Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w92 1/6 p. 26-29
  • Neʼe Tokaga Ia Sehova Kia Mātou ʼi Te Temi Neʼe Tapuʼi Ai Te Gāue—Faʼahi 2

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Neʼe Tokaga Ia Sehova Kia Mātou ʼi Te Temi Neʼe Tapuʼi Ai Te Gāue—Faʼahi 2
  • Te Tule Leʼo—1992
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Fakaʼaogaʼi he fakatuʼutuʼu
  • Ko he teuteuʼi ki hamatou mavete
  • Ko he fale ako fakafūfū
  • Te ʼu lelei ʼo te ako
  • Faʼa gāue ʼi te minisitelio
  • Ko te kau takitaki neʼe hoko aipe tanatou muliʼi mātou
  • Neʼe Tokaga Ia Sehova Kia Mātou ʼi Te Temi Neʼe Tapuʼi Ai Te Gāue—Faʼahi 1
    Te Tule Leʼo—1992
  • Neʼe Tokaga Ia Sehova Kia Mātou ʼi Te Temi Neʼe Tapuʼi Ai Te Gāue—Faʼahi 3
    Te Tule Leʼo—1992
  • Neʼe ʼAu ‘Fakalaka’ ʼi Te ʼu Fenua Ia Taʼu e 50 Tupu
    Te Tule Leʼo—1996
Te Tule Leʼo—1992
w92 1/6 p. 26-29

Neʼe Tokaga Ia Sehova Kia Mātou ʼi Te Temi Neʼe Tapuʼi Ai Te Gāue—Faʼahi 2

LOLOTOGA te Lua Tau faka malamanei, ʼi te mama ʼo te kiliʼi pipi ʼo tomatou teu solia fakasiamani neʼe tohi ai ko te “ ʼAtua ʼe kau mo tatou”. Ko te tahi fakahā mai ʼaia ʼo te pikipiki ʼo te ʼu ʼēkelesia ki te tau pea mo te liligi ʼo te toto. Ko he meʼa fakalialia ia kia te ʼau. ʼAki te temi ko te ʼu Fakamoʼoni a Sehova e lua neʼe mātou palalau ʼi Limbach-Oberfrohna, ʼi Siamani ʼi te potu Hahake, pea neʼe lahi toku fehiʼa ki te ʼu lotu pea neʼe ʼau liliu ko he tagata feagai ʼo te ʼAtua pea mo tui ki te evolusio.

“ ʼAua naʼa koulua ʼui ʼe ʼau liliu anai ko he kilisitiano”, ko taku tala ʼaia ki te ʼu Fakamoʼoni ʼaē neʼe mātou palalau. Kae ko tanā ʼu fakamatala ʼe ina fakahā mai ʼe ʼi ai te ʼAtua. Meʼa faikehe, neʼe ʼau toʼo te Tohi-Tapu pea ʼaki te temi neʼe ʼau kamata atu aipe tona ako pea mo nāua. Pea neʼe ʼi ai te fakaʼiloga ʼi te 1953, ko te ʼu gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼi Siamani ʼo te potu Hahake neʼe tapuʼi e te puleʼaga kominisi, kua hili nei ki ai taʼu e tolu.

Ko Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 1 ʼo sūnio 1954, neʼe ina fakahāhā fēnei te agaaga ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo te temi ʼaia: “Logo aipe he lama tuʼumaʼu pea mo he fakamatakuʼi ʼonatou, logo aipe he mole feala ke nātou pāuʼi ki he tahi kehe kae ʼe mole heʼeki nātou ʼiloʼi papau ʼe mole anai muliʼi nātou, logo aipe te ʼiloʼi ʼaē ka maʼu anai he ʼu tohi ʼo te Sosiete Tule Leʼo ʼi he tahi pea ʼe feala anai he fakatūʼa kia taʼu e lua pe ʼe taʼu e tolu te pilisoni ʼuhi ko he ‘tufa ʼo te ʼu tohi faka uga’. Pea ʼo hoko ai ki te ʼu tēhina kua ʼāfea ʼi te moʼoni ʼe laka ʼi te toko 100 ʼaē neʼe nātou toʼo te takitaki kua pilisoniʼi, ko te kau kaugana ʼa Sehova ʼi Siamani ʼi te potu Hahake neʼe hoko aipe tanatou fagonogono.

ʼI te 1955 ko toku ʼohoana, ia Lesina, pea mo ʼau neʼe ma kau ki te fakatahi faka malamanei ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Nuremberg, ʼi Siamani ʼi te potu Hihifo. Pea ko te taʼu ʼaē neʼe hoa mai ki ai neʼe ma papitema ʼi Berlin ʼi te potu Hihifo, neʼe hoko ʼi muʼa ʼo te fakatuʼu ʼo te kaupā ʼo Berlin ʼi te 1961, ʼaē neʼe ina vaeluaʼi ia Siamani ʼo te potu Hahake mai Berlin ʼo te potu Hihifo. Kae ʼi muʼa ʼo toku papitema, ko taku agatonu kia Sehova ʼAtua, neʼe kua ʼahiʼahi ia.

Fakaʼaogaʼi he fakatuʼutuʼu

Ko te kokelekasio ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼaē neʼe ma kamata ʼolo ki ai ʼi Limbach-Oberfrohna, neʼe ʼaoga ke ʼi ai he tahi ke ʼalu ʼo kumi mai te ʼu tohi faka tohi-tapu mai Berlin ʼi te potu Hihifo. Neʼe ʼi ai foki tamā kiʼi gāue pea ko ʼama ʼu kiʼi tamaliki e lua, kae ko te gāue kia Sehova neʼe liliu ko he meʼa ʼuluaki ʼi tomā maʼuli. Koia neʼe ma gaohi ai tamā mutuʼi motokā, ke feala ai ke hāo ni tohi e onogofulu. Ko hata liliu ko he tagata tufa meli ʼe ko he gāue tuʼutāmaki, ka neʼe fakahinohino mai ke haga tuku aipe te falala kia Sehova.

Ko he fakalaka ʼi he motokā mai Berlin ʼo te potu Hahake ki te fahaʼi ʼo te potu Hihifo mole ko he meʼa faigafua ia, pea neʼe tuʼumaʼu aipe haku fia ʼiloʼi pe ʼe feafeaʼi anai hamatou fakatuʼutuʼu. ʼOsi tau pe ki te fahaʼi ʼāteaina, neʼe mātou tānaki te ʼu kaupepa pea mo te ʼu tohi pea mātou fufū ʼi te motokā ʼi muʼa ʼo tamatou fakalaka ʼi te tuʼakoi ke mātou liliu ki te Siamani ʼo te potu Hahake.

ʼI te tahi lakaga, neʼe heʼeki ʼosi age pe te fufū ʼo te ʼu tohi mo te hā mai ʼo te tagata mai he koga fale nofo. “He koʼe ko koutou ʼaenā?” ko tana kalaga ʼaia. Kua ʼoho toku mafu. Neʼe ina lama ape mātou? “Ka koutou toe ʼomai anai ki heni, ʼe lelei age ha kotou ʼolo ki he tahi fahaʼi. Ko te motokā latio ʼa te kau polisi ʼo te Siamani ʼo te potu Hahake ʼe tau ʼi te pokoʼi meʼa ʼaē age pea ʼe feala hanatou puke koutou.” Kua hoki tau taku mānava. Ko te fakalaka ʼi te tuʼakoi neʼe ʼalu lelei pe, pea ko te foʼi toko fā ia mātou ʼi te motokā kua mātou hiva ʼi te ala ʼo te liliu.

Ko he teuteuʼi ki hamatou mavete

ʼI te ʼu taʼu 50, ko te ʼu tēhina ʼo Siamani ʼo te potu Hahake neʼe fakalogo ki te ʼu tēhina ʼo te potu Hihifo ki te ʼu tohi pea mo he takitaki. Kae ʼi te 1960 ko te ʼu fakatuʼutuʼu neʼe fai ke tokoni ki te ʼu Fakamoʼoni takitokotahi ʼi te Siamani ʼo te potu Hahake ke haga taupau aipe tanatou felōgoʼi mo te ʼu Fakamoʼoni ʼo te koga meʼa ʼaē ʼe nonofo ʼi ai. Koia ʼi sunio 1961, ko te ʼuluaki kalasi ʼo te Ako faka minisitelio ʼo te Puleʼaga ki te ʼu tagata ʼāfea neʼe hoko ʼi Berlin. Neʼe ʼau kau ʼi te ʼu ʼuluaki vahaʼa ʼaē e fā. Kae hili vahaʼa e ono, kua motuhi fakapuna’maʼuli mātou mai te potu Hihifo ʼi te lagaʼi ʼo te kaupā ʼo Berlin. Ko tamatou gāue mole kei gata ʼaki pe tona tapuʼi kae kua mātou to ʼāteaina.

Ko ʼihi neʼe nātou ʼui ko te gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Siamani ʼo te potu Hahake ʼe gata anai ia. Koia ko te fakatotonu ʼa te kautahi ʼaē neʼe fai ka mole heʼeki katoa hona taʼu, ko he tokoni lelei kia mātou ke mātou taupau aipe tamatou fakatahi fakalaumālie pea mo he fakamālohi. Tahi ʼaē, ko te ako ʼaē neʼe fai ki te kau tagata ʼāfea ʼaē neʼe kau ki te ʼuluaki kalasi ʼo te Ako faka minisitelio ʼo te Puleʼaga neʼe lahi tona ʼaoga kia nātou ke feala ai hanatou hoko atu ai tanatou ako ʼo niʼihi tagata ʼāfea. Ko Sehova neʼe ina teuteuʼi ia mātou ki hamatou to ʼāteaina, ko ia neʼe ina haga teuteuʼi ia mātou ki te tapu ʼi te 1950 ʼaki te fakatahi faka tisitilike ʼo te taʼu 1949.

ʼI te kua motuhi mai ʼo mātou mai te potu Hihifo, neʼe kua mahino pe kua tonu ke mātou toʼo he takitaki ki te haʼele ki muʼa ʼo te kautahi. Neʼe mātou faitohi ki ʼomatou ʼu tēhina kilisitiano ʼo Berlin ʼo te potu Hihifo, pea neʼe mātou faka ʼui ke mātou felāveʼi mo nātou ki te ala lahi ʼi te potu Hahake ʼe ava ki te kau folau mai te potu Hihifo. Neʼe mātou fai kākā ʼaki tamatou motokā kua mate ʼi te koga meʼa ʼaē neʼe mātou talaga ki ai. Hili ki ai te kiʼi temi nounou mo te tau mai ʼo te ʼu tēhina, neʼe nātou ʼaumai te ʼu tohi faka tohi-tapu. Pea toe lelei foki, he neʼe nātou ʼaumai taku kaupepa ʼo te Ako ʼo te minisitelio ʼo te Puleʼaga, pea mo te ʼu nota neʼe ʼau tohi, pea mo te Tohi-Tapu ʼaē neʼe ʼau tuku ʼi muli ʼi Berlin ʼuhi ke ʼaua naʼa puke ʼau. Neʼe ko he meʼa fakaʼofaʼofa kia mātou tanatou toe liliu! Ko te meʼa ʼaē neʼe mole ʼau ʼiloʼi ko te lahi ʼo he fakaʼaoga ʼo te ʼu meʼa ʼaenī lolotoga te ʼu taʼu ʼaē ka hoko mai.

Ko he fale ako fakafūfū

Hili ki ai ni kiʼi ʼaho, neʼe fakatotonu mai ke mātou faigaʼi he fai ʼo he ʼu kalasi ʼo te Ako ʼo te minisitelio ʼo te Puleʼaga ʼi te potu fuli ʼo Siamani ʼo te potu Hahake. Ko tagata e fā kua hinoʼi, pea ʼe ʼau kau ai. Kia ʼau neʼe ko he gāue faigataʼa ia ko te akoʼi ʼo te ʼu tagata ʼāfea ʼuhi ko tamatou gāue ʼe tapu. Ke ū te meʼa ʼaē ʼe mātou lolotoga fai, neʼe ʼau fakatotonu ke teuteuʼi te ʼu kalasi ohage he nofoʼaga mālōlō.

Takitahi te kalasi neʼe fai ʼaki he kau ako e fā pea mo ʼau ko he tagata faiako, fakatahi mo he tahi tēhina ʼe ʼaoga ki te kuka, ko he toko ono. Ko te ʼu ʼohoana mo te kau toe ʼe kau ʼi te nonofo. Ko ia ʼe mātou fakatuʼutuʼu ko he toko 15 ki te toko 20. Neʼe faigataʼa te maʼu ʼo he nofoʼaga lelei, koia ko taku famili pea mo ʼau neʼe mātou ʼolo ʼo kumi he nofoʼaga lelei.

ʼI te tahi lakaga, ʼi tamatou feʼaluʼaki ʼi te ʼu kolo, neʼe mātou fakatokagaʼi te kiʼi ala ʼe alu ki te ʼu ʼulu ʼakau ʼe tuʼu mamaʼo ʼi te ala. ʼE ko he meʼa lelei ia, ʼo tupu ai taku fakaōviōvi ki te pule kolo. “Ko mātou ʼe mātou kumi he nofoʼaga ke feala ai hamatou mālōlō ki ai pea mo ʼihi ʼu famili, ko taku fakamahino ʼaia. ʼE mātou loto ke hage ko homatou koga meʼa ʼe feala ai he feʼaluʼaki ʼo tamatou kau toe. ʼE feala koa la hamatou fakaʼaoga te koga meʼa ʼakauʼia ʼaē age?” Neʼe ina tali, pea neʼe mātou fai ai leva tona fakatokatoka.

ʼI te hiki leva ki te koga meʼa, neʼe mātou fakatuʼutuʼu te ʼu fale lā pea mo taku motokā taki ke hage ki tuʼa he nofoʼaga mālōlō. Ko taku motokā taki neʼe fakaʼaoga ko hamatou kalasi. Ka mātou ulu ki ai, ko te fai ʼo he ako loloto ʼo hola e valu ʼi te ʼaho lolotoga ʼaho e 14. ʼI te koga meʼa ʼaē kua māpunu neʼe kua fakatokatoka ki ai te ʼu hekaʼaga pea mo te laupapa, ko he puleʼaki mo kapau ʼe haʼu he ʼu fakasiosio fakapuna’maʼuli. Pea neʼe hoko ia! ʼI te ʼu lakaga ʼaia ʼe mātou fakamālo ki te tokoni ʼofa ʼo ʼamatou ʼu famili.

Lolotoga tamatou ako ko ʼamatou ʼu famili ʼe nonofo ʼo leʼo. ʼI he tahi lakaga, ko te pule kolo, ʼaē ʼe toe sikalaipe ʼi te kolo ki te fahaʼi kominisi, neʼe fakatokagaʼi tana haʼu ki te ʼu ʼakau ʼe ia ʼaē ʼe leʼo pea ina haga ʼo lomiʼi ai te meʼa lomi ʼaē ʼe ʼalu ki te kapa ʼo aʼu ai ki te motokā toho ʼo ʼiloʼi ko te fakatokaga. ʼO mātou hu atu pe ki tuʼa ʼi te motokā toho ʼo tahi nofo ki tona nofoʼaga pea mātou kamata pepa atu aipe. Neʼe ʼi ai te foʼi hina schnaps ko he fakaloʼi ʼo tamatou nonofo. Ko te pule kolo neʼe haʼu ʼo fai tana fakasiosio faka kaumeʼa kia mātou pea neʼe toe liliu mole hana tuʼania ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼe lolotoga fai.

Ko te ʼu kalasi ʼo te Ako ʼo te minisitelio ʼo te Puleʼaga neʼe fakatuʼutuʼu ʼi te fenua fuli talu mai te lakilisi ʼo te 1962 ʼo hoko atu ai ki te 1965. Neʼe fai ʼi ai te ako ʼo hoholo, feiā mo te ako neʼe foaki ʼo ʼuhiga mo he fakatuʼutuʼu foʼou ʼi Siamani ʼo te potu Hahake, neʼe ko he teuteuʼi ʼo te ʼu tagata ʼāfea ke ʼaua naʼa galo te gāue ʼo te fagonogono. Ko te fakatotonu ʼaē ke kau ki te ʼu kalasi, ko te kau tagata ʼāfea, neʼe mole gata ʼaki pe tanatou situʼa ki tonatou ʼu pelemisio, kae neʼe toe feala ai foki mo honatou pilisoniʼi.

Te ʼu lelei ʼo te ako

Ko te ʼu takitaki faka politike neʼe nātou siosioʼi lelei tamatou gāue, pea ʼi muli mai ʼi te 1965, ʼi te kua hili ʼo te ako ʼo te kau tagata ʼāfea, neʼe faigaʼi e te kau takitaki politike ke nātou fakagata te gāue ʼo te kautahi. Neʼe nātou fakatūʼa te toko 15 Fakamoʼoni ʼaē ʼe ʼui ko nātou ʼe nātou takitaki te gāue. Ko he fakatuʼutuʼu neʼe lelei tona teuteuʼi, pea neʼe hoko ʼi te fenua fuli. Neʼe toe hoko pe ko te tokolahi neʼe nātou manatu ko te kau Fakamoʼoni ʼe gata anai tanatou gāue. Kae ʼaki te tokoni ʼa Sehova neʼe mātou fakatotonu aipe tamatou fakatuʼutuʼu pea hoko atu aipe tamatou gāue ohage ko te ʼāfea.

Kae neʼe ko he meʼa neʼe fealagia ki te fakatuʼutuʼu ʼaia neʼe ko te ako neʼe fai ki te kau tagata ʼāfea ʼi te Ako faka minisitelio ʼo te Puleʼaga, pea mo te fakatotonu ʼo fai ʼe nātou ke nātou pipiki aipe ki te kautahi. Neʼe ko he meʼa fakaloto fiafia lolotoga te ʼu kalasi ʼaia. Koia, ko te kautahi neʼe ina fakahā tana faʼa kātaki. Ko he meʼa maʼuhiga ia ko te mulimuliʼi lelei ki te ʼu fakatotonu ʼa te kautahi. — Isaia 48:17.

Ko he fakahāhā lelei ia ʼi te ʼu māhina ʼaē neʼe hoko mai ki ai, ko te ʼu tūʼa mamafa ʼaē neʼe fai e te ʼu takitaki faka puleʼaga ki te ʼu tēhina neʼe mole ʼi ai hona fakaʼiloga ke lahi ki tamatou gāue. Hili ki ai kiʼi temi nounou, neʼe kua feala leva te hoko ʼo te ʼu kalasi ʼo ʼuhiga mo te Ako faka minisitelio ʼo te Puleʼaga. Neʼe toe fakatokagaʼi e te ʼu takitaki tamatou fakaʼaluʼalu, ʼo nātou hikihiki ai tanatou ʼu faiga. Ko he mālo ia kia Sehova!

Faʼa gāue ʼi te minisitelio

ʼI te temi ʼaia ko te ako tohi ʼo tomatou kokelekasio neʼe ko te toko nima. Takitahi ia mātou neʼe ʼi ai tana ʼu tohi faka tohi-tapu neʼe maʼu mai ʼi te ʼu fakatuʼutuʼu ako tohi ʼaia, pea ko tamatou gāue fagonogono neʼe takitaki mai e te kiʼi ako ʼaia. Talu mai te kamata, ko Sehova neʼe ina tapuakiʼi ia Lesina pea mo ʼau pea mo ʼihi hahaʼi neʼe nātou fia ako te Tohi-Tapu.

Ko te gāue ʼaē ko te ʼalu ʼi te ʼu ʼapi neʼe fakaʼaluʼalu ki te hāofaki ʼo mātou mai he tokagaʼi pea mo he tūʼa. ʼE mātou fia taupauʼi ki he tahi ʼapi, pea hili ki ai ʼihi ʼu ʼapi pea mātou tukituki he tahi matapā. ʼI te tahi ʼapi neʼe ko te fafine neʼe ina fakaafe ia Lesina pea mo ʼau ki fale. Neʼe mātou palalau mo ia ki te ʼu palalau faka tohi-tapu mo te hu mai ʼo tana tama. Neʼe palalau fakahagatonu mai.

“Kua koutou sio ki te ʼAtua? ko tana fehuʼi ʼaia. ʼE koutou ʼiloʼi, ʼe ʼau tui pe ki te meʼa ʼaē ʼe ʼau sio ki ai. Ko te meʼa fuli leva ʼe toe, ʼe mole hona ʼuhiga kia ʼau.”

“ ʼE mole ʼau faka tui ki te meʼa ʼaia, ko taku tali ʼaia. Kua ke sio ki tou ʼatamai? Ko te meʼa fuli pe ʼe ina fakahāhā mai ʼe ʼi ai tou ʼatamai.”

Ko Lesina pea mo ʼau neʼe ma tuku te ʼu tahi fakatā ki ʼihi meʼa ʼe kita fakamoʼoni ki ai ka mole feala ha kita sio ki ai, ohage ko te hila. Neʼe fakalogologo lelei te tama, pea neʼe kamata atu aipe te ako tohi ʼi tonatou ʼapi ko ia pea mo tana faʼe. Neʼe tokolahi ia nātou neʼe liliu ko he ʼu Fakamoʼoni. ʼI tona fakahā, ko te toko 14 hahaʼi neʼe ma akoʼi ʼe ʼau mo toku ʼohoana neʼe liliu ko he kau Fakamoʼoni. Toko fitu neʼe ma maʼu ʼi tamā ʼaʼahi ki te ʼu ʼapi, pea ko te toko fitu ʼaē neʼe ma maʼu ʼi te fai ʼo te fagonogono faigamalie.

Neʼe kua ʼi ai te ako tohi ʼi te ʼapi neʼe kua hoholo lelei tona fai pea neʼe ʼui maʼa mātou ko te tagata ʼaia ko he tagata ʼe feala ke fai he falala ki ai, neʼe mātou fakaafe ki tamatou fono. Ko tamatou ʼuluaki manatu ki te tagata ako, ʼe feala anai hana fakatupu he tuʼutāmaki ki te hahaʼi ʼo te ʼAtua. ʼI ʼihi lakaga neʼe mātou fia fakaafe ni ʼu ako tohi ki te ʼu fono, pea mole heʼeki faʼa fualoa pea hoko ia. Neʼe ʼau manatuʼi te tagata neʼe kua fiafia ʼi te hoko ʼo he meʼa feiā kia ia; neʼe kau tagata lelei mo te ʼu hahaʼi lalahi ʼo te fahaʼi kominisi. Neʼe fai tana ako tohi lolotoga taʼu e hiva pea neʼe heʼeki feala ai hana kau ki te ʼu fono! ʼI te ʼaho nei ko te tagata ʼaia kua liliu ko homatou tēhina kilisitiano.

Ko te kau takitaki neʼe hoko aipe tanatou muliʼi mātou

Hili te 1965 neʼe lahi tamatou nonofo ʼi te ʼu tuʼā, ka neʼe mole tuku noaʼi mātou. Ko te kau takitaki neʼe hoko atu aipe tanatou lama mātou. ʼI te ʼu lakaga ʼaia neʼe lahi taku tokaga ki te takitaki ʼo te kautahi, ko ia neʼe fakatokagaʼi ai ʼau e te kau hahaʼi lalahi. Neʼe tuʼa lahi tanatou ʼomai ʼo faka fehufehuʼi ʼau, pea nātou ʼave ʼau ki te fale polisi pea toe fai mai ai te tahi ʼu fehuʼi. “Fai haʼu tauʼinē ki tou ʼāteaina, ko tanatou ʼui mai ʼaia. Ko tau ulu e ki te fale pilisoni.” Pea tuʼumaʼu pe ʼe nātou toe tuku age ʼau.

ʼI te 1972 ko te tokolua neʼe ʼomai ʼo fakasiosio ki tomatou kautahi pea nā fai te ʼu palalau ki tomatou kautahi. Neʼe nā fakalogo tamatou ako ʼo Te Tule Leʼo ʼo tomatou kokelekasio. “ ʼE ma manatu ko ʼa kotou alatike ʼe nātou uga te hahaʼi, ko tana fakahā mai ʼaia.” Neʼe nā fakahā ko tanā tuʼania pe koteā anai he manatu ʼa ʼihi ki te manatu faka kominisi ʼi hanatou lau te ʼu alatike kua vakaʼi. “Kae meʼa la ke feafeaʼi, ko tanā tala mai ʼaia, ko Te Tule Leʼo kua tufa ki te nima pe ʼe ko te ono miliona, pea kua lau ʼi te ʼu fenua ʼaē kua kakekake. Pea tahi, ko te ʼu nusipepa ʼe mole totogi kovi.” Pea ʼau ʼui pe maʼa ʼaku: “ ʼE koutou tonu!”

ʼO aʼu ki te 1972 neʼe mātou nonofo ʼi te tapu lolotoga taʼu e 22, pea ko Sehova neʼe ina taki ia mātou ʼi te fakapotopoto ʼaki pe te ʼofa. Neʼe mātou mulimuli lelei ki tana ʼu fakatotonu, pea hili ki ai taʼu e 18, neʼe tuku leva ki te kau Fakamoʼoni ʼo Siamani ʼo te potu Hahake ia he fakagafua faka puleʼaga ki tanatou ʼu gāue kehekehe. ʼE ko he fakafetaʼi ia tamatou maʼu te ʼu ʼāteaina fakatalakitupua ʼaia ke mātou fiafia ʼi te temi nei ʼo ʼatolasio ki tomatou ʼAtua, ko Sehova! — Ko te fakamatala ʼa Helmut Martin.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae