TUMU PARAU HAAPIIRAA 21
HIMENE 21 Imi na mua i te Basileia
A tiai i te oire o te vai noa mai
“Te tiai ru nei . . . tatou i te oire no a muri aˈe.”—HEB. 13:14.
MANAˈO FAUFAA
E ite mai tatou i te mau haapiiraa e huti mai i te Hebera pene 13 o te tauturu ia tatou i teie mahana e a muri aˈe.
1. Eaha ta Iesu i tohu no nia ia Ierusalema?
TAU mahana hou oia a pohe ai, ua faahiti Iesu i te hoê parau tohu i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua tupu taua parau tohu ra i te haamouraahia Ierusalema e te hiero. Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ia tae i te hoê mahana, e “haaatihia [Ierusalema] e te nuu.” (Luka 21:20) Ua parau o ˈna e ia ite ratou i teie nuu, oia hoi te nuu Roma, ia haaati i taua oire ra, tera te tapao no te faarue oioi i taua vahi ra.—Luka 21:21, 22.
2. Eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa i te mau Kerisetiano no Iudea e no Ierusalema?
2 Tau matahiti hou te nuu Roma a haaati ai ia Ierusalema, ua papai te aposetolo Paulo i te hoê rata na te mau Kerisetiano no Iudea e no Ierusalema. Ua piihia tera rata te buka Hebera. I roto, ua horoa Paulo i te mau aˈoraa faufaa roa no te faaineine i taua mau Kerisetiano ra no te mea e tiai mai ra ia ratou. Eaha taua mea ra? Te haamouraa ïa o Ierusalema. No te ora ˈtu i teie haamouraa, e titauhia ia faarue ratou i to ratou nohoraa e ta ratou imiraa. No reira Paulo i papai ai no nia i te oire o Ierusalema: “Aita hoi to tatou e oire i ǒ nei o te vai noa mai.” I muri iho, ua papai o ˈna: “Te tiai ru nei râ tatou i te oire no a muri aˈe.”—Heb. 13:14.
3. Eaha “te oire e niu mau to te reira,” e no te aha tatou e tiai ru ai i taua oire ra?
3 I te faaotiraa te mau Kerisetiano e faarue ia Ierusalema e ia Iudea, ua faaooohia e ua faainohia ratou. Auaˈe râ ratou i rave i tera faaotiraa i ora mai ai ratou. I teie mahana hoê â huru. Te faaooohia ra tatou no te mea aita to tatou tiaturiraa i nia i te taata aore ra te moni. No te aha? No te mea ua ite tatou eita teie nei ao e vai noa mai. Ta tatou hoi e tiai nei, o “te oire e niu mau to te reira,” oia hoi “te oire no a muri aˈe,” te Faatereraa arii a te Atua.a (Heb. 11:10; Mat. 6:33) E faataa mai te upoo parau iti tataitahi: (1) Mea nafea ta Paulo aˈoraa i te tautururaa i te mau Kerisetiano i tera ra tau ia tiai noa i “te oire no a muri aˈe”? (2) Mea nafea to Paulo faaineineraa ia ratou no te haamouraa o Ierusalema? (3) E nafea ta ˈna mau aˈoraa e tauturu ai ia tatou i teie mahana?
A TIATURI IA IEHOVA O TE ORE ROA E FAARUE IA OE
4. No te aha mea faufaa roa o Ierusalema no te mau Kerisetiano?
4 Mea faufaa roa o Ierusalema no te mau Kerisetiano. No te aha? No te mea i reira te haamauraahia te amuiraa matamua i te matahiti 33. I reira atoa te mau taeae o te tino aratai i noho ai. Hau atu â, mea rahi atoa te Kerisetiano e fare to ratou e tei haapue i te faufaa i taua oire ra. Teie râ, ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ia faarue ratou ia Ierusalema e ia Iudea.—Mat. 24:16.
5. Mea nafea to Paulo faaineineraa i te mau Kerisetiano ia faarue ia Ierusalema?
5 No te faaineine i te mau Kerisetiano ia faarue ia Ierusalema, ua tauturu Paulo ia ratou ia taa maitai eaha to Iehova manaˈo i tera oire. Ua haamanaˈo Paulo ia ratou aita Iehova e haamaitai faahou ra i te mau tahuˈa e tavini ra i te hiero e te mau tusia e pûpûhia ra i reira. (Heb. 8:13) Hau atu, ua patoi ê na te rahiraa o te taata i te Mesia. Aita ïa e faufaa faahou ia haere te taata i Ierusalema no te haamori ia Iehova. Inaha e haamouhia taua oire ra e te hiero.—Luka 13:34, 35.
6. No te aha i tano ai ta Paulo aˈoraa i roto i te Hebera 13:5, 6 no te mau Kerisetiano?
6 I to Paulo papairaa i te mau Kerisetiano Hebera, e oire ruperupe o Ierusalema. I pii na te hoê taata papai no Roma ia Ierusalema mai “te oire tuiroo roa ˈˈe i hitia o te râ.” Te reira iho â. Inaha, pauroa te matahiti i haere na te ati Iuda no te mau vahi atoa i reira no te mau oroa. E hoona ïa to reira mau taata i te pae moni. Eita e ore e ua hoona-atoa-hia te tahi mau Kerisetiano i teie tupuraa. No reira paha Paulo i parau ai ia ratou: “Eiaha roa ei nounou moni i roto i to outou oraraa, ia mauruuru râ i ta outou mau mea e vai nei.” I muri iho, faahiti atura Paulo i te hoê haapapuraa e vai ra i roto i te mau Papai, ta Iehova iho i parau: “E ore roa vau e vaiiho ia oe, e e ore roa vau e faarue ia oe.” (A taio i te Hebera 13:5, 6; Deut. 31:6; Sal. 118:6) Ua titauhia ia haamanaˈo te mau Kerisetiano e faaea ra i Ierusalema e i Iudea i teie haapapuraa. No te aha? No te mea i muri noa ˈˈe i te taeraa mai ta Paulo rata, ua titauhia ia faarue ratou i to ratou nohoraa, ta ratou imiraa e te rahiraa o ta ratou faufaa no te ora i te tahi atu vahi. E ere hoi te reira i te mea ohie.
7. No te aha i teie nei tatou e haapii ai i te tiaturi ia Iehova?
7 Haapiiraa no tatou: Eaha te tiai mai ra ia tatou? Te “ati rahi” e te haamouraa o teie nei ao. (Mat. 24:21) Mai te mau Kerisetiano no Ierusalema, e titauhia ia vai ara e ia vai ineine noa tatou. (Luka 21:34-36) I te roaraa o te ati rahi, e titauhia paha ia vaiiho tatou vetahi o ta tatou faufaa aore ra pauroa. E tiaturi anaˈe eita roa Iehova e faarue i ta ˈna mau tavini. Teie nei ïa te taime tano no te faaite o vai ta tatou e tiaturi ra. A ui ia oe iho: ‘Te faaite ra anei ta ˈu mau ohipa e ta ˈu mau fa e ere te moni ta ˈu e tiaturi ra, o Iehova râ tei fafau i te aupuru ia ˈu?’ (Tim. 1, 6:17) Parau mau, e huti mai tatou i te haapiiraa i ta te mau Kerisetiano i faaruru i Ierusalema. Ta tatou râ e faaruru i te roaraa o te ati rahi, mea ino roa ˈtu ïa. Teie râ, ua ite tatou eaha te rave ia tupu taua ati rahi ra. Ta tatou ïa e hiˈopoa mai.
E FAAROO ANAˈE I TE MAU TAEAE E ARATAI RA IA TATOU
8. Eaha ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ?
8 Tau matahiti i muri aˈe i te taeraa ˈtu ta Paulo rata, ua ite atu te mau Kerisetiano i te haaatiraa te nuu Roma ia Ierusalema. Tera ïa te tapao no te faarue i taua oire ra, no te mea e haamouhia Ierusalema. (Mat. 24:3; Luka 21:20, 24) E horo paˈi ïa ratou ihea? Ta Iesu noa i parau: “Ia horo ïa te feia e parahi ra i Iudea i te mau mouˈa.” (Luka 21:21) Mea rahi hoi te mouˈa na taua mau vahi ra. E nafea ïa ratou e ite ai i teihea mouˈa e horo ai ratou?
9. No te aha te mau Kerisetiano i uiui ai i teihea mouˈa ratou e horo ai? (A hiˈo atoa i te hohoˈa fenua.)
9 Teie te tahi mau mouˈa i reira te mau Kerisetiano e nehenehe ai e horo: te mau mouˈa no Samaria, te mau mouˈa no Galilea, te mouˈa Heremona, te mau mouˈa no Lebanona, e te mau mouˈa i tera ˈtu pae o te anavai Ioridana. (A hiˈo i te hohoˈa fenua.) E au ra e vahi papu te tahi mau oire na taua mau mouˈa ra. A hiˈo na i te oire no Gamala. To nia roa teie oire i te hoê mouˈa teitei, mea fifi roa ia tapae i reira. Ua manaˈo vetahi ati Iuda e haapuraa tano maitai teie oire. Tera noa râ, ua tairihia teie oire e to reira mau taata na to Roma.b
E rave rahi mouˈa ta te mau Kerisetiano e nehenehe e horo atu, e ere râ pauroa mea papu (A hiˈo i te paratarafa 9)
10-11. (1) Mea nafea to Iehova aratairaa i te mau Kerisetiano? (Hebera 13:7, 17) (2) Eaha ta te mau Kerisetiano i fanaˈo no to ratou faarooraa i te mau taeae e aratai ra ia ratou? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
10 E au ra e ua faaohipa Iehova i te mau taeae faatoroahia o te amuiraa no te aratai i te mau Kerisetiano. Ua papai te taata tuatapapa ra o Eusèbe: “Ua faataehia te tahi poroi i te mau tane tei maitihia e te Atua no te faaara i te mau mero o te amuiraa no Ierusalema. Ua faauehia ratou . . . ia faarue i te oire hou te tamaˈi a tupu ai, no te haere i te tahi oire no Perea piihia Pela.” Tano maitai ia horo te mau Kerisetiano i reira, e ere hoi mea atea ia Ierusalema. E tapae oioi ïa ratou i reira. Hau atu â, te rahiraa o te taata i taua oire ra, e ere i te ati Iuda. Aita ïa ratou e aro ra i to Roma.—A hiˈo i te hohoˈa fenua.
11 Te mau Kerisetiano tei horo i te mau mouˈa, ua pee noa ïa ratou i ta Paulo aˈoraa ia “faaroo i te mau aratai” i roto i te amuiraa. (A taio i te Hebera 13:7, 17.) Auaˈe ratou i na reira, ua ora mai ratou. Te haapapu ra te tuatapaparaa aamu e aita roa ˈtu te Atua i faarue i te feia e ‘tiai ra i te oire e niu mau to te reira,’ oia hoi te Faatereraa arii a te Atua.—Heb. 11:10.
E vahi papu o Pela e aita i atea roa ia Ierusalema (A hiˈo i te paratarafa 10-11)
12-13. Mea nafea Iehova i te aratairaa i ta ˈna mau tavini i te mau taime fifi roa?
12 Haapiiraa no tatou: Te faaohipa nei Iehova i te mau tane taiva ore ta ˈna i faatoroa no te aratai i ta ˈna mau tavini. Mea rahi te hiˈoraa i roto i te Bibilia e faaite ra mea nafea to ˈna faaohiparaa ia ratou i te mau taime fifi mau. (Deut. 31:23; Sal. 77:20) I teie mahana, hoê â huru. Aita Iehova i taui i ta ˈna huru raveraa.
13 A hiˈo na eaha tei tupu i te haamataraa te maˈi parare COVID-19, ua faatae te mau taeae aratai i te tahi mau faaueraa i te mau amuiraa. Ua faaue hoi teie mau taeae i te mau matahiapo e nafea ia faatupu i te mau putuputuraa ia tamau noa ratou i te haamori ia Iehova. Tau avaˈe noa i muri aˈe, ua faatupuhia te hoê tairururaa na roto e 500 reo e ua nehenehe te mau taeae e tuahine e pee i te reira na roto i te reni natirara, te afata teata aore ra te radio. A tahi ra a tupu ai te hoê tairururaa mai tera. Ua fanaˈo noa ïa tatou i te maa pae varua e ua vai hoê noa tatou pauroa. Tapao faaite ïa e nehenehe tatou e tiaturi, e noa ˈtu eaha te tupu i mua nei, e tamau Iehova i te tauturu i te mau taeae e aratai ra ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari. Mea faufaa ïa ia tiaturi tatou ia Iehova e ia auraro i ta ˈna mau faaueraa ia ineine tatou i te faaruru i te ati rahi. Teie râ, te vai ra te tahi atu mau huru maitatai e titauhia ia faatupu tatou.
E HERE E E FARII MAITAI ANAˈE I TO TATOU MAU TAEAE
14. Ia au i te Hebera 13:1-3, eaha na huru maitatai tei titauhia i te mau Kerisetiano ia faatupu hou Ierusalema a haamouhia ˈi?
14 Ia tupu te ati rahi, mea faufaa roa ia here atu â tatou te tahi i te tahi. No reira, e pee tatou i te mau Kerisetiano tei ora i Ierusalema e i Iudea. I faaite noa na ratou i te here te tahi i te tahi. (Heb. 10:32-34) Tera râ, a fatata ˈi Ierusalema i te haamouhia, ua titauhia ia faaite atu â ratou i “te farii maitai,” e “te here te tahi i te tahi ei taeae.”c (A taio i te Hebera 13:1-3.) Hoê â huru i teie mahana. A piri mai ai te hopea o teie nei ao, e titauhia ia faaite atu â tatou i to tatou here i te mau taeae e tuahine.
15. Ia ratou i horo ê, no te aha ua titauhia i te mau Kerisetiano ia faaite i te here e ia farii maitai te tahi i te tahi?
15 I to te nuu Roma haaatiraa ia Ierusalema e i to ratou faarue-oioi-raa i muri mai, ua nehenehe ïa te mau Kerisetiano e horo ê. Maa taihaa noa râ ta ratou i rave mai na muri ia ratou. (Mat. 24:17, 18) Te auraa ïa ua titauhia ia tauturu ratou te tahi i te tahi a horo ai ratou i te mau mouˈa i Pela. I reira atoa, ua tauturu ratou te tahi i te tahi inaha e oraraa apî ta ratou e haamata i taua fenua ra. Papu, mea rahi tei hinaaro ru i te tauturu, e ravea ïa teie ia faaite te tahi i te tahi i te here mau, te farii maitai a tufa ˈtu ai i ta ratou e fanaˈo ra.—Tito 3:14.
16. E nafea ia faaite i to tatou here i te mau taeae e tuahine i roto i te fifi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
16 Haapiiraa no tatou: Na te here e turai ia tatou ia tauturu i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te fifi. Ei hiˈoraa, ua oaoa roa e rave rahi i te tautururaa i to ratou mau taeae e tuahine tei faarue i to ratou nohoraa no te tamaˈi anei aore ra te ati natura. Ua horoa ˈtu ratou i tei hinaarohia no te ora e ua faaitoito atoa ia ratou i te pae varua. Teie ta te hoê tuahine no Ukraine e parau ra: “Ua ite mata roa matou mea nafea Iehova i te faaohiparaa i te mau taeae e tuahine no te aupuru ia matou. Mea maitai hoi ratou i nia ia matou. E ua tauturu mai ratou i to matou haereraa i Ukraine, i Honegeria e i teie nei, i Heremani.” No reira, e nehenehe atoa Iehova e faaohipa ia tatou no te farii maitai e no te aupuru i te mau taeae e tuahine.—Mas. 19:17; Kor. 2, 1:3, 4.
E hinaaro to tatou mau taeae tei horo ê i te tauturu (A hiˈo i te paratarafa 16)
17. No te aha mea faufaa roa ia faatupu tatou i te here e i te farii maitai i teie nei â?
17 I te roaraa o te ati rahi, mea faufaa roa ia tauturu atu â tatou te tahi i te tahi. (Hab. 3:16-18) No reira Iehova e faaineine ai ia tatou i teie nei â ia faatupu i te here e i te farii maitai i to tatou mau taeae e tuahine. E mau huru maitatai teie e hinaaro-rahi-hia i tera taime fifi roa.
EAHA TE TIAI MAI RA IA TATOU?
18. E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano Hebera?
18 Mai ta te tuatapaparaa aamu e haapapu ra, ua ora mai te mau Kerisetiano tei horo i te mau mouˈa i te haamouraahia Ierusalema. Papu ua faarue ratou i te oire, aita roa ˈtu râ Iehova i faarue ia ratou. E i teie mahana ïa? Aita tatou i ite pauroa no nia i te mau mea e tupu i mua nei. Ta tatou râ i ite, ua faaara mai Iesu ia vai ineine noa tatou. (Luka 12:40) E nehenehe atoa tatou e feruriruri i ta Paulo aˈoraa i papai i te mau Kerisetiano Hebera, e faaohipa atoa i te reira no te mea no tatou atoa tera aˈoraa. Ua haapapu atoa Iehova, eita roa o ˈna e vaiiho e e faarue ia tatou. (Heb. 13:5, 6) E tiai ru anaˈe ïa i te oire o te vai noa mai, oia hoi te Faatereraa arii a te Atua. Na te reira e hopoi mai i te mau haamaitairaa mure ore.—Mat. 25:34.
HIMENE 157 Fatata te hau!
a I tahito ra, pinepine na te hoê arii e faatere i te mau oire. E au ïa taua mau oire ra i te hoê faatereraa arii.—Gen. 14:2.
b Ua tupu te reira i te matahiti 67, i muri noa ˈˈe i to te mau Kerisetiano faarueraa i Iudea e i Ierusalema.
c Ia parauhia “te here te tahi i te tahi ei taeae,” e here teie e itehia i rotopu i te fetii taeae. I roto râ i tera tupuraa, te faahiti ra Paulo i te here e vai ra i roto i te amuiraa.