ʼE Koutou Falala Koa ʼe Maʼuli Moʼoni Te ʼAtua?
Ko te folau neʼe fakatuʼutuʼu e te Musée américain d’histoire naturelle ke ʼolo he ʼu hahaʼi ʼo ako te fenua Arctique, ʼuhi he neʼe ʼui e te tagata folau ko Robert E. Peary neʼe sio ki te fenua ʼaia ia taʼu e fitu ki muʼa atu, ʼi te taʼu 1906.
ʼI TE Cape Colgate ʼo te potu noleto uesite ʼi Amelika ʼo te Potu Noleto, neʼe fakatokagaʼi e Peary te ʼu tumutumu hina ʼo te fenua mamaʼo. Neʼe ina fakahigoaʼi ko Crocker Land ʼuhi ko te tagata ʼaē neʼe ina totogi tana ʼu folau ʼaia. ʼE ko he meʼa fakafiafia ki te kau folau ʼaia ia te fealagia ʼaē ke nātou mamata ki te ʼu kiʼi moʼuga, mo te ʼu mafa, pea mo te ʼu tumutumu ʼe mafola ai te nive! Kae mole tuai pea mahino ai kia nātou ko te meʼa ʼaē ʼe nātou sio kiai ʼe mole moʼoni. Neʼe lotomamahi ia Peary, he neʼe kua puli noa tona temi, mo tona mālohi, pea mo tana falā ki te meʼa neʼe mole moʼoni.
Ia ʼaho nei, tokolahi te hahaʼi ʼe nātou tauhi pea mo foaki tonatou temi ki te ʼu ʼatua, heʼe ʼi tanatou manatu ʼe maʼuʼuli moʼoni. ʼI te temi ʼo te kau ʼapositolo ʼa Sesu, neʼe atolasioʼi te ʼu ʼatua ohage ko Helemesi pea mo Siase. (Gaue 14:11, 12) Ia ʼaho nei, ʼe lau ko te lauʼi miliona ʼatua ʼaē ʼe tauhi kiai te kau Shinto, mo te kau Inituisi, pea mo ʼihi lotu ʼo te malamanei. ʼIo, ohage ko te ʼui ʼa te Tohi-Tapu, ʼe “kaugamalie [te] u atua mo kaugamalie [te] u aliki.” (1 Kolonito 8:5, 6) ʼE maʼuli moʼoni koa te ʼu ʼatua fuli ʼaia?
Ko Te ʼu ʼAtua “ ʼe Mole Nātou Lava Hāofaki”
Ohage la, tou fakatokagaʼi te fakaʼaogaʼi ʼo te ʼu paki peʼe ko te ʼu fakatātā ʼi te tauhi. Ko te hahaʼi ʼaē ʼe nātou falala kiai pea mo faikole kiai, kia nātou ko te ʼu tamapua ʼaia ʼe nātou maʼu te mālohi moʼo hāofaki, ʼe nātou lava fakapale te hahaʼi peʼe hāofaki nātou mai te tuʼutāmaki. Kae ʼe nātou lava hāofaki moʼoni koa? ʼO ʼuhiga mo te ʼu fakatātā ʼaia, ʼe hiva fēnei te tagata fai pesalemo: “Ko te ʼu tamapua ʼo te ʼu puleʼaga ʼe ko te siliva pea mo te aulo, gāue ʼo te ʼu nima ʼo te tagata ʼaē neʼe toʼo mai te kele. ʼE ʼi ai tonatou gutu, kae ʼe mole nātou lava palalau; ʼe ʼi ai tonatou mata, kae mole nātou sio ki he meʼa; ʼe ʼi ai tonatou taliga, kae mole nātou logo ki he meʼa. Pea tahi ʼaē, ʼe mole he mālohi ʼi tonatou gutu.” ʼIo ko te ʼu ʼatua “ ʼe mole nātou lava hāofaki.”—Pesalemo 135:15-17; Isaia 45:20.
ʼI tona fakahagatonu, ko te hahaʼi ʼaē ʼe nātou faʼu te ʼu tamapua, ʼe nātou ʼui ko te gāue ʼaia ʼo tonatou ʼu nima ʼe maʼuli pea mo mālohi. Pea ko te hahaʼi ʼaē ʼe nātou tauhi kiai, ʼe nātou falala ki te ʼu tamapua ʼaia. Neʼe ʼui fēnei e te polofeta ko Isaia: “ ʼE nātou hiki [te tamapua] ʼi tonatou fugaʼuma, ʼe nātou fua pea mo hili ki tona tuʼuʼaga ke tuʼu ai. ʼE tuʼu maʼu ʼi te faʼahi ʼaē neʼe hili kiai. ʼE koutou pāui kiai, kae mole tali mai ia, ʼe mole ina hāofaki koutou mai tokotou mamahi.” (Isaia 46:7) ʼE mole maʼuli te tamapua, logola ʼe tui fakamalotoloto te hahaʼi ʼaē ʼe nātou falala kiai. Ko te ʼu paki togi pea mo te ʼu fakatātā ukamea ʼe ko “he ʼu ʼatua ʼe mole honatou ʼaoga.”—Hapakuke 2:18.
ʼE tou toe maʼu ia ʼaho nei, te tauhi pea mo te atolasio ki te ʼu hahaʼi ʼo te ʼu fakafiafia, mo te hahaʼi faigaoʼi, mo te ʼu fakatuʼutuʼu faka politike, pea mo te kau takitaki lotu. Pea tahi ʼaē meʼa, ko te tokolahi ʼe nātou ʼatua ki te paʼaga. ʼI te ʼu ʼaluʼaga fuli ʼaia, ʼe ʼui e te hahaʼi ʼe maʼu e te ʼu tamapua he ʼu kalitate pea mo he ʼu gāue, kae ʼe mole koia ia. ʼE mole nātou lava foaki ki te hahaʼi fuli te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou fakaʼamu kiai. Ohage la, ʼe hage te paʼaga ʼe ina lava fakatokatoka te ʼu tuʼuga fihifihia, kae ko te mālohi ʼo te ʼu koloā ʼe ko he mālohi ʼe kākā. (Maleko 4:19) Neʼe fehuʼi fēnei e te tagata fai kumi: “ ʼE feafeaʼi hatatou fakamahino te ʼu fua kovi pea mo te ʼu mamahi ʼa te hahaʼi ʼi tanatou kua maʼu te ʼu meʼa neʼe nātou faiga mālohi ke nātou maʼu?” Ei, ko te holi ki te ʼu koloā ʼe ina fakaneke anai he tahi ke ina sakilifisioʼi te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga moʼoni, ohage ko tona maʼuli mālōlō, mo he maʼuli faka famili lelei, mo he ʼu felogoi lelei mo he ʼu kaumeʼa, peʼe ko te ʼu vāhaʼa lelei mo te Tupuʼaga. Ko te ʼatua ʼo te falā pea mo te ʼu koloā ʼe ko he “tamapua ʼo te loi”!—Sonasi 2:8.
“Neʼe Mole ʼi Ai He Tahi Neʼe Tali Mai”
ʼE ko he agavale te ʼui ʼaē ʼe moʼoni he meʼa ʼe mole moʼoni. Neʼe mahino te meʼa ʼaia ki te kau atolasio ʼo te ʼatua ʼo Paale ʼi te temi ʼo te polofeta ko Elia, he neʼe hoko te meʼa fakaʼofaʼofa kia nātou. Neʼe nātou tui mālohi neʼe feala kia Paale ke ina tuku mai he afi mai te lagi moʼo tutu te manu ʼaē neʼe sakilifisioʼi. Pea “neʼe nātou pāui ki te huafa ʼo Paale talu mai te uhu ki te fetapā, ʼo ʼui maʼa nātou: ‘Ê Paale, tali mai kia mātou!’ ” Neʼe ʼi ai koa he ʼu taliga ʼo Paale ke lava logo pea mo hona gutu ke lava palalau mai kia nātou? ʼE toe ʼui fēnei ʼi te fakamatala: “Neʼe mole ʼi ai he leʼo, pea neʼe mole ʼi ai he tahi neʼe tali mai.” ʼIo, “neʼe mole ʼi ai he fakaʼiloga ʼe tokaga mai.” (1 Hau 18:26, 29) Neʼe mole maʼuli ia Paale, pea neʼe mole gaūgaūe.
ʼE ko he meʼa maʼuhiga ke tou fakamoʼoni pea mo tauhi ki te ʼAtua ʼaē ʼe maʼuli moʼoni! Kae ko ai koa te ʼAtua ʼaia? Pea ʼe fua lelei feafeaʼi kia tatou tatatou falala ʼaē kia te ia?
[Paki ʼo te pasina 3]
Ko te kaugā gāue ʼo Peary ʼaē ko Egingwah, ʼe ina fakasiosio peʼe ʼi ai he fenua
Robert E. Peary
[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 3]
Egingwah: From the book The North Pole: Its Discovery in 1909 Under the Auspices of the Peary Arctic Club, 1910; Robert E. Peary: NOAA
[Paki ʼo te pasina 4]
Tokolahi ʼe nātou lotomamahi ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tauhi kiai te malamanei