TE TAHI ʼU FAKAMAHINO
He Koʼe ʼe Mole Fakaʼaogaʼi e Te Kau Kilisitiano Moʼoni Ia Te Koluse ʼi Tanatou Tauhi?
KO TE ʼu lauʼi miliona hahaʼi ʼe nātou tauhi pea mo fakaʼapaʼapa ki te koluse. ʼE ʼui ʼi te tohi The Encyclopædia Britannica ko te koluse ʼe ko “te tafitoʼaga ʼo te lotu faka Kilisitiano.” Kae ko te kau Kilisitiano moʼoni ʼe mole nātou fakaʼaogaʼi te koluse ʼi tanatou tauhi. Koteā tona tupuʼaga?
Neʼe mole mate ia Sesu Kilisito ʼi he koluse. Ko te kupu faka Keleka ʼaē ʼe fakaliuliu māhani ʼaki te kupu “koluse” ʼe ko te kupu stauros. ʼE faka ʼuhiga ki “he ʼakau ʼe fakatuʼu tonu peʼe ko he pou.” ʼE ʼui ʼi te tohi The Companion Bible: “Ko te kupu [Stauros] ʼe mole faka ʼuhiga ki he ʼu koga ʼakau e lua ʼe fakapipiki ohage ko he koluse . . . ʼE mole maʼu ʼi te tohi faka Keleka ʼo te [Tauhi Foʼou] he fakamatala ʼo ʼuhiga mo he ʼu koga ʼakau e lua.”
ʼE lahi te ʼu vaega ʼi te Tohi-Tapu, ʼe fakaʼaogaʼi ai e te ʼu tagata faitohi ʼo te Tohi-Tapu, ia te kupu faka Keleka xulon moʼo talanoa ki te meʼa ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi moʼo matehi ʼo Sesu. (Gaue 5:30; 10:39; 13:29; Kalate 3:13; 1 Petelo 2:24) ʼE faka ʼuhiga te kupu ʼaia ki he “tokotoko” peʼe ko “he koga ʼakau, he foʼi pou, peʼe ko he fuʼu ʼakau.”
ʼI tana tohi Das Kreuz und die Kreuzigung (Te Koluse Pea Mo Te Kulusifiko) ʼe fakamahino ai e Hermann Fulda pe koʼe neʼe ko he agamāhani te fakaʼaogaʼi ʼo he pou ke tutuki kiai he tahi, neʼe ʼui ʼi te tohi: “Neʼe mole maʼu tuʼumaʼu he ʼu fuʼu ʼakau ʼi te ʼu koga meʼa ʼaē neʼe fili moʼo fai ai ia te tautea faka puleʼaga. Koia ʼe to pe te pou ki te kele. ʼO haʼi kiai nātou ʼaē ʼe fakafeagai ki te lao, ʼo haʼi peʼe tutuki ʼonatou nima ʼi ʼonatou fuga ʼulu pea ʼihi temi ʼe toe feiā pe ki tonatou ʼu vaʼe.”
Kae ʼi te ʼu fakamoʼoni fuli ʼaia, ʼe moʼoni age pe te fakamahino ʼa te Folafola ʼa te ʼAtua. ʼE ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Kua haofaki tatou e Kilisito mai te malaia o te Lao i tana liliu totonu ko te malaia, koteuhi kua tohi: Ke malaia iaʼia ae kua tautau i te akau.” (Kalate 3:13) ʼE talanoa ʼi henī ia Paulo ki te koga tohi ʼo Teutalonome 21:22, 23, ʼaē ʼe talanoa ai ki he pou, kae mole ko he koluse. Koia ʼe mole ko he meʼa lelei anai ki he kau Kilisitiano, ke nātou teuteuʼi tonatou ʼu ʼapi ʼaki he ʼu fakatātā ʼo Kilisito ʼe tutuki ʼi he pou, heʼe ko te pou ʼaē neʼe tutuki kiai neʼe ina fakaliliu ia ia ko “te malaia.”
ʼI te ʼu ʼuluaki taʼu e 300 ʼi te ʼosi mate ʼa Kilisito, ʼe mole maʼu he fakamoʼoni neʼe fakaʼaogaʼi e te kau Kilisitiano ia te koluse ʼi tanatou tauhi. Kae ʼi te fā sēkulō, neʼe logologo e te Hau pagani ko Constantin ʼaē neʼe tafoki ki te Lotu Faka Kilisitiano, ke fakaʼaogaʼi te koluse ohage ko he fakaʼiloga ʼa te Keletiate. ʼE mole ʼiloʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe tupu ai te fia fakaʼaogaʼi e Constantin ia te koluse, kae ʼe mole he pikipikiga ʼo te koluse pea mo Sesu Kilisito. ʼI tona fakahagatonu, ko te koluse neʼe fakaʼaogaʼi ʼi te tauhi faka pagani. ʼE ʼui ʼi te tohi New Catholic Encyclopedia: “Neʼe fakaʼaogaʼi te koluse e te hahaʼi ʼaē neʼe māʼuʼuli ʼi muʼa ʼo te temi faka Kilisitiano pea ʼe fakaʼaogaʼi e te hahaʼi ʼaē ʼe mole nātou Kilisitiano.” Ko te tahi ʼu hahaʼi ʼe nātou fakaʼaogaʼi te koluse ki te tauhi ki te ʼu faʼu ʼa te ʼAtua, pea mo te ʼu toʼotoʼoga faka pagani ʼo ʼuhiga mo te ʼu felāveʼi fakasino.
He koʼe koa neʼe tali te fakaʼiloga faka pagani ʼaia e te Keletitate? ʼE mahino mai, neʼe tupu tona fakaʼaogaʼi ke faigafua ki te hahaʼi pagani hanatou tali ia te faʼahiga tauhi ʼaē neʼe nātou ʼui ʼe ko te Lotu Faka Kilisitiano. Kae ʼe tapuʼi ʼi te Tohi-Tapu ia te tauhi ki te ʼu fakatātā faka pagani. (2 Kolonito 6:14-18) Ko te Tohi-Tapu ʼe ina toe tapuʼi mo te ʼu faʼahiga tauhi tamapua kehekehe. (Ekesote 20:4, 5; 1 Kolonito 10:14) Koia la ʼaē ʼe mole fakaʼaogaʼi ai e te kau Kilisitiano moʼoni ia te koluse ʼi tanatou tauhi.a
a ʼE koutou maʼu anai he tahi ʼu fakamahino ʼo ʼuhiga mo te koluse, ʼi te pasina 46 ki te pasina 50 ʼo te kiʼi kaupepa Te ʼu Tokoni Ki Te ʼu Fai Palalau Faka Tohi-Tapu, ʼaē neʼe tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.