ʼE Fua Lelei Anai Koa Te ʼu Fakatuʼutuʼu Ki He Fīmālie ʼi Te Kele Katoa?
“KO TE tau momoko, ʼaē neʼe ina fakatagaʼi te malamanei lolotoga ʼi taʼu e 40, neʼe ʼiloga ai te loto fakamolemole ʼo te ʼAtua ʼi tana haga ʼaē ʼo fakagata”, ko te ʼui ʼaia ʼa te One World, ko te nusipepa ʼo te C.O.E. (Fono faka malamanei ʼo te ʼu ’Ēkelesia.) Neʼe toe ʼui foki e te tagata faitohi ko John Pobee, ʼo te polokalama C.O.E. ʼo ʼuhiga mo te akonaki faka teolosia: “Ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te loto Eulopa pea mo te potu Hahake ʼo te Eulopa (...) ʼe hage ko he fakakikite ki he tokalelei pea mo he fīmālie ʼi te Eulopa pea mo te ʼu fenua fuli ʼo te kele”.
Pea ʼe mole ko te kau fakafofoga pe ʼo te C.O.E. ʼaē ʼe nātou ʼui, ko te ʼAtua ʼe kau mo te tagata ki te fakatuʼutuʼu ki he fīmālie ʼi te kele katoa. ʼI apelili 1991, ʼi te kua ʼosi atu pe ʼo te tau ʼi te golf Persique, neʼe foaki e te tuʼi tapu ko Soane Paulo te logo ki te sikalaipe senelale ʼo te ʼAtu ʼu Puleʼaga fakatahi ko Javier Peréz de Cuellar, ʼo ina ʼui fēnei: “Ko te kau ʼēpikopō ʼo te ʼu ’Ēkelesia katolika ʼo te Proche-Orient pea mo te potu Hihifo ʼe nātou falala ki te gāue ʼaē ʼa te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi (...). ʼE nātou ʼamanaki, ʼaki te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi pea mo tana ʼu kautahi faiva, nātou ʼaia neʼe tau mo te ʼaluʼaga kovi ʼi te tau ʼaenī kua ʼosi atu, ʼe nātou maʼu he fakakaukau faiva pea mo he felōgoʼi ʼi te kele katoa.”
Pea ko te Vatikano neʼe kau ʼi te ʼu Puleʼaga ʼaē e 35 ki te fai pea mo te sinie ʼo te ʼu talaga fakapapau neʼe fai ʼi Helsinki ʼi te 1975, pea mo aē ʼi te taʼu 1986 ʼi Stockholm. ʼI te temi ʼaē neʼe fakahā ai e te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi ko te taʼu 1986 “ko te taʼu ʼo te tokalelei ʼi te kele katoa”, ko te tuʼi tapu neʼe ina tali ki ai, ʼo ina fakaafe te ʼu fakafofoga ʼo te ʼu lotu lalahi fuli ʼo te malamanei ke nātou kau fakatahi ki he “ ʼAho faikole ki te tokalelei ʼo te malamanei”. ʼI ʼoketopeli 1986, ko te kau fakafofoga ʼo te lotu putisi, inituisi, maometa, shintō, anglicanisme, luthérianisme, ʼo te ’Ēkelesia orthodoxe grecque, kau Sutea, pea mo ʼihi age hahaʼi tui neʼe nātou fakatahi ki Assise, ʼi Italia, pea mo nātou faikole ai ki he tokalelei ʼi te malamanei.
Hili ki ai te ʼu taʼu, ʼi te akonaki neʼe ina fai ʼi Loma, ko te ’Ēpikopō lahi anglican ʼo Cantorbéry neʼe ina toe fakamanatu age te ʼaho ʼaia. Neʼe ina ʼui: “ ʼI Assise, neʼe tou mamata ko te ʼēpikopō ʼo Loma [te Tuʼi Tapu] neʼe ina lavaʼi te fakatahiʼi ʼo te kau kilisitiano ʼo te ʼu ’Ēkelesia faka kilisitiano. Neʼe feala ai hatatou faikole fakatahi, pea mo felōgoʼi fakatahi pea mo gāue fakatahi ki he tokalelei pea mo he fīmālie ki te malamanei katoa (...). ʼO ʼuhiga mo te fakatuʼutuʼu ʼo te faikole ʼaia ki he tokalelei faka malamanei, neʼe ʼau hage ia ʼe ʼau agaʼi mo te ʼAtua ʼaē neʼe ina ʼui: ‘Koʼeni, ʼe ʼau fai he meʼa foʼou’ ”.
Ko ʼihi ʼu lotu, logo aipe neʼe mole honatou fakafofoga ʼi Assise, ʼe nātou toe falala pe foki ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē ʼa te ʼu tagata ʼo ʼuhiga mo he fīmālie ʼi te kele katoa. Ko te alatike Die Kerkbode, ko te sulunale ʼo te ’Ēkelesia Holani ʼo te potu Saute ʼo Afelika, neʼe ina ʼui: “ ʼE tou lolotoga maʼuli nei ki he ʼamanaki hu ki he fakatuʼu foʼou faka malamanei. Ko te meʼa ʼaē neʼe mata faigataʼa ʼi ʼihi atu ʼu taʼu, kua feala ke hoko ʼi te temi nei. Ko te fakatokatoka ʼaē kua hoko nei ʼi te malamanei ʼo Lusia pea mo te ʼu fenua ʼo te potu Hihifo ʼe fua lelei ki ʼihi ʼu kolo. ʼI heni, ko te ʼu faʼahi neʼe nātou fefakafeagai māhani pea kua nātou fepalalau ʼaki, pea ko te loto ʼaē ki he tokalelei kua ʼiloga ʼi te potu fuli pe (...). Te manatu faka kilisitiano, ko te atu ʼu faiga ʼaē moʼo maʼu he tokalelei ʼi te ʼu hahaʼi, ʼe tonu ke tali lelei. ʼE feala hatatou faikole ʼo ʼuhiga mo he tokalelei ke hoko ʼi totatou temi maʼuli.”
ʼE tapuakina koa e te ʼAtua te fakatuʼutuʼu ʼa te tagata ki he fīmālie ʼi te kele katoa?
Koteā te ʼui ʼa te Tohi-Tapu?
ʼO ʼuhiga mo te atu ʼu faiga ʼa te ʼu tagata, ʼe fakahā fakalelei e te Tohi-Tapu: “ ʼAua naʼa ke tuku tau falala ki te kau ʼaliki, pe ʼe ki te foha ʼo te tagata kelekele, ʼaē mole ʼa ia te fakamaʼuli. Ko tona laumālie ʼe mavae, pea ʼe toe liliu ia ki te kele; ʼi te ʼaho pe ʼaia ʼe puli ai tona ʼu fakakaukau.” (Pesalemo 146:3, 4). Ko te haʼele ʼaē ki muʼa ʼo te temi nei ʼo te ʼu fakatuʼutuʼu ki te tokalelei ʼe feala ke fakaloto mālohi. Kae, ʼe tonu ke tou fakasiosio lelei. Ko te mālohi ʼaē ʼo te ʼu tagata ʼe nounou pe ia. ʼI te agamahani, ʼe mole nātou lavaʼi nātou te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko. Tahitahiga tanatou mahino lelei ki te ʼu meʼa loloto ʼo te ʼu faigataʼa ia, ki te ʼu mālohi fakapulipuli, ʼaē ʼe fakatau ki ʼanatou ʼu fakatuʼutuʼu maʼuhiga.
Ko taʼu e fitugeau ʼi muʼa ʼo te tupu ʼo Sesu, ʼi te ʼu ʼaho ʼo te polofeta ko Isaia, ko te kau takitaki sutea neʼe nātou fia fakatuʼu he fīmālie ʼaki te ʼu talaga fakafenua mo te ʼu fenua ʼe nonofo ōvi mai kia nātou, ohage pe ko te temi nei. ʼI te ʼu ʼaho foki ʼaia, ko te ʼu takitaki lotu neʼe nātou lagolago aipe te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te kau tagata politike. Kae neʼe fai e Isaia te fakatokaga ʼaenī: “Koutou fai he fakatuʼutuʼu, ʼe mole hoko ānai! Koutou puʼaki he folafola, ʼe mole hoko ānai ia.” (Isaia 8:10). Ko tanatou ʼu fakatuʼutuʼu neʼe mole hoko ia. ʼE toe feala pe koa ke toe hoko te meʼa ʼaia ʼi te temi nei?
Ei, heʼe ʼaki te polofeta pe ʼaia, neʼe fakahā e te ʼAtua ko ia ʼaē ka ina foaki mai te fīmālie pea mo te tokalelei ki te kele. ʼE ina fakahoko ānai, kae mole ʼaki he kautahi fakatagata, kae ʼaki te hāko ʼo te hau ko Tavite ʼo Iselaele (Isaia 9:6, 7). Ko te hākoga ʼaia ʼo te hau ko Tavite ko Sesu Kilisito, ia ia ʼaē neʼe fakafehuʼi e Pose Pilato, neʼe ina ʼiloʼi lelei pe ko ia kua hau, kae neʼe ina ʼui age ia: “Ko toku puleʼaga ʼe mole kau ia ʼi te mālama ʼaenī.” (Soane 18:36; Luka 1:32). ʼE moʼoni, ko te puleʼaga ʼo Sesu ʼe tuʼu ia ʼi te lagi. Pea ʼe mole ko te Atu ʼu Puleʼaga fakatahi, pe ʼe ko he puleʼaga fakakelekele faka politike ʼaē ka ina foaki te tokalelei, kae ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼaē ka ina foaki mai te tokalelei ki te kele. — Taniela 2:44.
Neʼe fakakikite e Sesu Kilisito ko tona Puleʼaga ʼe kamata ʼafio ānai ʼi te lagi ʼi te temi ʼaē ka “tau ai ānai pea mo logona ni ʼu tau” pea mo te ‘laga tau ānai ʼa he fenua ki he tahi fenua pea mo he puleʼaga ki he tahi puleʼaga’. Ko te hoko ʼo te fakakikite ʼaia neʼe ʼiloga ʼi te taʼu 1914 pea ko te ʼu taʼu talu mai ai ʼe tau mo “te fakaʼosi ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼo te tuʼu ʼaenī.” — Mateo 24:3, 6-8.
Koteā tona ʼuhiga? Ko te temi ʼo te tuʼu ʼaenī kua nounou, pea kua vave leva tona pulihiʼi. ʼE tonu koa ke tou tuʼania pea mo tou mamahi? Kailoa, heʼe kapau ʼe tou manatuʼi te ʼu aga fekai, mo te heʼe agatonu, mo te fakapopula, mo te tau, te ʼu mamahi fuli ʼaē neʼe fakaʼiloga te tuʼu ʼo temi ʼaenī. ʼE ko he meʼa lelei ānai te maʼuli ʼo fakalogo ki te tagata taki ʼaē ʼe palalau ki ai te Tohi-Tapu ʼo fēnei: “Kia te ia ʼe nofo ai ānai te laumālie ʼo Sehova, ko te laumālie poto pea mo te ʼatamai, ko te laumālie ʼo te tokoni pea mo te mālohi, ko te laumālie ʼo te mālama pea mo te manavasiʼi kia Sehova.” — Isaia 11:2.
Ko te tokalelei moʼoni ki te kele
Kae, ʼe mole ʼi ai ānai he tokalelei moʼoni ʼi te kele ʼo aʼu ki te temi ʼaē ka pule ai te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Ko te fakakikite ʼaē ʼa te polofeta ko Isaia neʼe hoko pe ia ʼi te faʼahi e tahi ʼo te kele: “ ʼE ʼau fakatupu te ʼu lagi foʼou pea mo he kele foʼou; pea ʼe mole toe manatuʼi ānai te ʼu meʼa ʼāfea, pea ʼe mole toe hake ānai ʼi ʼo tatou loto.” (Isaia 65:17). Ko te ʼu tuʼuga faikole ʼa te ʼu takitaki lotu ʼo ʼuhiga mo te malamanei ʼe mole hona ʼuhiga, pea ko te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te ʼu tagata ki he fīmālie ʼe mole feala ke hoko ia, he ko te ʼAtua pe ʼaē ka ina foaki mai te tokalelei.
Ko te fīmālie heʼe gata faka malamanei ʼaē ka fai ānai e te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe taulekaleka age ānai ia. ʼE tou maʼu ʼi te Tohi-Tapu tona fakamatamatala lelei: “ ʼE tonu ke nātou tuki ānai tanatou ʼu heletā ko he ʼu hua pea ko ʼa nātou ʼu tao ko he ʼu pipi moʼo pakimaga. ʼE mole nātou hiki ānai tanatou ʼu heletā, ko he puleʼaga ki he tahi puleʼaga, pea ʼe mole nātou toe ako ānai te tau. Pea ʼe nātou tahi nonofo ānai ʼi te malumalu ʼo tona fuʼu vite pea mo tona fuʼu fiku, pea ʼe mole ʼi ai ānai he tahi ʼe ina fakamatakuʼi nātou, he ko te gutu ʼaē ʼo Sehova ʼo te kau solia ʼaē neʼe lea ki ai.” — Mikea 4:3, 4.
Ko te tokalelei pe ʼaē ʼe moʼoni, ko ia ʼaē ʼe foaki mai e te ʼAtua, ʼaē ʼe heʼe gata pea mo hoko moʼoni. Ko ia ʼaē, ʼi ha kotou falala ki he ʼu tagata poto, he koʼe koa ʼe mole koutou falala ki te ʼAtua? ʼO koutou maʼu ai leva te moʼoni ʼo te ʼu palalau ʼaē ʼa te Pesalemo ʼaenī: “Manuʼia ʼaē ko tona tauʼaga ko te ʼAtua ʼo Sakopo, pea mo tona falala aga ko Sehova, ia tona ʼAtua, te Tupuʼaga ʼo te lagi pea mo te kele, pea mo te tai, pea mo meʼa fuli ʼi loto ia nātou, Ia ia ʼaē ʼe ina taupau te moʼoni ʼo heʼe gata.” — Pesalemo 146:5, 6.
[Talanoa ʼo te pasina 7]
Ko te ’Ēkelesia katolika pea mo te ʼu politike fakafenua.
“Logo aipe te palalau ʼaē ʼa Kilisito ʼo ʼuhiga mo tona puleʼaga ʼaē ‘ ʼe mole kau ʼi te malamanei’, ko te kau takitaki lotu maʼoluga pea mo te kautahi ʼa te tuʼi tapu neʼe nātou kau mālohi ki te ʼu fihi faka politike faka malamanei pea mo fakafenua talu mai ia Constantin.” — “LʼEglise catholique dans le monde politique, ʼo te Polofesea ko Eric Hanson ʼo te univelesite Jesuit ʼo Santa Clara.