ʼE Tauhi Feafeaʼi Te Kau Tagata Tauhi Ōvi Kilisitiano Kia Koutou
ʼE LAHI te ʼu koga meʼa ʼe feala ke tou sio ai peʼe feafeaʼi te tokaga ʼa te kau tagata tauhi ōvi ki te faga ōvi. ʼE nātou takitaki, mo puipui, pea mo tokaga ki te faga ōvi. ʼE ʼaoga te faʼahi ʼaia ki te kau tagata ʼāfea Kilisitiano, koteʼuhi ʼe pipiki ki tanatou gāue te tauhi ʼo te faga ōvi. Pea tahi ʼaē, ko tonatou maʼua te “fafaga te kokelekasio ʼa te ʼAtua” pea mo ‘tokakaga ki te faga ōvi fuli.’—Gāue 20:28.
Kapau ʼe koutou kau ki te kokelekasio faka Kilisitiano, ʼe lava feafeaʼi ke tauhi koutou e te ʼu tagata tauhi ōvi fakalaumālie? Pea ʼe tonu ke koutou tali feafeaʼi tanatou ʼu faiga ʼaē ke koutou maʼuli fīmālie? He koe ʼe ʼaoga tanatou tokoni ki te kokelekasio?
Ko He Puipui Kiteā?
ʼI te ʼu temi muʼa, ko te ʼu laione pea mo ʼihi ʼu manu fekai neʼe ko he ʼu tuʼutāmaki ki te faga ōvi pea neʼe nātou ʼohofi te ʼu ōvi takitokotahi. Neʼe tonu ki te kau tagata tauhi ōvi ke nātou puipui te faga ōvi. (1 Samuele 17:34, 35) Koia, ko Satana te Tevolo “ ʼe hage ko he laione ʼe gugulu, ʼe feʼaluʼaki ʼo ina kumi ke ina kai he tahi.” (1 Petelo 5:8) ʼE ina tauʼi ʼaki he toe ʼita lahi ia te kautahi fakakelekele katoa ʼa Sehova, pea mo te ʼu kaugana takitokotahi ʼa te ʼAtua. Koteā ʼaē ʼe loto ki ai ia Satana? ʼE loto ke ina fakaloto vaivai te hahaʼi ʼa Sehova pea ke ina tāʼofi nātou ke ʼaua naʼa nātou ‘maʼuliʼi te ʼu folafola ʼa te ʼAtua’ pea ke ʼaua naʼa nātou fakahoko “te gāue ʼaē ko te fai fakamoʼoni ʼo ʼuhiga mo Sesu.”—Fakahā 12:17.
Neʼe tukugakoviʼi e Sehova te kau pule tauhi ōvi ʼo te Iselaele ʼāfea ʼo ina ʼui neʼe mole nātou tokakaga, koteʼuhi neʼe liliu tana faga ōvi “ko he meʼa kai maʼa te ʼu manu fekai fuli ʼo te gāueʼaga.” (Esekiele 34:8) Kae, ʼe maʼu e te kau tagata ʼāfea Kilisitiano te holi fakamalotoloto ʼaē ke nātou puipui te hahaʼi ʼo te kokelekasio, ke mole puli he tahi ʼuhi ko te mole tokaga ʼaē kia ia, peʼe ʼuhi ko te fakahala ʼa Satana, mo te mālama, peʼe ko te ʼu “lupo” ʼaposita. (Gāue 20:29, 30) ʼE tokoni feafeaʼi te kau tagata tauhi ōvi ki te ʼu ōvi fuli ke nātou taupau tonatou ʼatamai pea mo nonofo tokakaga? ʼE nātou fai ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga he ʼu akonaki faka Tohi-Tapu neʼe teuteuʼi lelei. Ko te tahi meʼa, ko te ʼu fai palalau ʼe lelei pea mo fakaloto mālohi ʼi muʼa ʼo te kamata ʼo te ʼu fono pea mo te hili ʼo te ʼu fono. Pea ko te tahi meʼa ko te ʼaʼahi ʼo te ʼu “ōvi” takitokotahi ʼi tonatou ʼu ʼapi. (Vakaʼi ia Pesalemo 95:7.) Kae koteā te ʼaʼahi faka tauhi ōvi? ʼE tonu ke fakahoko feafeaʼi te taʼi ʼaʼahi ʼaia? Pea ko ai ʼaē ʼe tonu ke ʼaʼahi?
Koteā Te ʼAʼahi Faka Tauhi Ōvi?
Ko te ʼaʼahi faka tauhi ōvi ʼe mole faka ʼuhiga pe ki he ʼaʼahi fakakaumeʼa, ʼo fai palalau ʼo ʼuhiga mo he ʼu meʼa ʼe mole maʼuhiga. Neʼe fakatokagaʼi fēnei e te tagata ʼāfea: “Tokolahi te kau kaugā fai faka mafola ʼe nātou leleiʼia moʼoni te lau ʼo he vaega faka Tohi-Tapu peʼe ko te fai palalau ki he faʼahi makehe ʼo te Tohi-Tapu. ʼE mahino papau ia, ʼe mole ko te tagata ʼāfea pe ʼaē ka palalau. Ko te kaugā fai faka mafola ʼo te Puleʼaga ʼaē ʼe fai ki ai te ʼaʼahi, ʼi te agamāhani ʼe ina leleiʼia te fakahā ʼo tana ʼu manatu ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu, pea ʼe fakaloto mālohiʼi e te faʼahi ʼaia tana tui. ʼE feala ke toʼo e te tagata ʼāfea he Tule Leʼo peʼe ko he Réveillez-vous! moʼo palalau ki he alatike ʼe fakatupu lotomālohi. ʼE lagi fakakeheʼi e te fai palalau fakalaumālie ʼaia te ʼaʼahi faka tauhi ōvi mai he ʼaʼahi fakakaumeʼa pe.”
Neʼe ʼui fēnei e te tahi tagata ʼāfea kua māhani ʼi te faʼahi ʼaia: “ ʼI muʼa ʼo te fai ʼo te ʼaʼahi, ʼe tonu ke toʼo e te tagata ʼāfea he temi ke ina fakakaukauʼi te ʼu meʼa ʼaē ka ʼaoga anai ki te kaugā fai faka mafola ʼaē ka ina ʼaʼahi. Koteā ʼaē ʼe feala ke ina faka lotomālohiʼi ai te kaugā fai faka mafola? Ko he ʼu fakamālo fakamalotoloto ki tana ʼu faiga, ʼe ko he faʼahi maʼuhiga ʼi te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi, koteʼuhi ʼe ina fakaloto mālohiʼi he tahi ke faʼa kātaki.” Ei, ko te ʼaʼahi faka tauhi ōvi ʼe maʼuhiga age ia ʼi he ʼaʼahi fakakaumeʼa, ʼaē ʼe feala ke fai e he tahi ʼi te kokelekasio.
He Koʼe ʼe ʼAʼahi Koutou e Te Tagata Tauhi Ōvi?
Ka ʼaʼahi e he tagata ʼāfea he loto fale, ʼe ina fakaloto mālohiʼi tana ʼu kaugā fagona ʼi te tui pea mo tokoni kia nātou ke nātou mālolohi ʼi te tui. (Loma 1:11) Koia, kapau ʼe fia ʼaʼahi koutou e he tagata ʼāfea e tahi peʼe lua, ʼe koutou tali feafeaʼi? Neʼe ʼui fēnei e te taupau feʼaluʼaki: “Kapau ʼe fai te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi ʼi te ʼu temi pe ʼaē ʼe ʼi ai he fihifihia, ko te lagi ʼuluaki meʼa ʼaē ka ʼui anai ʼe ia ʼaē ʼe ʼaʼahi, ko te meʼa ʼaenī: ‘Koteā te meʼa kovi ʼaē neʼe ʼau fai?’ ” Ko te ʼu tagata tauhi ōvi fakalaumālie pea mo ʼofa, ʼe nātou faʼifaʼitakiʼi ia Sehova, ʼaē neʼe tokaga ki te tagata fai pesalemo pea neʼe ina ‘fakaloto mālohiʼi tuʼumaʼu tona nefesi,’ tāfito ʼi te ʼu temi mamahi pea ʼi te ʼu temi ʼaē neʼe ʼaoga ki ai te faʼahi ʼaia.—Pesalemo 23:1-4.
Ko te fakatuʼutuʼu ʼo he ʼaʼahi faka tauhi ōvi ʼe ko te ‘fakaloto mālohiʼi, kae mole ko te fakatō ki lalo.’ (2 Kolonito 13:10) ʼE mahino ia, ko te fakaloto mālohi ko he ʼu palalau moʼo fakahā te leleiʼia ʼo te faʼa kātaki, mo te faiva, pea mo te gāue agatonu ʼo ia ʼaē ʼe fai ki ai te ʼaʼahi. Neʼe fakatokagaʼi fēnei e te tagata ʼāfea: “ ʼI he ʼaʼahi faka tauhi ōvi, ʼe mole lelei te fakahā ʼe hage ʼe haʼu he tahi ʼaki te fakatuʼutuʼu ʼaē ke ina ʼiloʼi, pea mo palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu fihifihia. ʼE mahino ia, ʼe lagi loto e te kaugā fai faka mafola ke palalau ʼo ʼuhiga mo he ʼu faʼahiga fihifihia ʼe tau mo ia. Pea kapau ʼe lotolotolua he ōvi peʼe mole fia fakatahi mo te toe ʼo te faga ōvi, ʼe tonu ke fai e te tagata ʼāfea he meʼa moʼo tokoni ki ai.”
ʼE mahino papau ia, ʼe makehe anai te tokaga ʼa te ʼu tagata tauhi ōvi Kilisitiano kia nātou ʼaē ʼe tatau mo nātou ʼaē ʼe fakamatala fēnei: “ ʼE ʼau [Sehova] kumi anai [te ōvi] ʼaē kua puli, pea ʼe ʼau ʼaumai anai ia ia ʼaē kua tō kehe, pea ʼe ʼau faitoʼo anai ia ia ʼaē kua lavea, pea ʼe ʼau toe fakamālohiʼi anai ia ia ʼaē kua mahaki.” (Esekiele 34:16) Ei, ʼe tonu ke kumi te ōvi ʼaē kua puli, pea ʼosi ʼaia, ke toe ʼaumai, ke faitoʼo, peʼe fakaloto mālohiʼi. Neʼe mole tokaga fakalelei te kau tagata tauhi ōvi ʼo Iselaele ki te ʼu maʼua ʼaia. Moʼo fakahoko te taʼi gāue ʼaia, ʼe maʼua ke fakaōvi te tagata tauhi ōvi ki he ōvi pea ke tokaga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki ai. Koia, ko te faʼahi ʼaia ʼe tonu anai ke liliu ko he meʼa makehe ʼo te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi ia ʼaho nei.
Ko Te ʼu Ōvi ʼAē ʼe Maʼuʼuli Lelei ʼe ʼAoga Kiai He Tokaga
ʼE tonu koa ke tou ʼui ai leva ko te ʼu tagata tauhi ōvi ʼi te temi nei, ʼe mole ʼaoga ke nātou fakahā he tokaga makehe ki te ʼu ōvi ʼaē ʼe maʼuli lelei? ʼI te temi ʼaē ʼe faigataʼaʼia ai te ʼu ōvi, ʼe faigafua age te tokoni kia ia mo kapau ʼe falala ki te tagata tauhi ōvi. ʼE ʼui e te tohi, ko “te ʼu ōvi ʼi te agamāhani ʼe nātou nonofo mamaʼo mai te hahaʼi, pea ʼe mole faigafua tuʼumaʼu te maʼu ʼo tanatou falala.” ʼI te tahi ʼu faʼahi, neʼe tokoni pe te tohi ʼaia ʼo ʼuhiga mo te faʼahiga fai moʼo maʼu te falala ʼa te faga ōvi. ʼE ina ʼui fēnei: “Koutou palalau tuʼumaʼu ki te faga ōvi. ʼE nātou liliu ʼo māhani mo te leʼo ʼaē ʼe ina fakaloto fīmālieʼi nātou. Koutou ʼaʼahi tuʼumaʼu te ʼu ōvi ʼi te koga meʼa ʼaē ʼe nātou kakai ai.”—Alles für das Schaf. Handbuch für die artgerechte (Ko meʼa fuli ʼaē ʼe ʼaoga ki te faga ōvi. Ko te tohi ʼe ina fakahā peʼe feafeaʼi te taupau fakalelei ʼo te faga ōvi).
Koia, ʼe ʼaoga ai ke fai he felāveʼi takitokotahi ke tupu ʼaki ai he felogoi ʼi he loto falala ʼa te tagata tauhi ōvi pea mo te faga ōvi. ʼE toe moʼoni te faʼahi ʼaia ʼi te kokelekasio faka Kilisitiano. Neʼe fakatokagaʼi fēnei e te tagata ʼāfea: “ ʼI te ʼiloʼi ʼo kita ʼi te kokelekasio ko he tagata ʼāfea ʼe ina ʼaʼahi tuʼumaʼu te ʼu ōvi, ʼe faigafua ai te ʼaʼahi ʼo he tahi ʼe felāveʼi mo he ʼu fihifihia.” Koia, ko te kau tagata tauhi ōvi fakalaumālie, ʼe mole tonu ke fai pe tanatou fafaga ʼo te ʼu ōvi pea mo tanatou tokaga kia nātou ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga. ʼO mulimuli ki te ʼu ʼaluʼaga, ʼe maʼua ke ʼiloʼi e te kau tagata ʼāfea te ʼu ōvi ʼo nātou fai he ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi ʼi tonatou ʼu ʼapi. ʼE manatuʼi e te Kilisitiano, ʼi te temi ʼaē neʼe hoki fakanofo tagata ʼāfea ai, neʼe telefoni age te taupau pelesita pea mo ina kole age kia ia ke ina ʼaʼahi pea mo fakaloto fīmālie te tēhina neʼe hoki mate pe tona ʼofafine ʼi te fakaʼī. ʼE tala fēnei e te tagata ʼāfea: “Neʼe ʼau lotomamahi, koteʼuhi neʼe mole heʼeki ʼau ʼaʼahi te tēhina pea neʼe mole ʼau ʼiloʼi pe la te faʼahi ʼaē neʼe nofo ai! Neʼe ko he meʼa fakaloto fīmālie ʼi te temi ʼaē neʼe ʼui mai e te tagata ʼāfea fakapotopoto ʼe haʼu mo ʼau.” Ei, ʼe fetokoniʼaki te kau tagata ʼāfea ʼi te fai ʼo te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi.
ʼI te teuteuʼi pea ʼi te fai ʼo he ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi, ʼe feala ki he tagata faifekau faka minisitelio ke kaugā ʼolo mo he tagata ʼāfea, koteʼuhi ko he tagata faifekau faka minisitelio ʼe ina fia fai te “gāue lelei” ʼa he tagata taupau. (1 Timoteo 3:1, 13) ʼE maʼuhiga ʼaupito anai ki he tagata faifekau faka minisitelio ke ina sioʼi peʼe feafeaʼi te tauhi e te tagata ʼāfea te ʼu ōvi, ʼi te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi! Koia, ʼe fakaōvi ai te kau tagata ʼāfea pea mo te kau tagata faifekau faka minisitelio ki te hahaʼi fuli ʼo te kokelekasio, ʼo fakaloto mālohiʼi te ʼu noʼo ʼo te ʼofa pea mo te logo tahi faka Kilisitiano.—Kolose 3:14.
Koutou Fakatuʼutuʼu He Temi Ki Te ʼu ʼAʼahi Faka Tauhi Ōvi
Neʼe tuku e te kolesi ʼo te ʼu tagata ʼāfea kia nātou ʼaē ʼe nātou taki te ʼu Ako Tohi ʼo te Kokelekasio, ke nātou fai he ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi, pea ko ʼihi Ako Tohi neʼe ʼaʼahi tona ʼu kaugā fai faka mafola fuli ia māhina e ono, ka ko ʼihi Ako Tohi neʼe mole he kaugā fai faka mafola neʼe ʼaʼahi. Neʼe tupu ai te ʼui fēnei ʼa te tagata ʼāfea: “ ʼE hā ʼaki mai ko ʼihi tagata ʼāfea ʼe nātou fakatuʼutuʼu pea mo nātou fai he ʼu tuʼuga gāue faka tauhi ōvi, kae ko ʼihi tagata ʼāfea ʼe ʼaoga ke fakaloto mālohiʼi nātou e he tahi ʼu tagata ʼāfea ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia.” Koia, ko ʼihi kolesi ʼo te kau tagata ʼāfea ʼe nātou fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te ʼu kaugā fai faka mafola, ke ʼaʼahi nātou e te kau tagata tauhi ōvi ʼi he temi kua ʼosi fakatuʼutuʼu kiai.
ʼE mahino ia, ʼe feala ke ʼaʼahi e he tagata ʼāfea pe ko he tahi age kaugā fai faka mafola he tahi ʼi te kokelekasio, ʼo mole tatali ke fai he fakatuʼutuʼu makehe ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. ʼI muʼa ʼo te fai ʼo he ʼaʼahi faka tauhi ōvi, ʼe telefoni te tagata ʼāfea pea mo ina ʼui fēnei: “ ʼE ʼau ʼaʼahi te famili e tahi ʼi te māhina fuli. ʼE feala koa ke ʼau ʼaʼahi koutou ʼi he temi ʼi te māhina ʼaē ka haʼu? Ko te temi fea ʼaē ʼe koutou leleiʼia?”
Te ʼu Tapuakina Mai Te ʼu ʼAʼahi Faka Tauhi Ōvi
Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ʼe haga tuputupu te agakovi ʼo te tuʼu ʼaenī, ko te fakaloto mālohiʼi ʼo te ʼu ʼaʼahi ʼa te kau tagata tauhi ōvi lotomahino, ʼe fakaʼāsili ake tona ʼaoga. Ka fakaloto mālohiʼi te faga ōvi fuli pea mo fai kia nātou he tokoni ʼaki te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi, ko te ʼu ōvi ʼe nātou logo fīmālie.
Neʼe ʼui fēnei ʼo ʼuhiga mo te kokelekasio neʼe faʼa ʼaʼahi ai e te kau tagata tauhi ōvi te ʼu kaugā fai faka mafola fuli: “Neʼe faifai pea neʼe leleiʼia e te ʼu kaugā fai faka mafola te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi. Neʼe liliu ko he meʼa māhani te fakaōvi age ʼa he kaugā fai faka mafola ki he tagata ʼāfea ʼo ina fehuʼi age pe ko ʼafea ʼaē ka ina ʼaʼahi ai ia ia, he neʼe leleiʼia e te kaugā fai faka mafola te fai palalau fakaloto mālohi ʼi te lolotoga ʼo te ʼaʼahi ʼaē neʼe fai kia ia ʼi muʼa atu. Ko te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi neʼe kau ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe tokoni ki te kokelekasio ke haʼele ki muʼa.” ʼE fakahā e te tahi ʼu fakamatala ko te gāue feiā ʼa te kau tagata tauhi ōvi lotoʼofa, ʼe feala ke tuputupu ai te kokelekasio ʼi te ʼofa, ʼi te logo tahi, pea mo te lotomāfana. ʼI tapuakina leva!
ʼE tokoni te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi Kilisitiano ki te maʼuli fīmālie ʼo te ʼu ōvi ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE loto e te kau tagata ʼāfea ke nātou fakaloto mālohiʼi tonatou ʼu kaumeʼa ʼi te tui. Kapau ʼe hā he fihifihia mamafa lolotoga te ʼaʼahi, ʼe ʼaoga anai ke fakatuʼutuʼu te fai palalau ki he tahi ʼaho, tāfito la mokā ʼe kaugā ʼolo he tagata faifekau faka minisitelio mo te tagata ʼāfea. Tatau aipe pe koteā te meʼa ʼaē ʼe hoko, ʼe lelei te fakaʼosi ʼo te ʼaʼahi faka tauhi ōvi ʼaki he faikole.
ʼE ʼi ai koa he temi ʼe fia ʼaʼahi ai koutou e he tagata tauhi ōvi fakalaumālie? Kapau koia ʼaia, koutou fiafia ki te fakaloto mālohi ʼaē ka foaki atu kia koutou. ʼE haʼu ʼo tauhi kia koutou pea mo fakaloto mālohiʼi koutou, ʼi takotou fakapapau ʼaē ke koutou nofo ʼi te ala ʼaē ʼe ina taki ki te maʼuli heʼegata.—Mateo 7:13, 14.
[Talanoa ʼo te pasina 26]
Te ʼu Tokoni ʼo ʼUhiga Mo Te ʼu ʼAʼahi Faka Tauhi Ōvi
◻ Koutou fai he fakatuʼutuʼu: ʼI te agamāhani, ʼe lelei te fai ʼo he fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te ʼaʼahi ʼaē ka fai. Kapau ʼe fakatuʼutuʼu te tagata ʼāfea ke ina fakatokatoka he fihifihia maʼuhiga, ʼe lagi lelei anai te fakahā fakatomuʼa te faʼahi ʼaia ki te kaugā fai faka mafola.
◻ Te teuteuʼi: Koutou fakatokagaʼi te agaaga ʼo ia ʼaē ka koutou ʼaʼahi pea mo tona ʼaluʼaga. Koutou fakamālo fakamalotoloto age ʼo ʼuhiga mo tana ʼu faiga. Koutou fakatuʼutuʼu ke koutou foaki age he fakaloto mālohi, he ʼu “meʼa ʼofa fakalaumālie” ʼe nātou fakaloto mālohi tana tui.—Loma 1:11, 12.
◻ Ko ai ʼaē ʼe tonu ke kaugā ʼolo mo koutou: Ko he tahi tagata ʼāfea peʼe ko he tagata faifekau faka minisitelio kua poto.
◻ Lolotoga te ʼaʼahi: ʼE tonu anai ki te tagata ʼāfea ke mole hoha fau, ke ina maʼu te ʼofa, ke ina taupau he ʼu manatu ʼe lelei, pea mo ʼaua naʼa aga fefeka. Koutou fai fehuʼi ʼo ʼuhiga mo tona famili, peʼe feafeaʼi te ʼaluʼaga ʼo tona maʼuli, pea mo ʼihi ʼatu ʼu meʼa. Koutou fakalogo lelei. Kapau ʼe hā he ʼu fihifihia maʼuhiga, ʼe lagi lelei anai ke fai he fakatuʼutuʼu ki he ʼaʼahi faka tauhi ōvi makehe.
◻ Te loaloaga ʼo te ʼaʼahi: Koutou fakaʼaogaʼi te temi ʼaē neʼe koutou fakatuʼutuʼu kiai, pea koutou mavae ʼi te temi ʼaē ʼe kei lotolelei ai ia ia ʼaē ʼe koutou ʼaʼahi.
◻ Koutou fakaʼosi te ʼaʼahi: ʼE lelei te fai ʼo he kole pea ʼe leleiʼia ʼaupito.—Filipe 4:6, 7.
[Paki ʼo te pasina 24]
ʼE foaki e te kau tagata tauhi ōvi Kilisitiano he puipui fakalaumālie
[Paki ʼo te pasina 26]
ʼE foaki e te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi he ʼu fealagia mo fai ʼo he ʼu fakaloto mālohi ʼi te faʼahi fakalaumālie