Kapite 19
Ko Te Lao Faka Moisese — Koteā Tona ʼUhiga Kia Koutou?
1. a) E feafeaʼi hatatou ʼiloʼi, ko Sehova neʼe ina tali te ʼu hahaʼi ʼe mole Sutea heʼeki silikosisioʼi ki te kokelekasio faka kilisitiano ʼi te taʼu 36? b) Koteā te meʼa neʼe kei faka maʼuhiga e ʼihi ʼo te ʼu ʼuluaki kilisitiano?
ʼI TE temi ʼo te ʼapositolo ko Paulo, neʼe ʼi ai te fehuʼi neʼe lahi tona fakafihi: Pe ʼe ko te kau kilisitiano ʼaē ʼe mole sutea ʼe tonu koa ke nātou muliʼi pe ʼe kailoa te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te lao faka moisese? ʼE moʼoni ʼi te taʼu 36 neʼe foaki e te ʼAtua te laumālie maʼoniʼoni ki te hahaʼi ʼe mole sutea pea mo heʼeki silikosisio. Kae, ko ʼihi kilisitiano sutea, maʼa nātou ko te ʼu tisipulo mai te ʼu fenua kehe ʼe tonu ke nātou silikosisio, pea mo akoʼi nātou ke nātou maʼuliʼi te lao ʼa Moisese. Ko te ʼu kilisitiano foʼou ʼaia neʼe fakamaʼua koa kia nātou, te taupau ʼo te lao ʼaia, ʼi tona katoa pe ʼe ko hona pe ʼu koga? ʼI te taʼu 49, ko te fehuʼi faigataʼa ʼaia neʼe ʼave ʼosi ki te Kolesi pule ʼaē ʼe tuʼu ʼi Selusalemi. — Gāue 10:44-48; 15:1, 2, 5.
2. Koteā ʼaē ʼe maʼuhiga ai kia tatou te fehuʼi ʼaia?
2 Ko te fakatokatoka ʼo te fihi ʼaia ʼe maʼuhiga kia tatou. Koteā tona tupuʼaga? Mai tona ʼaluʼaga ʼaē, ʼuluaki ʼe tou felāveʼi mo te ʼu hahaʼi ʼe nātou ʼui mai ʼe tonu ke muliʼi e te ʼu kilisitiano ʼihi ʼu folafola ʼa te Lao, ohage la ko te sapato, lua ko te Tohi-Tapu ʼe ina toe ʼui mai: “Ko te Lao, ʼe taputapu, pea ko te folafola ʼe taputapu, totonu pea mo lelei.” (Loma 7:12) ʼE moʼoni ia, tatau aipe, pe ʼe ko te lao ʼe toʼo ʼaki te higoa ʼo “faka moisese” he ko Moisese foki ʼaē neʼe ina fakahoko te fuakava ʼo te Lao, kae ko te lao ʼaia neʼe haʼu totonu ia mai ia Sehova totonu. — Ekesote 24:3, 8.
Koteā Te Tupuʼaga ʼo Te Lao?
3. He koʼe neʼe foaki e te ʼAtua te Lao kia Iselaele?
3 Ko tatatou faʼahiga fakaʼaogaʼi te Lao ia ʼaho nei ʼe fetofetogi pe ʼo mulimuli ki te ʼaluʼaga ʼo tatatou mahino pe ʼe kailoa ki te tupuʼaga ʼo te foaki e Sehova kia Iselaele te Lao. Ko te Tohi-Tapu ʼe ina fakamatala fēnei: “Neʼe hilifaki age [ki te fuakava neʼe fai mo Apalahamo] moʼo fakahā te talagataʼa, ʼo aʼu ki te haʼu ʼa te hāko ʼaē neʼe fai ki ai te fakapapau (...). Koia ko te Lao kua liliu ko totatou tagata taupau ʼe ina ʼave tatou kia Kilisito, ke tou liliu ko ni kau agatonu, ʼuhi ko tatatou tui kia ia.” (Kalate 3:19, 24) Neʼe feafeaʼi koa te fakakaku ʼa te Lao ki te fakatuʼu ʼaia?
4. a) Neʼe feafeaʼi te haga ʼo te Lao ʼo “fakahā te ʼu talagataʼa”? b) Neʼe feafeaʼi tana taki te kau agatonu kia Kilisito?
4 ʼI te ʼavage ki te kau Sutea te Lao haohaoa ke nātou muliʼi ʼi te faʼahi fuli ʼo tonatou maʼuli, ʼe ina fakahā ai tonatou ʼuhiga agahala. Neʼe ʼiloga lelei ai, logo aipe hanatou faiga pea mo hanatou lotolelei, ʼe mole nātou fealagia anai te maʼuliʼi fakalelei te ʼu fakatotonu. ʼI tana fakaʼaogaʼi te kau Sutea, ko he fakatā ʼo te famili katoa agahala heʼe haohaoa, ʼo fakahā e te Lao te ʼu agahala ʼo te malamanei katoa, feiā aipe mo ʼatatou, ʼo hā ʼaki ai ʼe tou kau ʼi te tautea fakaʼatua. (Loma 3:19, 20) Koia ʼaē, ko te Lao neʼe ina fakahā ai ko te hahaʼi katoa ʼe ʼaoga ke hāofaki e he tahi. Pea tahi foki, ʼe ina ʼaumai te kau agatonu ke nātou mahino ko Sesu Kilisito ʼaē ka ina hāofaki tatou. ʼE feafeaʼi koa hanatou ʼiloʼi? Ko te Lao neʼe ina fakahā ko Sesu ko te tagata haohaoa pe tokotahi, heʼe ko ia pe ʼaē neʼe feala tana taupau tona maʼoniʼoni. Ko te ʼu sakilifisio manu ʼaē neʼe fai ʼi te ʼaluʼaga ʼo te Lao neʼe faka tuʼakoi pe ia maʼa nātou. Kae ʼi te foaki faka sakilifisio e Sesu tona sinoʼi tagata haohaoa, neʼe feala ai leva te toʼo ʼo te agahala, pea mo foaki kia nātou ʼe nātou tui anai kia ia te maʼuli heʼe gata. — Soane 1:29; 3:16; I Petelo 1:18, 19.
5. ʼAki te ʼu vaega ʼo te Tohi-Tapu ʼe tuʼu ʼi henī, koutou tali ki te ʼu fehuʼi ʼo te palakalafe.
5 ʼAki te ʼu meʼa kua ʼosi ʼi te vakaʼi, ʼe feafeaʼi anai ha kotou tali ki te ʼu fehuʼi ʼaenī?
Ko te lao faka moisese neʼe fakatuʼu koa ke muliʼi e te hahaʼi fuli? (Pesalemo 147:19, 20; Ekesote 31:12, 13)
Neʼe ʼasi age koa e Sehova kia Iselaele, ʼe hoko anai he ʼaho e ko te fuakava ʼo te Lao ʼe pulihi anai? (Selemia 31:31-33; Hepeleo 8:13)
ʼI te ʼu Folafola e Hogofulu ʼaē neʼe tuʼu ai te folafola ʼo ʼuhiga mo te sapato, neʼe fakaʼaogaʼi koa ʼi te ʼosi ʼo te pulihiʼi ʼo te Lao? (Kolose 2:13, 14, 16; II Kolonito 3:7-11 [vakaʼi ia Ekesote 34:28-30]; Loma 7:6, 7)
Neʼe feafeaʼi koa te fakagata e Sehova te fuakava ʼo te Lao? (Kolose 2:13-17; Mateo 5:17, 18; Loma 10:4)
6. Koteā te manatu kia nātou ʼe nātou ʼui ko te lao faka moisese kei fakaʼaogaʼi ia?
6 ʼI tatatou kua mālama ki ai, koteā te ʼui kia ia ʼaē ʼe ina ʼui ko te fuakava ʼo te Lao kei tonu pe ia ke fakaʼaogaʼi? ʼI tona fakahagatonu, ʼe nātou fakafisi kia Sesu Kilisito. Koteā tona tupuʼaga? ʼUhi ʼe mole faka tui ia ko Sesu ʼaē neʼe ina fakakaku te Lao, ʼo tofa ai te ala ke fealagia te pulihi e tana Tāmai te Lao. Kia nātou ʼe nātou ʼui ko nātou ko te kau kilisitiano, kae nātou fia taupau te ʼu fakatuʼutuʼu katoa pe ʼe ni ʼona pe ʼu koga ʼo te Lao, ko te ʼapositolo ko Paulo neʼe ina tohi fēnei: “ ʼE koutou mamaʼo ia Kilisito, ko koutou ʼaenā ʼe koutou kumi tokotou agatonu ʼaki te lao; ʼe koutou hāla ʼi tona agalelei makehe.” — Kalate 5:4; vakaʼi ia Loma 10:2-4.
7. a) Koteā ʼaē neʼe mole mahino lelei ki ai ia nātou ʼaē ʼe nātou loto ke taupau te Lao? b) ʼE maʼuhiga feafeaʼi koa te ʼu gāue faka kilisitiano, pea koteā te ʼu ʼuhiga ʼo te ʼu gāue ʼaia pea mo te meʼa ʼofa ʼo te maʼuli heʼe gata?
7 Ko nātou ʼaē ʼe nātou lagiaki te taupau ʼo ʼihi fakatuʼutuʼu ʼo te Lao, ʼe mole heʼeki mahino lelei ia kia nātou, ko tatatou tui ʼaē ki te sakilifisio maʼuhiga ʼo Sesu ʼaē ʼe tou agatonu ai, kae ʼe mole ko te ʼu gāue ia ʼaē ʼo te Lao. (Kalate 3:11, 12) ʼI tanatou manatu, ko te tagata ʼe tonu ke agatonu ʼi te ʼu gāue ʼaia, kae ko te faʼahi foki ia ʼe mole feala ke fakahoko e he ʼu tagata agahala. ʼE moʼoni ʼe maʼuhiga te ʼu fai ʼo te gāue, ʼaē ʼe fakaʼiloga ai tatatou fakalogo ki te ʼu folafola ʼa te ʼAtua pea mo Kilisito neʼe ina foaki ki te ʼu kilisitiano. (Sake 2:15-17; Mateo 28:19, 20) Ko te ʼu gāue ʼaia, ko he ʼu meʼa ia moʼo fakamoʼoni tatatou tui, pea mo totatou ʼofa, heʼe ka mole fai anai ia ʼe ʼiloga leva ia, ko tatatou tui ʼe mate. Logo aipe hatatou faiga ke lava ʼatatou ʼu gāue, neʼe mole feala ia ke tou haohaoa mokā neʼe mole foaki faka sakilifisio e Sesu tona maʼuli. Koia, ko te maʼuli heʼe gata ko he meʼa ʼofa ia neʼe foaki mai e te ʼAtua, ʼaki ia Sesu Kilisito. Ko te fakahā ʼaia ʼo tona ʼofa, kae mole ko he totogi ia ʼo ʼatatou ʼu gāue. — Efesi 2:8, 9; Loma 3:23, 24; 6:23.
8. ʼO ʼuhiga mo te fehuʼi ʼaē ke muliʼi te Lao e te kau kilisitiano ʼe mole Sutea, koteā te tonu fakaʼosi neʼe fai e te Kolesi pule ʼi te ʼuluaki sekulo?
8 ʼI te ʼuluaki sekulo ʼi te ʼave ʼo te fehuʼi ʼaē pe ʼe tonu ke muliʼi te lao faka moisese e te kau kilisitiano ʼaē ʼe mole sutea, ko te Kolesi pule ʼaē ʼe tuʼu ʼi Selusalemi neʼe ina fai te tonu ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaenī. Neʼe ina ʼiloʼi foki ko Sehova neʼe mole ina kole mai ki te hahaʼi ʼe mole sutea ke nātou maʼuliʼi te lao faka moisese ia muʼa ʼo hana foaki mai te laumālie maʼoniʼoni. ʼE moʼoni, ko te Kolesi pule neʼe ina fakahā fakalelei “te ʼu meʼa tāfito” mo ʼihi tapu neʼe tuʼu ʼi te Lao. Kae ko te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia neʼe haʼu ia mai te ʼu fakamatala ʼo te Tohi-Tapu ia muʼa ia ʼo te fakatuʼu ʼo te Lao. Koia ʼaē ʼe mole fakakinauʼi e te Kolesi pule ki te kau kilisitiano ʼaē ʼe mole sutea he maʼua ke nātou muliʼi fuli, pe ko he fahaʼi ʼo te lao faka moisese. Kae, neʼe ina fakamoʼoni ki te ʼu fakatuʼutuʼu neʼe kua hoko ia muʼa ʼo Moisese. — Gāue 15:28, 29; vakaʼi Senesi 9:3, 4; 34:2-7; 35:2-5.
9. a) Ko te ʼAtua koa kei ina fakamaʼua tuʼumaʼu te kau Sutea ke nātou muliʼi te fuakava ʼo te Lao? b) ʼE faka ʼuhiga feafeaʼi kia nātou te faʼahiga mate ʼaē neʼe tali e Kilisito?
9 ʼI te hili ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33, ko te ʼAtua neʼe mole ina toe fakamaʼua ia ki te kau hahaʼi Sutea ke nātou muliʼi te lao faka moisese. Koia foki, ko te kau Sutea ʼaē ʼe tui, neʼe nātou fakafiafia ʼaupito. Koteā tona tupuʼaga? Heʼe logo aipe te agahala ʼo te hahaʼi kehekehe pea mo nātou kau ki te mate, ko te kau Sutea pe ʼaē neʼe kau ki te tautea fakaʼatua ʼi tanatou mole taupau te fuakava ʼo te Lao. Kae ʼi te faʼahiga matehi ʼo Sesu, ʼi tona tutuki ki te pou, hage ko he tagata fakapō fehiʼa ʼi ai, ko Kilisito neʼe ina toʼo te malaʼia ʼaia ʼo te kau Sutea ʼaē neʼe nātou tui kia ia pea mo hāofaki nātou mai te mamahi ʼo tanatou talagataʼa ki te Lao. (Kalate 3:10-13) Neʼe feiā tana foaki age kia nātou he fakamolemole neʼe mole feala ke nātou kaku ki ai mokā neʼe nātou fakalogo ki te fuakava ʼo te Lao. — Gāue 13:38, 39.
10. ʼI te fakagata ʼo te Lao, neʼe feafeaʼi koa tana faka fealagia te logo tahi ʼi te tauhi?
10 Ko te Lao, neʼe hage ko he ā ʼe ina takatakai te kau Sutea ʼo vaheʼi nātou mai te hahaʼi ʼo te atu fenua fuli. Ko te kau Sutea neʼe nātou fakalogo ki te ʼu folafola neʼe mole fakamaʼua ki ai te hahaʼi mole sutea, pea ʼe mole silikosisioʼi, ʼo feiā mo nātou ʼaia ʼe mole feala hanatou haʼu ʼo fakatahi mo nātou ʼi tanatou tauhi. (vakaʼi ia Ekesote 12:48; Gāue 10:28) Kae ʼi te kaku ʼo te Lao ki tona gataʼaga pea mo tona pulihi, ko te kau Sutea mo nātou, heʼe silikosisioʼi kua feala leva tanatou fakatahi ʼaki ia Kilisito ʼo atolasioʼi te ʼAtua moʼoni tokotahi. — Efesi 2:11-18.
Te ʼu Lelei ʼe Maʼu ʼi He Mālama Ki Te Lao
11. ʼE feafeaʼi he tokoni ʼata kita mālama ki te Lao ke feala ke tou mahino ki te ʼu akonaki ʼa Kilisito?
11 ʼE moʼoni foki ʼe mole kei tou fakalogo ki te Lao, kae ko he meʼa ʼaoga ia hatatou mahino ki ai. Koteā tona tupuʼaga? ʼAua naʼa galo ia tatou ko Sesu, ko tana faʼe ko te Sutea pea neʼe fakalogo pe mo ia ki te lao faka moisese. Koia ʼaē, ʼe hoko anai tatatou mahino ki te ʼuhiga ʼo tana ʼu faʼahiga gāue mo kapau ʼe tou ʼiloʼi lelei te ʼu pelesepeto ʼo te Lao ʼaia. (Kalate 4:4; vakaʼi Luka 22:7, 8) Tahi foki ko Sesu neʼe ina fai tana minisitelio ʼi te lotolotoiga ʼo te hahaʼi ʼe nātou toe fakalogo foki ki te Lao. Ko te tupuʼaga ʼaia, ʼo tana tau fakaʼaogaʼi te ʼu faʼahiga ʼaluʼaga ʼo te Lao mokā fai akonaki. — Vakaʼi ia Mateo 5:23, 24.
12. a) Ki te ʼu palalau ʼa Sesu, koteā te pikiga ʼo tona maʼuli pea mo te lao faka moisese? b) ʼI te ʼu tohi ʼa Paulo, koteā ʼaē ʼe ina hinoʼi mai ʼe ʼaoga ke tou mahino ki te Lao? c) Kapau ʼe tou mahino ki te ʼuhiga fakalaumālie ʼo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te Lao, koteā ʼaē ka hoko anai?
12 ʼI te hili ʼo tana toe tuʼuake, ko Sesu neʼe ina toe fakamanatuʼi age ki tana kau tisipulo, neʼe ina fakahoko ʼaki tona maʼuli fakatagata te ʼu meʼa neʼe tohi ʼo ʼuhiga mo ia ʼi te Lao, ʼi te ʼu tohi faka polofeta pea mo te ʼu pesalemo. (Luka 24:44) ʼI tona faʼahi ko te ʼapositolo ko Paulo, neʼe ina fakahā ia te ʼu faʼahiga meʼa tāfito ʼo te fuakava ʼo te Lao ohage “ko he fakatā totonu pea mo he malū ʼo te ʼu meʼa ʼi selo.” Neʼe ina toe ʼui foki ‘ko te Lao ʼo te ʼu meʼa lelei ka hoko mai.’ (Hepeleo 8:4, 5; 10:1) ʼI te lao faka moisese ʼe hā ʼaki mai te ʼu faʼahiga ʼaluʼaga kehekehe neʼe fakahoko e Sesu Kilisito ʼi tana nofo faka pelepitelo pea mo tana sakilifisioʼi tona maʼuli fakatagata. Kapau ʼe tou ʼiloʼi te ʼu faʼahiga fakatuʼutuʼu ʼaia ʼo te Lao, ʼe tou mahino lelei anai ki te ʼuhiga ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakakikite. ʼE lahi te ʼu faʼahi ʼo te ʼu faʼifaʼitaki fakakikite ʼaia, ʼe nātou fakatā te tauhi maʼa ʼaē ia ʼaho nei, ʼe fai kia Sehova ʼi tona foʼi fale tauhi fakalaumālie. ʼI te tuputupu mamalie ʼo to kita mahino ki te ʼu meʼa ʼaia, ʼe toe tuputupu ai foki totatou ʼofa ki te kokelekasio fakanofo pea mo tona ʼuhiga ʼi totatou tauhi ʼi te takitaki ʼa Sesu Kilisito.
13. He koʼe ʼe ʼaoga ke tou metitasioʼi te ʼu fakatuʼutuʼu lelei ʼe haʼu mai te Lao?
13 Tahi foki ko te lao faka moisese, ʼe kau ʼi te ʼu tohi ʼaē ʼe haʼu mai te ʼAtua, ko te ʼu Tohi ʼe ʼaoga katoa “moʼo akonaki, moʼo fakatotonu, moʼo fakatokatoka ʼo te ʼu meʼa.” (II Timoteo 3:16) Kapau ʼe tou metitasio ki te ʼu meʼa tāfito ʼo te Lao, ʼe faigafua anai ke tou muliʼi mo he loto katoa te ʼu faʼahiga meʼa ʼe lelei ki te ʼAtua. Pea mo kapau ʼe tou popoto ʼi te tuku ke hū ia kita te laumālie ʼaē neʼe ina hinoʼi ifo te lao ʼaia pea mo tou fakahā ʼi totatou maʼuli, pea ko te Lao ko he meʼa ʼaoga ʼaupito anai kia tatou.
14. a) Neʼe feafeaʼi te fakahā e Sesu, ʼe maʼuhiga te mahino ki te manatu ʼo te Lao? b) Koutou tāʼofi mai ʼihi ʼu fakatuʼutuʼu lelei ʼo te Lao ʼe fakatuʼu mai ʼi te pasina 152. c) ʼE feafeaʼi ki te mahino ki te ʼu meʼa ʼaia hana tokoni anai kia tatou ke tou liliu ʼo lelei ki te ʼAtua?
14 Neʼe lelei ʼaupito te fakatātā ʼaē neʼe fai e Sesu ʼo ʼuhiga mo te manatu ʼaia ʼi tana Akonaki ʼi te moʼuga. ʼI tana palalau foki ʼaē ki te hahaʼi neʼe kei fakalogo ki te Lao, neʼe ina fakahā age, ʼe mole gata ʼaki pe ʼi te mole fakapō, kae ʼe tonu ke nātou pulihiʼi ʼi ʼonatou mafu te loto ʼita pea mo tokaga naʼa nātou palalau kovi ki ʼonatou ʼu tēhina. ʼE mole gata ʼaki pe ʼi te mole fai feʼauʼaki, kae ke nātou tokaga foki, naʼa nātou sioʼi he fafine mo holi kovi ki ai. Mo tatou ʼe tonu foki ke tou faʼa kātaki ʼo fakaʼaogaʼi te ʼu koga ʼo totatou sino ke ʼalu tahi mo te ʼu ala ʼo te ʼAtua. (Mateo 5:21, 22, 27-30; Loma 13:8-10) ʼE tou fakahā anai ʼe tou mahino lelei ki te ʼuhiga ʼo te folafola lahi ʼo te Lao ʼaenī: “ ʼE tonu ke ke ʼofa kia Sehova, tou ʼAtua, ʼaki tou loto katoa, pea mo tou maʼuli katoa pea mo tou ʼatamai katoa.” (Mateo 22:36, 37) ʼE lelei anai tou vāhaʼa mo te ʼAtua. Tatau aipe, pe ʼe mole kei tou kau ki te lao faka moisese, ʼe toe hoko anai he ʼu meʼa lelei kia tatou ʼi hatatou maʼu he mahino lelei ki te ʼu fakatuʼutuʼu pea mo te ʼu fakatā fakakikite ʼe haʼu mai ia ia.
Toe Vakaʼi
● He koʼe ko nātou ʼaē ʼe fia fakalogo ki te lao faka moisese ʼe nātou fakafisi ai kia Kilisito?
● ʼI hatatou mālama ki te Lao, ʼe feafeaʼi hana tokoniʼi tatou, ke tou mahino ki te ʼuhiga ʼo te gāue ʼa Sesu ʼi te finegalo ʼa Sehova?
● Tatau aipe, pe ʼe mole kei tou fakalogo ki te Lao, ko te maʼuhiga fea ʼe tou maʼu anai ʼi tona ako?
[Talanoa]
Ko Te ʼu Fakatuʼutuʼu Tāfito ʼo Te Lao Faka Moisese
Ko Te ʼu Maʼua Ki Te ʼAtua
Atolasio pe kia Sehova Ek. 20:3; 22:20
Fakaʼapaʼapa ki tona huafa Ek. 20:7; Lev. 24:16
ʼOfa ki te ʼAtua pea mo kaugana Teu. 6:5; 10:12;
kia te ia ʼaki he loto katoa, pea 30:16
mo he sino katoa pea mo he
mālohi katoa
Mataku naʼa ke talagataʼa Teu. 5:29; 6:24
kia te ia, nofo tuʼania
Fai te aga ʼaē ʼe ina leleiʼia Lev. 1:1-5; Faka au 16:
1-50; Teu. 12:5-14
Ko tana kau tagata atolasio Ek. 19:10, 11; 30:20
ʼe tonu ke nātou maʼa
ʼAua naʼa tuku te ʼu meʼa Ek. 20:8-10; 34:21;
fakaʼatua tāfito, moʼo fai ʼo ni Faka au 15:32-36
ʼu gāue faka kelekele
Te ʼu Faʼahiga Tauhi
Faka Lotu ʼAē ʼe Tautea
Ko te atolasio Ek. 20:4-6; Teu. 7:25
Te fakatahiʼi ʼo te ʼu lotu Ek. 23:13; 34:12-15;
Ko Te ʼOhoana Pea
Mo Te Maʼuli Faka Famili
ʼAua naʼa ke fai feʼauʼaki Ek. 20:14; Lev. 20:10
ʼAua naʼa ke ʼohoana mo Teu. 7:1-4
he tahi mole kaugana kia Sehova
Mole feala he ʼohoana mo he Lev. 18:6-16; 20:11
famili totonu
Līaki te ʼu holi kovi Lev. 18:23; 20:13
Fakaʼapaʼapa ki te maʼuli Ek. 21:22, 23
ʼo he tamasiʼi mole heʼeki tupu
Fakaʼapaʼapa ki tau ʼu mātuʼa Ek. 20:12; 21:15, 17;
Akoʼi te ʼu fānau ki te ʼu Teu. 6:4-9; 11:18-21
ala ʼo Sehova
Te ʼu Maʼua Ki ʼIhi
Taupau te maʼuli ʼo te tagata Ek. 20:13;
ko he meʼa fakataputapu Faka au 35:9-34
ʼOfa ki tona tatau; ʼaua te Lev. 19:17, 18
nofo mo te lotokovi
Aga fakapoipoi ki te ʼu hahaʼi Lev. 19:32
kua matutuʼa
Aga ʼofa kia nātou ʼe nonofo Lev. 25:35-37;
ʼi te faigataʼa ia, mo nātou mole Teu. 15:7-11;
kei ʼi ai honatou ʼu mātuʼa 24:19-21
pe mo nātou fafine vitua
ʼAua naʼa gaohi koviʼi te ʼu Lev. 19:14;
tuli pea mo te ʼu kivi Teu. 27:18
Faitotonu ʼi te ʼu gāue Lev. 19:35, 36;
25:14
Fakaʼapaʼapa ki te ʼu lelei Ek. 20:15; 22:1, 6;
ʼonatou ʼaē 23:4; Teu. 22:1-3
ʼAua naʼa mānumānu ki ni Ek. 20:17
ʼu meʼa ʼa niʼihi
Fakahā ia nātou ʼe nātou Lev. 5:1;
fai te ʼu talagataʼa mamafa Teu. 13:6-11
Fakahā te moʼoni; ʼaua naʼa Ek. 20:16; 23:1, 2
ke gutu loi
ʼAua naʼa ke malualoi kia Ek. 23:3, 6;
nātou ʼe maʼu tuʼulaga Lev. 19:15