Ko Te Fiafia Neʼe ʼAu Maʼu ʼi Te Gāue Kia Sehova
KO TE FAKAMATALA ʼA GEORGE BRUMLEY
Neʼe hoki ʼosi age pe te akoʼi ʼo te gaohi latio ki te kau ako polisi ʼe kei tūpulaga ʼo te tuʼi māʼoluga ko Haile Selassie, pea mo te ʼui ʼāteaina pe e te tahi ia nātou ʼaia ʼo te kau ako tana ʼiloʼi ʼaē ko ʼau ko te misionea ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe ina kole fakamalotoloto mai: “ ʼE feala hau akoʼi mai te Tohi-Tapu?”
ʼUHI ko tamatou gāue neʼe tapuʼi ʼi Etiopia, neʼe feala pe hoku kapu ʼi te fenua, ohage ko tona fai ʼaē ki ʼihi kau Fakamoʼoni, mo kapau neʼe ʼiloʼi e te puleʼaga taku kau ʼi te kūtuga ʼaia. Neʼe ʼau fia ʼiloʼi papau peʼe ko te tūpulaga ʼaia neʼe fakamalotoloto peʼe ko he tahi neʼe fekauʼi e te puleʼaga moʼo lama ʼau ʼi taku gāue. ʼI toku ʼuhiga takitaki ʼo te famili pea mo taku ʼu tamaliki e tolu ʼe tonu ke ʼau taupau, pea mo te manatu ʼaē naʼa fakamavae ʼau ʼi te gāue pea mo kapu ʼi te fenua, feiā ai pea mo te mole toe fesioʼaki anai mo te ʼu kaumeʼa ʼaē neʼe kua tuputupu toku ʼofa ia nātou, neʼe hake ia ʼau te tuʼania ʼi te ʼu faʼahi ʼaia.
ʼE feala pe hakotou feʼekeʼaki: ‘ ʼE feafeaʼi ki he tagata Amelika hana fia haʼu ʼo maʼuli mo tana famili ʼi te potu tokelau-hahake ʼo Afelika, ʼo nofo mamaʼo ʼi tona ʼapi pea mo tona ʼu kaumeʼa?’ Tuku muʼa ke ʼau fakamatalatala atu.
Tupu ʼi te ʼAtu Fenua ʼo Amelika
ʼI te vaha ʼo te taʼu 1920 ki te taʼu 1929, ʼi taku kei ako ʼi te ʼu kalasi liliki, ko taku matuʼa neʼe apone ki te nusipepa ʼaē ko Te Tule Leʼo pea neʼe ina maʼu katoa te ʼu tohi Te ʼu ako ʼo te Tohi-Tapu. Ko taku matuʼa neʼe ina lelei te lautohi, pea neʼe ina lau katoa te ʼu tohi. Neʼe ko he tagata poto pea mo aga fakakinakina, tāfito la ʼi tana haga ʼaē ʼo fakalainoa te ʼu hahaʼi ʼaʼahi neʼe ina fakaafe ke nātou ʼomai ʼi te ʼu ʼahotapu. Neʼe ʼi ai tana tohi matalelei neʼe takafi ʼaki te kiliʼi manu, pea ko te ʼu mataʼi higoa “Tohi-Tapu” neʼe ko he ʼu mataʼi higoa aulo ʼi te fakavaka pea mo te tapaʼi tohi. Neʼe fēnei te kamata ʼo tana palalau: “Koʼeni, ko te ʼahotapu, ʼe koutou fia lau anai he ʼu vaega ʼo te tohi maʼa tatou?”
Ko te tagata peʼe ko te fafine ʼaē neʼe fakaafe ʼe ʼio tuʼumaʼu aipe, kae ka hoko tana avahi ʼo te tohi, ko te ʼu pasina ʼe hihina fuli! ʼE moʼoni, ʼe puna’maʼuli te tagata peʼe ko te fafine, ʼo ʼui age leva e taku matuʼa ‘ko te kau fai faka mafola ʼe mole nātou ʼiloʼi he meʼa ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu’ pea koia ʼe ina toʼo ai he Tohi-Tapu pea mo ina lau age te vaega ʼo Senesi 2:7. ʼI te fakamatalatala ʼi ai te fakatupu ʼo te tagata, ʼe fēnei te ʼui ʼa te Tohi-Tapu: “Ko te tagata neʼe liliu ai ko te nefesi maʼuli.” — Senesi 2: 7.
ʼE fakamahino age leva e taku matuʼa ko te tagata ʼe mole ʼi ai hona nefesi, kae ko ia ko te nefesi, pea ko te totogi ʼo te agahala ko te mate, pea ka mate te tagata, ʼe mate moʼoni ia, ʼe mole kei ina ʼiloʼi he meʼa e tahi (Tagata Tānaki 9:5, 10; Esekiele 18:4; Loma 6:23). ʼI muʼa ʼo taku poto lautohi, neʼe ʼau fakamaʼumaʼu loto te vaega ʼo Senesi 2:7. Neʼe ko te ʼu ʼuluaki meʼa neʼe ʼau maʼu ʼi te fiafia moʼoni ʼi te ʼiloʼi ʼo te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu pea mo te vaevae ʼo te ʼu moʼoni ʼaia mo niʼihi.
Talu pe ʼaē tamatou maʼu Te Tule Leʼo ʼi tomatou ʼapi, ko te famili katoa neʼe kamata fakafiafia ki te meʼa kai fakalaumālie ʼaia. Ko te faʼe ʼo taku faʼe neʼe nofo mo mātou, pea ko ia neʼe ʼuluaki kau ki te fai faka mafola ʼo te logo lelei ʼi tomatou famili. Neʼe mole ʼi ai he kokelekasio ʼi Carbondale, ʼi Illinois, ʼi te koga meʼa ʼaē neʼe mātou nonofo ai, kae neʼe tau fai pe te ʼu fono. Ko taku faʼe neʼe ina ʼave mātou toko nima ki te tahi potu ʼo te kolo ʼaē neʼe fai ai te ako ʼo Te Tule Leʼo e te ʼu fafine kua fotufotuʼa fafine. Neʼe kamata ai mo tamatou kau ki te fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi.
Mai te gāue latio ki te fale pilisoni
Neʼe ʼau ʼohoana ʼi te taʼu 1937 ʼi toku taʼu 17. Neʼe ʼau faigaʼi ke ʼau fakatuʼu he fale gaohi latio pea mo ʼau faigaʼi ke ʼau ako te poto gaohi latio. ʼI te ʼosi tupu ʼaku ʼu tamaliki e lua, ko Peggy pea mo Hank, neʼe ʼau mavete mo toku ʼohoana. Ko te mavete neʼe hoko tupu pe mai taku hāla; neʼe mole ʼau maʼuli faka kilisitiano. Ko taku mole maʼu ʼaē te taupau ʼo taku ʼu tamaliki lalahi ʼaia e lua neʼe ko he meʼa fakatupu mamahi kia ʼau lolotoga toku maʼuli.
Neʼe hoko mai leva te Lua Tau faka malamanei pea neʼe ʼau fakakaukau ki te ʼu tuʼuga meʼa. Ko te kau kūtuga solia neʼe nātou tuku mai te fealagia ke ʼau liliu ko he litena pea mo te fealagia ʼaē ke ʼau ako te poto gaohi latio kia nātou ʼaē ʼe nātou fakahu solia, kae ko taku ʼiloʼi ʼaē te manatu ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te ʼu tau neʼe ina ʼekenaki fakavilivili ʼau ke ʼau kamata faikole ki ai ʼi te ʼaho fuli pe. Ko taku apone ki Te Tule Leʼo neʼe kua aʼu ki tona temi faka tuʼakoi pea neʼe ko Lucille Haworth neʼe ina maʼu te pepa ʼaē ʼe ina fakatokagaʼi mai te faʼahi ʼaia pea neʼe haʼu ʼo ʼaʼahi ʼau. Tokolahi ʼi te famili ʼo Lucille Haworth ʼo kau ai tana tāmai, ia Perry Haworth neʼe ko te kau Fakamoʼoni talu mai te ʼu taʼu 1930. Ko Lucille pea mo ʼau neʼe ma feʼofani, pea neʼe ma ʼohoana ʼi tesepeli ʼo te taʼu 1943.
ʼI te taʼu 1944, neʼe ʼau papitema pea neʼe ʼau kau fakatahi mo toku ʼohoana ki te gāue pionie. Neʼe kumi ʼau ke ʼau hu ki te solia kae neʼe ʼau fakafisi. Pea ko te meʼa neʼe hoko, neʼe fakatūʼa ia ʼau ki te taʼu e tolu ʼi te fale pilisoni faka puleʼaga ʼi El Reno, ʼi Oklahoma. Neʼe ko he meʼa fakafiafia kia ʼau ia te mamahi maʼa Sehova. ʼI te ʼuhu fuli ka ʼau ʼala pea mo ʼiloʼi te tupuʼaga ʼo taku ʼi ai, ʼe hake ia ʼau te fiafia lahi pea mo ʼau fakamālo kia Sehova. Hili ʼaia te tau, ko nātou ʼaē neʼe kau mo mātou kae kua fakalaka tanatou taʼu 25 neʼe nātou ʼāteaina. Neʼe hoki tuku age ia ʼau ʼi fepualio ʼo te taʼu 1946.
Te gāue pionie katoa
ʼI taku ʼalu leva ʼaē kia Lucille, neʼe lolotoga gāue pionie ʼi te kiʼi kolo ko Wagoner, ʼi Oklahoma. Neʼe mole ʼi ai hamā motokā, koia neʼe ma haʼele lalo ʼi te potu fuli pe, ʼo gāueʼi te kolo katoa. Ki muli age neʼe ma mavae ki Wewoka, ʼi Oklahoma pe. Pea neʼe ʼau maʼu ai taku gāue ʼi te fale latio ʼe ōvi mai, ʼo ʼau kamata ʼi te tala ʼo te ʼu logo. Ko te gāue ʼaē ia hola e ono ʼi te ʼaho pea mo hoko atu pe te gāue pionie neʼe mole ko he meʼa faigafua, kae neʼe ma fiafia ʼi te pilivilesio ʼaē ko te gāue maʼa Sehova. Neʼe ma fakatuʼutuʼu ke ma toʼo tautonu hamā mutuʼi motokā ʼāfea ki te fakatahi ʼaē ʼe hoko ʼi Los Angeles ʼi te taʼu 1947. ʼI ai neʼe ma kamata fakakaukauʼi ke ma hu ki te ako faka tohi-tapu ʼo Kalaate ko te akoʼi ʼo te kau misionea.
Neʼe ma fakakaukauʼi, ko he tonu foki ʼe mole ʼaoga ke hoko fai, pea neʼe mole ma fia fai he tonu ʼe fai fakavilivili ʼo tupu ai hamā mavae ʼi te ʼu ʼAtu Fenua ʼo Amelika. Neʼe kei mamahi toku loto ʼi te mole nonofo taku ʼu tamaliki pea mo ʼau, pea neʼe ma toe faigaʼi ke ma maʼu te taupau ʼo taku ʼu tamaliki. Kae ʼuhi ko toku maʼuli ʼāfea pea mo taku pilisoni, ko te faʼahi ʼaia neʼe mole feala ia ke hoko. Koia, neʼe ma fakatotonu ke ma faigaʼi ke ma misionea. Pea neʼe fakaafe māua ki te 12 kalasi ʼo Kalaate.
Neʼe ma maʼu te pepa fakamoʼoni ʼo te ako ʼaia ʼi te taʼu 1949, kae ʼuluaki muʼa neʼe hinoʼi mai ke ma ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼo Tennessee. Hili ʼaia taʼu e tolu ʼo tamā gāue feʼaluʼaki ʼi te ʼu ʼAtu Fenua ʼo Amelika, neʼe ma maʼu te tohi mai te pelesita ʼo te Sosiete Watch Tower ʼo ina faka ʼui mai peʼe mole feala la ke ma gāue faiako ʼi te faleako ʼi Etiopia pea mo hoko atu pe tamā gāue faka mafola. Ko te meʼa ʼe loto ki ai te puleʼaga ʼo te fenua ʼaia ke faiako te kau misionea. Neʼe ma ʼio kiai, pea ʼi te taʼu 1952 neʼe ma folau ki Etiopia.
ʼI tamā tau ʼaē ki Etiopia, neʼe ma faiako ki te ʼu kalasi ʼi te ʼu faleako liliki ʼi te ʼuhu, pea ko te hili hōʼatā ʼe ma faiako leva ki te ʼu kalasi ko te ʼu ako faka tohi-tapu, ʼo fai noa pe. Koia ʼi te kua kamata hahaʼi ia nātou ʼaē neʼe ʼomai ki te ʼu ako faka tohi-tapu neʼe ma fai te ako ʼo te Tohi-Tapu lolotoga te hola e tolu peʼe fā ʼi te ʼaho fuli pe. Ko ʼihi neʼe ko te kau polisi; pea ko ʼihi neʼe ko te kau faiako peʼe ko te ʼu tiakono ʼi te ʼu faleako misionea pea mo te ʼu faleako ʼo te lotu orthodoxe ʼi Etiopia. ʼI ʼihi lakaga ko te toko 20 peʼe laka ʼi te ʼu kalasi faka tohi-tapu! Tokolahi ʼi te kau ako ʼaia neʼe nātou liaki te lotu hāla pea mo nātou kamata gāue kia Sehova. Neʼe lahi tamā fiafia ʼi te meʼa ʼaē ʼe hoko. ʼO toe feiā aipe, kau ʼala ʼi te ʼuhu fuli, ʼe ʼau fakafetaʼi kia Sehova.
Te maʼu fānau pea mo te fagonogono logope te tapuʼi
ʼI te taʼu 1954 neʼe ma maʼu te logo ʼaē ʼe ma maʼu fānau anai, koia neʼe tonu ke ma fai he tonu ke ʼiloʼi peʼe ma toe liliu ki Amelika peʼe ma nonofo ʼi Etiopia. Kapau ʼe ma nonofo, ʼe fakalogo pe ki taku maʼu ʼo haku gāue ʼaē ki tomā maʼuli. Neʼe ʼau maʼu taku gāue ko te aseniolo ʼo te latio tala logo, ko te gāue ʼi te fale latio ʼo te tuʼi māʼoluga ko Haile Selassie. Koia neʼe ma nonofo ai.
ʼI te ʼaho 8 ʼo sepetepeli ʼo te taʼu 1954, neʼe tupu ai tamā taʼahine ko Judith. Neʼe ʼau manatu ko he gāue ʼe ʼau maʼu ai anai hoku fīmālie koteʼuhi ko taku gāue ʼaē ki te tuʼi māʼoluga ko Haile Selassie, kae hili ʼaia taʼu e lua neʼe mole ʼau toe gāue ai. Mole heʼeki hili he māhina, neʼe faka ʼui mai ke ʼau gāue maʼa te pilo polisi, pea ʼaki he totogi maʼuhiga, ke ʼau akoʼi he kalasi ʼo he kau tagata ʼe kei tūpulaga ki te gaohi ʼo te ʼu latio ʼaē ʼe feala he fepalalauʼaki. ʼI te ʼu taʼu e tolu neʼe hoa mai ki ai, neʼe tupu tamā ʼu tama ʼaē ko Philip pea mo Leslie.
ʼI te temi ʼaia, neʼe fetogi leva te ʼaluʼaga ʼo tamatou ʼāteaina ʼi te fai faka mafola. Ko te lotu orthodoxe ʼi Etiopia neʼe ina fakalotoʼi te puleʼaga ke ina kapu te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova fuli ʼaē ʼe misionea. ʼAki te tokoni ʼa te Sosiete, neʼe ʼau fetogi ai leva toku visa (temi ʼaē ʼe fakagafua e te puleʼaga ki te nofo ʼi te fenua) faka misionea ki te faʼahi ʼo taku gāue ʼi te fenua. Ko tamatou gāue faka misionea kua tapuʼi, pea neʼe tonu ke mātou tokakaga pea mo faigaʼi ke ʼaua naʼa fakatokagaʼi mātou. Ko te ʼu fono fuli ʼa te kokelekasio neʼe hoko atu pe tana fai, kae neʼe mātou fakatahitahi ko te ʼu kiʼi kūtuga liliki.
ʼE lahi te ʼu ʼapi ʼo te ʼu hahaʼi ʼaē neʼe ʼui ko te kau Fakamoʼoni neʼe huke e te kau polisi. Kae, ko te meʼa neʼe mole ʼiloʼi ʼe nātou, ko te litenā polisi neʼe ko te ʼatolasio kia Sehova neʼe ina fakahā mai pe ko te temi fea ʼaē ʼe hoko ai te ʼu huke ʼapi. Ko te meʼa neʼe hoko, neʼe mole ʼi ai he tohi neʼe faʼao ʼi te ʼu taʼu ʼaia. Neʼe fai tamatou ʼu ako ʼo Te Tule Leʼo ʼi te ʼahotapu ʼi te ʼu fale kai ʼi te ʼu tafaʼaki ʼo te kolo ʼe tuku ʼi tuʼa te ʼu laupapa kai.
Neʼe ko te temi ʼaia, ʼaē neʼe ʼau ako te gaohi latio ki te kau polisi ʼaē ʼe kei tūpulaga, ʼaē neʼe haʼu ai te tūpulaga ʼaē neʼe ʼau talanoa ki ai ʼi te kamataʼaga ʼo te fakamatala ʼo faka ʼui mai hana ako faka tohi-tapu. Neʼe ʼau sio neʼe fakamalotoloto, pea neʼe ma kamata ai te ako faka tohi-tapu. Hili te lua ako, neʼe haʼu mo te tahi tūpulaga polisi, pea hoko ai pea mo te tolu tama. Neʼe ʼau fakatokagaʼi age kia nātou ke ʼaua naʼa nātou fakaʼilo ki he tahi tanatou ako mo ʼau, pea neʼe ko te meʼa ʼaia neʼe nātou fai fakalelei.
ʼI te taʼu 1958, neʼe fai te fakatahi faka malamanei ʼaē ko te “Finegalo ʼo te ʼAtua” ʼi te Yankee Stadium pea mo te Polo Grounds ʼo New York. ʼI te temi ʼaia, ko Peggy pea mo Hank, feiā ai ki ʼihi hahaʼi ʼo toku toe famili, neʼe nātou liliu ko te ʼu Fakamoʼoni ʼe gāue. Neʼe ko he fiafia lahi neʼe tau mo ʼau ʼi te temi ʼaia! Neʼe mole gata pe taku fiafia ʼi te fakatahi ʼaē mo taku ʼu tamaliki lalahi e lua pea mo te tahi ʼu hahaʼi ʼo taku toe famili kae neʼe ʼāsili age taku fiafia ʼi te sio ki te toe hahaʼi tokolahi ʼaē neʼe ko te tahi ki te fā ʼo te miliona hahaʼi neʼe kau ʼi te ʼaho fakaʼosi ʼo te fakatahi!
ʼI te taʼu ʼaē neʼe hoa mai kiai, ko te pelesita ʼo te Sosiete, ia Nathan Knorr, neʼe haʼu ʼo ʼaʼahi mātou ʼi Etiopia. Neʼe ina fai te ʼu tokoni lelei ki te hoko ʼo tamatou gāue faka mafola logope te tapuʼi pea neʼe ina fia ʼiloʼi lelei tamatou famili pea mo te gāue fakalaumālie ʼe mātou fai. Neʼe ʼau fakamatala age neʼe ma ako tamā fānau ki te faikole. Neʼe ʼau fehuʼi age pe ʼe ina fia logo ki he faikole ʼa Judith. Neʼe ʼio kiai, pea ʼosi te faikole neʼe ina tala age ki ai: “Neʼe lelei ʼosi tau faikole, Judith.” Pea ʼosi ʼaia pea neʼe ʼau faka ʼui ki te tēhina ko Knorr pe ʼe mole feala la hana fai age hamatou kole. ʼI te ʼosi ʼo te kole, neʼe tala fēnei age e Judith: “Neʼe lelei ʼosi te faikole, tēhina ko Knorr!”
Ko te taupau ʼo tamā ʼu tamaliki ʼi te ʼAtu Fenua ʼo Amelika
Ko taku gāue ʼi te pilo polisi neʼe fakaʼosi ʼi te taʼu 1959. Neʼe mātou fia nonofo, kae ko te puleʼaga neʼe mole ina fia fakafoʼou he tahi ʼu gāue pea mo ʼau. Kofea anai ka mātou ʼolo ki ai? Neʼe ʼau faigaʼi ke mātou hu ki te tahi ʼu fenua ʼe lahi ai te ʼaoga ʼo te ʼu tēhina kae neʼe mole pe feala ia. Logope la he meʼa ke feafeaʼi, neʼe mātou toe liliu ki te Atu Fenua ʼo Amelika. ʼI te tau kiai, neʼe hoko ai te fakatahi faka famili fakafiafia; ko taku ʼu tamaliki e nima neʼe feʼiloʼiʼaki pea mo feʼofani atu aipe. Neʼe nātou faifaitahi talu mai ai.
Neʼe mātou mavae ki Wichita, ʼi Kansas, ʼaē neʼe maʼu ai taku gāue aseniolo ʼi te ʼu latio pea mo te fakatagi musika. Ko Lucille neʼe tokaga ia ki te ʼu gāue ʼo te loto fale, pea ko tamā fānau neʼe ako ʼi te faleako ʼe ōvi age pe ki tomā ʼapi. Neʼe ʼau taki te ako ʼo Te Tule Leʼo ʼi te afiafi ʼo te mōnite fuli, ʼo ʼau faigaʼi aipe ko he ako ʼe maʼuli pea mo lelei. ʼI te ʼaho fuli pe, ʼe mātou vakaʼi pe ʼe mole ʼi ai he ʼu fihifihia ʼi te faleako.
ʼUhi ko te kau fuli ʼo tamā fānau ki te Ako ʼo te minisitelio faka teokalatike, neʼe ko he tokoni ia ki tanatou ako. Neʼe ma akoʼi ia nātou ki te fai faka mafola talu mai tanatou kei liliki. Neʼe nātou ako te tufa ʼo te ʼu tohi faka tohi-tapu ʼi te ʼu ʼapi, pea neʼe nātou ʼomai mo māua ʼi te ʼu ako faka tohi-tapu.
Neʼe ma toe faigaʼi foki ke ma akoʼi ki tamā fānau te ʼu meʼa tāfito ʼo te maʼuli, ʼo fakamahino age ʼe mole feala ke tahi maʼu fuli ʼe nātou te meʼa ʼaē ʼe maʼu e te tahi. Ohage la ko he meʼa neʼe foaki ki he tahi ia nātou ʼe mole feala ke ʼaoga kia nātou fuli. ʼE ma ʼui age anai: “Kapau neʼe foaki he meʼa gaoʼi ki tou tēhina peʼe ki tou tokolua, pea ʼe mole ʼi ai hona ʼaoga kia koe, ʼe ko he meʼa lelei koa la hau tagi ke ke maʼu he meʼa feiā?” ʼE moʼoni, ʼi ʼihi lakaga, ko ʼihi fānau ʼe foaki age he ʼu meʼa, kae ʼe mole fakakeheʼi he tahi. ʼE ma ʼoʼofa tuʼumaʼu kia nātou fuli, ʼe mole ma ʼoʼofa fakapalatahi kia nātou.
ʼI ʼihi temi, neʼe fakagafua ia ki ʼihi tamaliki ke nātou fai he meʼa ʼe mole feala ai ke fai e tamā fānau. Pea ʼe ʼau tau logo: “Ko ʼaē mo ia ʼaē ʼe feala tana fai te meʼa ʼaē, ka koʼe ʼe mole feala ia kia mātou?” ʼE ʼau faigaʼi te fakamahino age, kae ʼi ʼihi lakaga ʼe lelei pe tona pe tali fakanounou age: “ ʼE mole ke kau ʼi te famili ʼaia; ko koe ko te toe ʼa Brumley. Pea ko ʼatatou lekula ʼe kehe age ʼi ʼa nātou.”
Gāue ʼi Pelu
Talu pe tamā liliu mai Etiopia, ko Lucille pea mo ʼau neʼe ma holi ke ma toe kau ki te gāue misionea. Hoko ki te taʼu 1972, neʼe ʼi ai te fealagia ʼaē ko te ʼolo ki Pelu, ʼi te potu Toga ʼo Amelika. Neʼe mole ʼi ai he tahi age koga meʼa lelei ki te taupau ʼo tamā tamaliki ʼi tonatou temi tūpulaga. Ko tanatou fakatahi fakafiafia mo te kau misionea, pea mo te kau pionie makehe, pea mo ʼihi ʼatu neʼe ʼomai ʼo gāue ʼi Pelu neʼe ko he tokoni kia nātou ke nātou sio tāfito ki te fiafia ʼe maʼu ʼe nātou ʼaē ʼe takimuʼa te Puleʼaga ʼi tonatou maʼuli. Ko Philip neʼe ina fakahigoaʼi te fakatahi lelei ʼaia ko he meʼa ʼe ina uga ia ia ke ina fai feiā.
ʼI te logoʼi ʼaē ʼe tomatou ʼu kaumeʼa ʼāfea ʼi Kansas te haʼele lelei ʼo tamatou gāue faka mafola, neʼe nātou ʼomai ʼo fakatahi pea mo mātou ʼi Pelu. Neʼe ʼau fakatuʼutuʼu tomatou nofoʼaga ke hage ko he nofoʼaga ʼo te kau misionea. Neʼe takitahi mo tana gāue ʼi te loto fale ʼo fealagia ai kia mātou fuli ke mātou kau ki te gāue faka mafola. Neʼe ʼi ai tamatou kiʼi fai palalau ki he kogaʼi Tohi-Tapu ʼi te ʼuhu fuli ʼi te temi kai. Neʼe ko he temi fakafiafia kia mātou fuli. ʼO toe feiā aipe, kau ʼala ʼi te ʼuhu fuli pea mo ʼau fakakaukauʼi te koga meʼa ʼe ʼau ʼi ai pea mo te tupuʼaga ʼo taku ʼi ai, pea ʼe ʼau fai fakalogologo pe te ʼu fakafetaʼi loloto kia Sehova.
ʼAki te temi, ko Judith neʼe ʼohoana, pea neʼe nā liliu ki te ʼAtu Fenua ʼo Amelika, ʼaē neʼe hoko aipe tana gāue pionie. Hili ʼaia te ʼu taʼu e tolu ʼo tana gāue pionie makehe, neʼe faka ʼui e Philip ke hu ʼo gāue ʼi te Petele pea neʼe tali tana kole ʼo liu hu ai ki te Petele ʼo Brooklyn. Pea kia Leslie neʼe toe liliu ki te ʼAtu Fenua ʼo Amelika. Neʼe nātou mavae fuli ʼaki te fakakaukau ʼe vaelua (ʼi te ʼaluʼaga ʼo te nonofo pea mo te ʼolo) pea neʼe nātou ʼui mai ko te ʼave ʼo nātou ki Pelu neʼe ko he meʼa lelei neʼe ma fai maʼa nātou.
ʼUhi ko te ekonomi ʼo te fenua ko Pelu neʼe fakaʼaluʼalu ʼo kovi, neʼe ma fakatotonu ke liliu mo māua. ʼI tamā liliu ʼaē ki Wichita, neʼe ma maʼu te kūtuga Fakamoʼoni ʼi te lea faka sepania. Neʼe nātou kole mai ke ma nonofo ʼo tokoni age kia nātou, pea neʼe ma tali fakafiafia ki ai. Neʼe fakatuʼu te kokelekasio, ʼo mole tuai foki tamā leleiʼia ohage ko te ʼu kokelekasio ʼaē neʼe ma gāue ʼi ai.
Ko te ʼu gataʼaga ʼi Ekuatole
Logope te ʼu attaque dʼapoplexie (te ʼu mamahi tau sino) ʼaē neʼe fakatupu ai te palalisia ʼo taku tahi ʼu koga, neʼe fakaʼamu pe e Lucille pea mo ʼau ke ma toe gāue ʼi he tahi fenua. ʼI te taʼu 1984, ko te taupau feʼaluʼaki neʼe palalau mai kia māua ʼo ʼuhiga mo te tuputupu ʼi Ekuatole pea mo te ʼaoga ki ai ʼo he ʼu tagata ʼāfea faka kilisitiano. Neʼe ʼau fakatokagaʼi age te gāue veliveli ʼe feala ke ʼau fai ʼuhi ko taku palalisia, kae neʼe ina fakaloto mālohiʼi ʼau, ʼo ina ʼui ʼe logope taku ʼu 65 taʼu, pea mo te palalisia ʼo taku ʼu tahi ʼu koga, ʼe feala pe ko ʼau ko he tagata ʼāfea ʼe lahi tona ʼaoga.
ʼI tana mavae, neʼe mole feala hamā momoe ʼi te po ʼaia, ʼo ma palalau ki te fealagia ʼaē ko te ʼalu ki Ekuatole. Ko Lucille neʼe holi mālohi ohage pe ko ʼau ʼo ʼuhiga mo te ʼalu ki Ekuatole. Koia, neʼe ma fakaʼilo te fakatau ʼo tamā koloā ʼo ʼuhiga mo te tauʼi ʼo te manu, pea neʼe ma fakatau ʼaia ʼi te ʼu vāhaʼa ʼaia e lua neʼe hoa mai. Neʼe ma fakatau tomā ʼapi ʼi te ʼu ʼaho pe ʼaia e hogofulu. Pea koia, ohage ko te ʼāfea, neʼe ma toe maʼu te fiafia lahi ʼaē ko te gāue misionea ʼi te ʼu fenua kehe.
Neʼe ma nonofo ʼi Quito, neʼe ko he meʼa fakaofoofo ia te gāue faka mafola, ʼe haʼu pe te ʼaho mo tana ʼu fakamatala. Kae ʼi te taʼu 1987, neʼe maʼu ia ʼau te kosea ʼo te vavā; neʼe tonu ke foimo tafa ia ʼau. Neʼe ma toe liliu ai ki Wichita ʼuhi ko te tafa ke fai, pea neʼe fakaʼalu lelei pe. Pea neʼe ma toe ʼolo ki Quito kae hili pe ʼaia te ʼu taʼu e lua pea neʼe ʼau toe maʼu te kosea, pea neʼe ma liliu leva ki te ʼAtu Fenua ʼo Amelika ʼo talu ai. Neʼe ma nonofo ʼi te potu Tokelau ʼo Caroline, pea ʼe kei ma nonofo aipe nei.
Ko he maʼuli fakaʼalikisia, pea mo maʼu fakapale
Ko toku maʼuli fakasino kua fakalākilua. ʼI te taʼu 1989, neʼe fai mai kia ʼau te colectomie (ko he tafa ʼo toʼo ai te koga ʼo te vavā). Logope la te ʼu faʼahi ʼaia, ʼe kei feala taku gāue ohage ko he tagata ʼāfea pea ʼe lahi te ʼu ako faka tohi-tapu ʼe ʼau fai ʼe nātou ʼomai ki toku ʼapi. Lolotoga te ʼu taʼu, ʼe lauʼi teau te ʼu tegaʼi fulumeto neʼe ma to, pea mo fakavai pea mo gaohi fakalelei. Ko te meʼa ʼaia ko he fiafia ʼe mole feala ke popo, logope te tuʼa lahi te hoko ʼo te meʼa ʼaia.
ʼE toe fiafia toku loto ʼi taku sio ʼaē ko taku ʼu tamaliki fuli ʼe nātou gāue maʼa Sehova. Ko Peggy lolotoga ʼaia taʼu e 30 neʼe muli ʼi tona ʼohoana ko Paul Moske ʼi te gāue feʼaluʼaki ʼi te ʼAtu Fenua ʼo Amelika. Ko Philip pea mo tona ʼohoana, ko Elisabeth, fakatahi pea mo Judith neʼe nātou hoko atu tanatou gāue katoa (pionie) ʼi te Petele ʼo Brooklyn, ʼi New York. Ko Hank pea mo Leslie pea mo tanā ʼu ʼohoana ʼe ko te ʼu Fakamoʼoni ʼe loto faiga. Pea ko toku ʼu tēhina mo toku ʼu tuagaʼane mo tanatou ʼu famili, ʼo kau ai mo te toko 80 tupu ʼu kāiga, ʼe nātou gāue fuli kia Sehova. Pea ko Lucille neʼe ko he faʼifaʼitaki lelei ʼo te fafine ʼohoana kilisitiano talu mai tomā temi ʼohoana kua teitei pe ke taʼu 50. ʼI te ʼu taʼu pe ʼaenī, neʼe tokoni mai kia ʼau ʼo fai te ʼu gāue fakalialia ko te fakamaʼa ʼo toku sino, ka mole pe la meo.
ʼE moʼoni, ko toku maʼuli neʼe ko he maʼuli fiafia. ʼE mole mata feʼauga te ʼu kupu moʼo fakahā ʼaki toku fiafia. Ko te gāue kia Sehova ʼe ko he meʼa fakafiafia pea ko toku loto ko te ʼatolasio kia te ia ʼo heʼegata ʼi te kele. ʼE ʼau manatuʼi tuʼumaʼu te Pesalemo 59:16, ʼaē ʼe ʼui fēnei ai: “Kae kia ʼau, ʼe ʼau hivaʼi anai tou mālohi, pea ʼi te ʼuhu ʼe ʼau fakamatalatala fakafiafia tou manavaʼofa. Koteʼuhi neʼe fakaʼilo ko koe ko he māʼoluga mālohi kia te ʼau pea mo he koga meʼa ke ʼau hola ki ai ʼi toku ʼaho mamahiʼia.”
[Paki ʼo te pasina 20]
Ko George Brumley pea mo te tuʼi māʼoluga ʼo Etiopia ko Haile Selassie.
[Paki ʼo te pasina 22]
Ko George Brumley pea mo tona ʼohoana, ko Lucille.