ite roa o ˈna i te mau Papai.e (Luka 1:46) E faataa noa atoa o ˈna i te taime no te feruriruri i nia iho. (Luka 2:19, 51) Papu maitai, no te mea e vahine pae varua o Maria, ua riro oia ei hoa faaipoipo maitai. I teie mahana, e rave rahi vahine o te tutava ra i te pee i te hiˈoraa o Maria. Ei hiˈoraa, te parau ra te hoê tuahine o Emiko te iˈoa: “Ia ˈu i faaea taa noa, na ˈu iho i atuatu i to ˈu faaroo. I to ˈu râ faaipoiporaa, na ta ˈu tane e pure no mâua e e faatere i ta mâua haamoriraa utuafare. Ua haamata vau i te tiaturi i nia ia ˈna no te rave i teie mau tuhaa ohipa na ˈu. Taaraa ïa ia ˈu te faufaaraa no ˈu ia atuatu i to ˈu iho auhoaraa e o Iehova. I teie nei, e faataa vau i te taime no ˈu e no Iehova na roto i te pure, te taioraa i te mau Papai e te feruriruriraa i nia i to ˈna mau manaˈo.” (Gal. 6:5) E te mau vahine faaipoipo, ia atuatu outou i to outou auhoaraa e o Iehova, e haapopou e e here atu â ta outou tane ia outou.​—Mas. 31:30.

7. Eaha ta te feia faaipoipo e haapii mai i te hiˈoraa o Maria raua Iosepha no nia i te haamoriraa amui ia Iehova?

7 Ua ohipa amui Iosepha raua Maria no te haapuai i to raua auhoaraa e o Iehova. Ua taa ia raua te faufaaraa ia haamori amui ia Iehova ei utuafare. (Luka 2:22-24, 41; 4:16) E ere i te mea ohie no raua, i te taime iho â râ i rahi atu â ˈi ta raua tamarii. Noa ˈtu râ, ua tutava raua i te haamori amui ia Iehova ei utuafare. Auê ïa hiˈoraa maitai no te feia faaipoipo i teie mahana! E tamarii anaˈe ta outou, e ere atoa paha i te mea ohie no outou ia apiti outou pauroa i te mau putuputuraa e ia rave i te haamoriraa utuafare. Mea fifi atoa paha ia faataa i te taime no te rave amui i ta orua haapiiraa e no te pure. Noa ˈtu râ, mea faufaa ia haamanaˈo e ia haamori amui orua ia Iehova, e piri atu â orua ia ˈna e e puai atu â to orua here. Ia riro te haamoriraa a Iehova ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to orua faaipoiporaa!

8. E nafea te feia faaipoipo e faufaahia ˈi i te haamoriraa utuafare?

8 Eaha râ te rave mai te peu ua fifihia to orua faaipoiporaa? Eita paha ïa orua e anaanatae i te rave amui i te haamoriraa utuafare. E nehenehe ïa orua e hiˈopoa i te hoê tumu parau ta orua e au maite, ia faufaahia orua e piti i te reira. Ia riro tera aparauraa ei taime oaoa no orua. A na reira ˈi, e puai atu â to orua here te tahi i te tahi e e anaanatae faahou orua i te rave amui i te mau ohipa pae varua.

A RAVE I TE TAIME NO ORUA

9. No te aha e tia ˈi i te feia faaipoipo ia rave i te taime o raua anaˈe?

9 E te mau hoa faaipoipo, a atuatu i to orua here ma te rave i te taime no orua. A na reira ˈi, e haapao maitai ïa orua i te huru aau e te manaˈo o te tahi e te tahi. (Gen. 2:24) Teie ta Lilia raua Ruslan i tapao i muri noa ˈˈe i to raua faaipoiporaa, a 15 matahiti i teie nei. Te na ô ra Lilia: “I manaˈo na mâua i te omuaraa e e haere ia mâua ia rave i te taime no mâua anaˈe. Mea hape râ tera manaˈo. Ua pau to mâua taime no te ohipa, te atuaturaa i te fare e no te haapao i ta mâua mau tamarii. Ahani aita mâua i rave i te taime no mâua, eita e ore e atea roa ïa mâua te tahi i te tahi.”

10. E nafea te feia faaipoipo e faaohipa ˈi i te Ephesia 5:15, 16?

10 E te feia faaipoipo, e nafea orua e rave ai i te taime no orua? E tia ia faataa i te hoê taime no orua. (A taio i te Ephesia 5:15, 16.) Teie ta Uzondu hoê taeae no Nigéria i parau: “Ia faanaho vau i ta ˈu mau ohipa, e faataa atoa vau i te taime no mâua ta ˈu vahine. Tera ta ˈu e haafaufaa rahi.” (Phil. 1:10) Teie te hiˈoraa o Anastasia, e tiaau haaati ta ˈna tane i Moldavie. E tutava oia i te faaohipa maitai i to ˈna taime. Te na ô ra o ˈna: “Ia haapao ta ˈu tane i ta ˈna mau hopoia, i reira ïa vau e raverave ai i ta ˈu mau ohipa atoa. Ma te na reira, ia oti ta ˈna ohipa e taime ïa te toe mai no mâua anaˈe.” Tera râ, e nafea orua mai te peu eita e noaa ia orua ia faatano i ta orua porotarama?

Na hoa faaipoipo e oaoa ra i te rave i te ohipa i roto i te aua. I pihai iho, te hoê hohoˈa e faaite ra ia Akuila raua Perisila e oaoa ra a hamani ai i te fare ie.

Ei hoa faaipoipo, eaha te mau ohipa ta orua e nehenehe e rave amui? (A hiˈo i te paratarafa 11-12)

11. Eaha te mau ohipa ta Akuila raua Perisila i rave amui?

11 Mea rahi te haapiiraa ta te feia faaipoipo e nehenehe e huti mai i te hiˈoraa o Akuila raua Perisila, na hoa faaipoipo herehia e te mau Kerisetiano matamua. (Roma 16:3, 4) Aita te Bibilia e faahiti ra i te parau no nia i to raua faaipoiporaa. Ua faahitihia râ i te mau ohipa ta raua i rave. Inaha, ua haa amui raua no te ohipa, no te poro e no te tauturu ia vetahi ê. (Ohi. 18:2, 3, 24-26) I roto i te Bibilia, ia faahitihia o Akuila raua Perisila, o raua e piti ïa te faahitihia, e ere hoê anaˈe.

12. E nafea na hoa faaipoipo ia nehenehe raua e rave i te taime no raua? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

12 E nafea te feia faaipoipo e pee ai i te hiˈoraa o Akuila raua Perisila? A feruri na i te mau ohipa atoa te titauhia ia orua ia rave. Ei hoa faaipoipo, eita anei orua e nehenehe e rave amui i te reira? Ei hiˈoraa, ua poro amui Akuila raua Perisila. Te faataa ra anei orua i te taime no te poro amui? Hoê â ohipa ta Akuila raua Perisila. Papu, mea ê paha to orua tupuraa i to raua. Tera râ, eita anei orua e nehenehe e rave amui i te ohipa i te fare? (Koh. 4:9) A na reira ˈi, e riro orua ei hoa ohipa. E nehenehe atoa ïa orua e tauaparau atu â. Teie te hiˈoraa o Robert raua Linda. Ua faaipoipohia raua a 50 matahiti i teie nei. Te na ô ra Robert: “Parau mau, mea fifi ia faataa i te taime no mâua. Tera râ, ia horoi au i te auˈa, e apiti atoa mai ta ˈu vahine. Ia paraˈu vau i te pehu na rapae, e pee atoa mai ta ˈu vahine. Mea au roa na ˈu e rave amui i te ohipa e ta ˈu vahine. A na reira ˈi, ua puai atu â to mâua here.”

13. Ia vai hoê noa raua, eaha te tia i na hoa faaipoipo ia rave?

13 A haamanaˈo, mea maitai ia rave orua i te taime no orua. Eita râ e navai ia vai hoê noa orua. Te na ô ra te hoê vahine faaipoipo no Beresilia: “I teie mahana, mea rahi te ohipa o te nehenehe e haapau rahi i to tatou taime. E manaˈo atoa paha tatou e inaha te ora nei tatou i roto i te hoê â fare, te auraa ïa mea hoê iho â tatou. Mea hape tera manaˈo. Eita e navai noa ia faaea i roto i te hoê â fare. Ua taa ia ˈu e titauhia ia ˈu ia tâuˈa i ta ˈu tane e ia rave au i te taime no ˈna.” Te haapapu atoa ra o Bruno raua Tays, ta ˈna vahine, i teie manaˈo. Te na ô ra Bruno: “Ia rave mâua i te taime no mâua, e tuu mâua i te hiti i ta mâua nei mau matini afaifai. I taua taime ra, o mâua anaˈe ta ˈu vahine.”

14. Eaha te rave mai te peu eita orua e anaanatae roa i te faaea orua anaˈe?

14 Tera râ, eaha te rave mai te peu eita orua e anaanatae roa i te faaea orua anaˈe? Peneiaˈe, mea ê rii te ohipa ta orua e au aore ra e faariri paha orua te tahi i te tahi. E nafea ïa orua? A haamanaˈo i te hiˈoraa o te auahi faahitihia i te omuaraa o teie haapiiraa. Eita te auahi e ura oioi mai. E nehenehe te reira e ama noa ia tuuhia ˈtu te vahie. Hoê â huru no outou. I te mau mahana tataitahi, a faataa i te taime e faaea ˈi orua noa. A rave amui i te hoê ohipa ta orua e anaanatae ra, eiaha ïa hoê ohipa e tatamaˈi ai orua. (Iak. 3:18) Ia haamata mǎrû noa orua, e puai atu â ïa to orua here te tahi i te tahi.

A FAATURA TE TAHI I TE TAHI

15. No te aha mea faufaa te faatura i roto i te faaipoiporaa no te atuatu i te here?

15 Mea faufaa roa te faatura i roto i te faaipoiporaa. E au te reira i te mataˈi o te puhi mǎrû noa i nia i te auahi. Aita anaˈe tera mataˈi, e pohe oioi noa te auahi. Hoê â huru no te faatura. Aita anaˈe te feia faaipoipo e faatura te tahi i te tahi, e nehenehe to raua here e morohi. Tera râ, mai te peu te vai ra te faatura i roto i te faaipoiporaa, e puai atu â ïa te here i roto i na hoa faaipoipo. Te auraa, te atuatu maitai ra ïa raua i te here i rotopu ia raua. Teie nei râ, mea ê rii paha to outou manaˈo i nia i te faatura e te manaˈo o to outou hoa faaipoipo. Teie te hiˈoraa o Penny raua Aret. Ua faaipoipohia raua a 25 matahiti i teie nei. Te na ô ra Penny: “I te mea e mea faatura roa mâua te tahi i te tahi, mea oaoa roa to mâua utuafare. Eita mâua e taiâ i te aparau no te mea e faatura mâua i te manaˈo o te tahi e te tahi.” E nafea ïa outou e faatura ˈi i to outou hoa faaipoipo? E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o Aberahama raua Sara.

Te faaroo maite ra te hoê tane i ta ˈna vahine. I pihai iho, te hoê hohoˈa e faaite ra ia Aberahama e faaroo maite ra ia Sara.

E tia i te hoê taeae faaipoipo ia faatura i te mau huru aau o ta ˈna vahine ma te faaroo maite ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. Eaha ta te mau tane faaipoipo e haapii mai i te hiˈoraa o Aberahama? (Petero 1, 3:7) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

16 Mea faatura roa Aberahama i ta ˈna vahine o Sara. Ua faaroo maite o ˈna i ta ˈna vahine e ua haapao iho â oia i to ˈna manaˈo no nia i tera e tera tupuraa. I te hoê taime, ua inoino o Sara e ua faaite atu oia ia Aberahama a faahapa ˈtu ai ia ˈna no tei tupu. Ua riri anei o Aberahama e ua tuhi anei o ˈna i ta ˈna vahine? Aita. Ua matau maitai o ˈna ia Sara. E vahine o tei auraro e tei turu noa ia ˈna. Ua faaroo maite ïa Aberahama ia Sara e ua faaafaro i teie fifi. (Gen. 16:5, 6) Eaha ïa te haapiiraa? E te mau tane faaipoipo, na outou te hopoia e rave i te mau faaotiraa i roto i te utuafare. (Kor. 1, 11:3) Tera râ, mai te peu e mea here na outou i ta outou vahine, e faaroo ïa outou i to ˈna manaˈo hou a rave ai i te hoê faaotiraa, te mau faaotiraa iho â râ e mea au ia ani i to ˈna manaˈo. (Kor. 1, 13:4, 5) I te tahi taime, e haapeapea paha ta outou vahine e e hinaaro o ˈna e haamahora i to ˈna aau. E faatura anei outou ia ˈna ma te faaroo maite i to ˈna manaˈo? (A taio i te Petero 1, 3:7.) Teie te hiˈoraa o Angela raua Dmitry. E 30 matahiti to raua faaipoiporaahia. Te na ô ra Angela: “Ia haapeapea vau aore ra ia hinaaro vau e paraparau, e faaroo noa mai Dmitry noa ˈtu i te tahi taime e hue noa paha vau i nia ia ˈna.”

17. Eaha ta te mau vahine e haapii mai i te hiˈoraa o Sara? (Petero 1, 3:5, 6)

17 Ua faatura Sara ia Aberahama ma te turu i ta ˈna mau faaotiraa. (Gen. 12:5) I te hoê taime, ua hinaaro Aberahama e faaite i te farii maitai i te tahi mau ratere. Ani atura o ˈna ia Sara ia vaiiho i ta ˈna ohipa e rave ra e ia faaineine i te faraoa. (Gen. 18:6) Aita o Sara i haamarirau, ua rave iho â oia i ta Aberahama i ani. E te mau vahine faaipoipo, e nehenehe outou e pee i te hiˈoraa o Sara ma te turu i te mau faaotiraa a ta outou tane. A na reira ˈi, e puai atu â to outou here te tahi i te tahi. (A taio i te Petero 1, 3:5, 6.) Te faataa ra Dmitry eaha to ˈna huru a faaite ai ta ˈna vahine i te faatura ia ˈna. Te na ô ra o ˈna: “Auê au i te mauruuru ia Angela no to ˈna tururaa i ta ˈu mau faaotiraa, noa ˈtu e manaˈo ê to mâua. Eita atoa o ˈna e vahavaha mai e ere anaˈe te hoê faaotiraa i te mea maitai roa.” Mea ohie aˈe ia faaite i te here i te hoê taata o te faatura ra ia oe!

18. E nafea te mau hoa faaipoipo e faufaahia ˈi i te atuaturaa i to raua here?

18 I teie mahana, te hinaaro ra Satani ia pohe te here i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo Kerisetiano. Ua ite o ˈna e ia ere na hoa faaipoipo i to raua here te tahi i te tahi, e atea atoa raua ia Iehova. Eita râ te here mau e mure! No reira e te mau hoa faaipoipo, ia riro to outou here mai te here faataahia i roto i te Sire a Solomona. Ia riro Iehova ei niu papu o to orua here! A rave ïa i te taime no orua, a faatura ia orua ma te haapao i te manaˈo e te hinaaro o te tahi e te tahi. A na reira ˈi, e faahanahana to outou faaipoiporaa ia Iehova, te Atua here mau. Mai te auahi e ura puai noa, e puai noa ˈtu â to outou here e a muri noa ˈtu.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • E nafea te hoê auhoaraa piri e o Iehova e tauturu ai ia oaoa to orua faaipoiporaa?

  • Eaha ta te mau hoa faaipoipo e nehenehe e rave no te faataa i te taime no raua?

  • E nafea te feia faaipoipo e faatura ˈi te tahi i te tahi?

HIMENE 132 Ua hoê tâua i teie nei

a Ua horoa Iehova i te ô o te faaipoiporaa no te taata ia nehenehe te tane e te vahine faaipoipo e here te tahi i te tahi. I te tahi râ taime, e nehenehe tera here e morohi. E tauturu teie tumu parau haapiiraa ia outou, te feia faaipoipo, ia faaoraora noa i tera here e ia oaoa noa to outou faaipoiporaa.

b Te here mau, o te here ïa o te ore roa e mure aore ra e taui. E parauhia te reira “te ura auahi o Ia” no te mea o Iehova te tumu o taua here ra.

c Noa ˈtu e ere to outou hoa faaipoipo i te Ite no Iehova, e nehenehe outou e faaohipa i teie mau aratairaa ia piri atu â outou i to outou hoa.​—Kor. 1, 7:12-14; Pet. 1, 3:1, 2.

d Ei hiˈoraa, a hiˈopoa i te mau aˈoraa i roto i te anairaa tumu parau “Te mau ravea e manuïa ˈi” i nia i te jw.org.

e A hiˈo i Te Pare Tiairaa no Fepuare 2016, i te api 13 par. 17.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono