Te Fakatuʼutuʼu ʼa Te Tagata Ki He Fīmālie ʼi Te Kele Katoa
“Mokā kua ʼosi fuli ānai, ʼe mātou loto ke mātou faitoʼo te ʼu lavea. ʼE mātou loto ke mātou fai he faka faiga mālie ki te meʼa ʼaē ʼe mātou higoaʼi faka ʼamanaki ko he fakatuʼu foʼou.” — Ko te pelesita ko George Bush ʼi U.S.A. neʼe ina ʼui fakanounou ʼi te kamata ʼo te tau mo Ilake ʼi sanualio 1991.
“Ko te fakatuʼutuʼu ʼaē ʼa te pelesita ko Bush ki he Fakatuʼu Foʼou faka malamanei neʼe fakamaʼuaʼi te maʼuhiga ʼo he fakatuʼu he ʼu lao pea ke mahino te ʼu puleʼaga ki tonatou maʼua fakatahi ki he ʼāteaina mo he faitotonu. ʼAki te kua ʼosi ʼo te tau momoko, ko he maʼuli foʼou ʼe kamakamata age.” — Ko te tagata fakafofoga ʼo te ʼAtu Fenua ʼo Amelika ʼi ʼOsitalalia, ʼaukusito 1991.
“ ʼI te po ʼaenī, ʼi taku sio ʼaē ki te tuputupu ʼo te temolokasi ʼi te kele, lagi... lagi kua tou fakaōvi pe ki he mālama foʼou.” — Ko te pelesita ko George Bush, sepetepeli 1991.
ʼE TOKOLAHI te ʼu tagata takitaki ʼo te malamanei, ʼe nātou hage ko te pelesita ko Bush, ʼe nātou palalau faka ʼamanaki ki he temi ka haʼu. Ko tanatou ʼamanaki koa ko he moʼoni? Ko te ʼu meʼa koa ʼaē neʼe hoko ʼi te lolotoga ʼo te II Tau faka malamanei ʼe ina foaki mai koa he fakatafito ki he moʼoni feiā? ʼE koutou faka tui koa ko te ʼu tagata takitaki politike ʼe feala ānai hanatou fakatuʼu he fīmālie ʼi te kele katoa?
Te fakatuʼutuʼu lahi ʼa te tagata
“Lolotoga ʼo te ʼu taʼu fakaʼosi ʼaē e lua ʼo te Lua Tau faka malamanei”, neʼe fakamatala e te ʼata ʼi te televisio Goodbye War (Tauʼinē ki te tau), “neʼe laka ʼi te tahi miliona te ʼu hahaʼi neʼe mamate ʼi te māhina pe”. ʼI te temi ʼaia, ko te ʼu fenua neʼe nātou mahino ki he fai fakavilivili ʼo he fakatuʼutuʼu moʼo teuteuʼi fakatomuʼa he fakatokatoka ʼo he tau ʼe toe feala ke hoko. ʼI temi neʼe kei hoko ai te ʼu fakafeagai, ko te kau fakafofoga ʼo te ʼu fenua e 50 neʼe nātou fakatahi moʼo fai te fakatuʼutuʼu lahi ki he fīmālie ʼi te kele katoa neʼe mole heʼeki fai e he tagata: ko te Kautahi ʼo te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi. ʼI te kamata fakatuʼu ʼo te kautahi ʼaia neʼe ina fakamahino tana fai fakamalotoloto ʼaē “ke ina hāofaki te ʼu taʼiake ka haʼu, mai he tau ʼe feala ke hoko”. Ko te ʼamanaki ʼa te ʼu hahaʼi ʼaia ʼo te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi ke nātou “fakatahiʼi [tonatou] ʼu mālohi moʼo taupau te tokalelei pea mo te fīmālie ʼi te ʼu fenua fuli”.
Hili ki ai ʼaho e fagofulu ma tahi, pea fakato ifo e te vakalele te foʼi pulu ki Hiroshima, ʼi Saponia. ʼO pa ʼi te lotolotoiga ʼo te kolo, ʼo fakalaka ʼi te 70 000 hahaʼi neʼe mamate ai. Hoko atu ki te pa ʼo te foʼi pulu ʼaia, ko te tahi foʼi pulu neʼe pa ʼi Nagasaki, ʼo fakaʼosi ai te tau ʼaē ʼi Saponia. Ko Siamani, ʼaē neʼe kau mo Saponia, neʼe lavā ʼi te ʼaho 7 ʼo maio 1945, ʼo fakagata ai te II Tau faka malamanei. Kae, neʼe ko te fakaʼosi koa ʼaia ʼo te ʼu tau fuli?
Kailoa. Talu mai te II Tau faka malamanei, ko te malamanei katoa neʼe mamata ki te ʼu tau e 150 ʼe veliveli age, pea neʼe ko te toko 19 miliona hahaʼi neʼe mamate ai. Kua ʼiloga lelei pe, ko te fakatuʼutuʼu lahi ʼaē ʼa te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi neʼe mole heʼeki feala ke nātou fakatuʼu he fīmālie ʼi te kele katoa. Koteā ʼaē neʼe mole feala ai?
Ko te tau momoko
Ko te kau fakatuʼutuʼu ʼo te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi neʼe mole nātou ʼiloʼi tautonu te fakafeagai ka tupu fakavilivili ia nātou ʼaē neʼe fakatahi ʼāfea ʼi te Lua Tau faka malamanei. Neʼe lahi te ʼu Puleʼaga neʼe nātou lagolago te fihi mālohi ʼaia ʼo ʼuhiga mo te pule, ʼaē neʼe higoaʼi ko te tau momoko (ko te fakafeagai ʼa te ʼu Puleʼaga), ʼaē neʼe hoko tāfito ʼi te komunisi pea mo te kapitalisi. ʼO mole ʼui ke nātou fakatahiʼi tonatou ʼu mālohi moʼo taʼofi te tau ʼaia, ko te ʼu faʼahi ʼaia e lua ʼo te ʼu Puleʼaga, neʼe nātou foaki aipe tanatou lagolago ki te komunisi pea mo te kapitalisi ʼi te ʼu fakafeagai fakafenua pea mo nātou kau ai foki ʼi te ʼu faʼahi ʼi Asia, pea mo Afelika pea mo Amelika.
ʼI te fakaʼosi ʼo te ʼu taʼu 1960, ko te tau momoko neʼe kamakamata gona. Neʼe fakagata ʼosi ʼi te taʼu 1975 ʼi te temi ʼaē neʼe sinie ai e te ʼu Puleʼaga e 35 te meʼa ʼaē neʼe higoaʼi ko te talaga fakapapau ʼi Helsinki. Neʼe kau ki ai ia te fenua ʼo Lusia pea mo te ʼu Atu Fenua ʼo Amelika, ʼo nātou tānaki fakatahi mo ʼonatou ʼu kau feʼao ʼo Eulopa. Ko nātou fulifuli ʼaia neʼe nātou fakapapau ke nātou gāue ki te ‘tokalelei pea mo te fakafimālie’, pea mo fakafisi ki he “fakaʼaogoaʼi ʼo he mālohi, moʼo fakafeagai ki he telituale pe ʼe ki he Fenua, pe ʼe ko he tahi age faʼahiga meʼa ʼe mole ʼalu tahi mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi.”
Kae ko te ʼu manatu ʼaia neʼe mole fua lelei. ʼI te kamataʼaga ʼo te ʼu taʼu 1980, ko te fefakafeagai ʼa te ʼu mālohi lalahi neʼe toe hoko atu pe ia. ʼI te haʼele kovi ʼo te ʼu meʼa ʼaia, ko te sikalaipe senelale foʼou ʼo te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi, ko Javier Pérez de Cuellar neʼe ina fakamahino ʼi te taʼu 1982 te mole faiva ʼaē ʼo tana kautahi pea mo ina poapoaki ki te ʼu fenua te “maveuveu foʼou ʼi te ʼu kele katoa”.
Kae, ʼi te temi nei pe la foki, ko te sikalaipe senelale ʼo te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi pea mo ʼihi age tagata takitaki neʼe nātou fakahā tanatou ʼamanaki ki he meʼa lelei ka haʼu. Ko te ʼu logo ʼe nātou ʼui “ ʼi te ʼosi ʼo te tau momoko”. Neʼe feafeaʼi koa te hoko ʼo te fetogi ʼaia?
“ ʼI te ʼosi ʼo te tau momoko”
Ko te Felōgoʼi ki te tokalelei pea mo te gāue fakatahi ʼi Eulopa, ʼaē neʼe tānaki ki ai te ʼu Fenua e 35 neʼe maʼuhiga ʼaupito. ʼI te taʼu 1986 ʼo sepetepeli neʼe nātou sinie te meʼa ʼaē ʼe tou higoaʼi ko te pepa ʼo te felōgoʼi ʼi Stockholm, ʼaē ʼe nātou toe fakamoʼoni ai tanatou fakapapau ʼaē neʼe nātou fai ʼi te talaga fakapapau ʼi Helsinkia ʼaē neʼe sinie ʼi te taʼu 1975. Ko te pepa ʼo te felōgoʼi ʼi Stockholm ʼe tohi ai te ʼu fakatotonu lahi moʼo leʼohi te ʼu gāue solia. Neʼe fakahā e te SIPRI (Fakatuʼutuʼu ʼo te kele katoa ki te ʼu kumi ʼo he tokalelei ʼi Stockholm) ʼi tana Annuaire 1990 (fakapilitānia): “Ko te ʼu fua ʼo te ʼu taʼu ʼaenī e tolu kua hili atu, ʼe fakaloto mālohi pea kua fakalaka age tona ʼu ikuʼaga ʼi te ʼu fakamaʼua ʼaē neʼe tohi ʼi te talaga ʼi Stockholm”.
Pea, ʼi te taʼu 1987, ko te ʼu mālohi lalahi neʼe nātou aʼu ki te felōgoʼi fakatalakitupua ʼaē neʼe fakatotonu ai te maumauʼi ʼo te ʼu mahafu tau fuli mo ʼaē ʼe tānaki ʼi te kele ʼe feala tona fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu kilometa e 500 ki te 5 500. Neʼe ʼui e te SIPRI: “Ko te maumauʼi ʼo te ʼu mahafu tau pea mo te ʼu masini ʼaē ʼe pipiki ki ai, ʼe hoko lelei pe ohage ko te ʼu fakatotonu pea ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te ʼu felōgoʼi, ʼe fakaʼapaʼapa lelei ki ai te ʼu faʼahi fuli.”
Ko ʼihi fakatuʼutuʼu neʼe fai moʼo fakasiʼisiʼi he ʼamanaki hoko ʼo he tau faka nukelea. Ohage la, ʼi te taʼu 1988, ko te ʼu mālohi lalahi neʼe nātou sinie te talaga fakapapau ʼo ʼuhiga mo te “ ʼu mahafu tau ʼe fakaʼaoga ʼi te kele katoa pea mo te ʼu mahafu tau ʼe hilifaki ki te ʼu vaka uku.” ʼI muʼa ʼo te fakaʼaoga ʼo te ʼu mahafu tau ʼaia, ʼe tonu ke tahi fakahā fakatomuʼa ia nātou, “ ʼi muʼa ia hola e ʼuafulu ma fā, te ʼaho totonu ʼaē ki te lī ʼo te mahafu tau, te koga meʼa ʼaē ka lī ai pea mo te koga meʼa ʼaē ka to ai.” Maʼa te SIPRI, ko te ʼu talaga fakapapau ʼaia “ ʼe nātou pulihiʼi katoa te fealagia ʼo he ʼu tokakovi ʼe feala ke fakatupu ai he tau nukelea ʼi te kele katoa”.
Pea ʼi te temi nei, ko te ʼu fakatuʼutuʼu moʼo faka faiga mālie ʼo te fīmālie ʼo he hāofaki ʼo te kele katoa kua hoko fakavilivili. ʼI maio 1990, ʼi te lolotoga ʼo te felōgoʼi maʼuhiga ʼo te ʼu mālohi lalahi ʼi Washington, ko te pelesita lusia ko Mikhaïl Gorbatchev neʼe ina fakaāgiāgi ko te ʼu faʼahi ʼaē e lua ʼo te ʼu puleʼaga Eulopa ke nātou sinie he talaga fakapapau ki te tokalelei. Hili ki ai te māhina, ko te ʼu fenua e 16 ʼi te potu Hihifo ko te kau fakafofoga ʼo te O.T.A.N. (Kautahi ʼo te talaga ʼi te potu Tokelau ʼo te Atlantique) neʼe nātou fakatahi ʼi Lonitoni. Ko te tali ʼaē ki te fakaāgiāgi ʼa te pelesita ko Gorbatchev, ke sinie ʼaē e te ʼu faʼahi e lua he “fakapapau ʼe tohi ai ʼe nātou fakahā fakalelei ʼe mole ko nātou ko te kau fili pea [ʼe nātou fakamoʼoni] tanatou fakafisi ʼo mole nātou kau ki he fakaʼaogoaʼi ʼo he mālohi”. ʼI te ʼuluaki pasina ʼo te nusipepa afelika neʼe tohi ai: “Ko he fakalaka lahi ki he tokalelei faka malamanei.”
Ki ʼa muli mai, ʼi te ʼamanaki ki he felōgoʼi maʼuhiga ʼi te ʼu mālohi lalahi ʼi Helsinki, ʼi Failani, ko te tagata fakafofoga ʼo te puleʼaga amelika neʼe ina ʼui “ko te ʼamanaki ki he tau [ʼi te Proche-Orient] ko te hahaʼi ʼe nātou ʼamanaki te fakatuʼutuʼu foʼou ʼo ʼuhiga mo he tokalelei faka malamanei.” Ko te tokalelei neʼe tuʼutāmaki ia ʼi te temi ʼaē neʼe huʼi ai e Ilake te Koueti, pea neʼe nofo katoa te Proche-Orient ʼi te tuʼania ki he tau. Kae ʼaki te fakagafua ʼa te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi, ko te kautau mālohi neʼe taki e te ʼu Atu Fenua ʼo Amelika neʼe nātou teke te kau Ilakia ki tonatou fenua. Ko te logo tahi fakatahi ʼaē neʼe ʼiloga ʼi te tau ʼaia moʼo aʼu ki he ikuʼaga ʼe tahi neʼe ʼamanaki ai ʼihi ki he maʼuli foʼou ʼo he gāue fakatahi kua kamata hoko.
Talu mai ai, ko te ʼu meʼa faka malamanei neʼe tau mo ʼihi fetofetogi. Tāfito la, te faʼufaʼu totonu ʼo Lusia kua fetogi ʼosi. Ko te ʼu Puleʼaga balte neʼe nātou fakahā tanatou puleʼaga faitaliha, pea mo ʼihi age pe ʼu lepupilika ʼo te potu Hahake neʼe nātou faʼifaʼitakiʼi ki ai. Ko te ʼu fakafeagai fakafenua neʼe hoko ʼi te ʼu fenua neʼe kua hage kua hage kua faifaitahi ʼi te pule ʼa te kominisi. ʼI te ʼosi ʼo te taʼu 1991, ko Lusia [ko te ʼu fenua fatahi ʼo ‘Sovietique’] kua tahi ʼalu.
Ko te ʼu fetogi maʼuhiga ʼaia ʼi te faʼahi faka politike, neʼe ko he meʼa lelei ki te Kautahi ʼo te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi. Ohage ko te ʼui ʼa te New York Times: “Ko he fakafimālie ki te ʼu faigataʼa ia ʼo te malamanei pea ko te fakakaukau foʼou ki he gāue fakatahi ʼa te ʼu ʼAtu Fenua ʼo Amelika pea mo Lusia, ʼe feala ke hage ki te kautahi faka malamanei ko he meʼa maʼuhiga foʼou ʼi te ʼu gāue faka malamanei.”
Kua taʼu 47 nei te tuʼu ʼo te kautahi ʼaia. Kua tou ʼiloʼi koa ohage ko te ʼui ʼaē ʼa te ʼAtu Fenua ʼo Amelika “he sekulo foʼou pea mo he lauʼi afe foʼou ʼo he tokalelei, pea mo he ʼāteaina pea mo he mahu”?
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Ko te ʼu ʼuluaki felōgoʼi ʼaia pea mo maʼuhiga age ʼi te ʼu faga talaga neʼe sinie ʼi Helsinki e te kau Kanata, pea mo te ʼu Atu Fenua ʼo Amelika pea mo Lusia, pea mo ʼihi age ʼu fenua e 32. Ko te ʼu felōgoʼi maʼuhiga ʼaia neʼe higoaʼi, ko te Gāue fakaʼosi ʼo te Felōgoʼi ki te fīmālie pea mo te gāue fakatahi ʼi Eulopa. Ko tanatou ʼuluaki fakatuʼutuʼu ko te fakasiʼisiʼi te ʼu fihi ʼi te kele katoa ʼi te potu Hahake pea mo te potu Hihifo. — World Book Encyclopedia.