Ko Te Nofo Selipatea ʼe Ko He Fealagia ʼAia Ki He Selevisi ʼe Mole Fakalelu
“Ko tona faka ʼuhiga ko he tauhi tuʼumaʼu ki te ʼAliki, ʼo mole fakalelu.”—1 Kolonito 7:35.
1. Koteā te ʼu logo fakatupu tuʼania ʼaē neʼe aʼu kia Paulo ʼo ʼuhiga mo te kau Kilisitiano ʼo Kolonito?
NEʼE tuʼania te ʼapositolo ko Paulo ʼo ʼuhiga mo tona ʼu tēhina Kilisitiano ʼo Kolonito, ʼi Grèce. Lagi ia taʼu e nima ki muʼa atu, neʼe ina fakatuʼu te kokelekasio ʼi te kolo koloaʼia ʼaia, ʼaē neʼe ʼiloa ʼi tana ʼu aga heʼeʼaoga. ʼI te temi ʼaia, ʼi te lagi taʼu 55 ʼo totatou temi, ʼi tana nofo ʼi Efesi, ʼi te Asie Mineure, neʼe fakahā age kia ia te meʼa fakatupu tuʼania mai Kolonito, ʼo ʼuhiga mo te ʼu maveuveu ʼaē neʼe hoko ai pea mo te fakagafua ʼo te faʼahiga aga heʼeʼaoga. Pea tahi ʼaē meʼa, neʼe maʼu e Paulo tana tohi mai te kau Kilisitiano ʼo Kolonito, ʼe nātou kumi tokoni kia ia ʼo ʼuhiga mo te ʼu felāveʼi fakasino, mo te nofo selipatea, mo te nofo ʼohoana, mo te mavete, pea mo te toe ʼohoana.
2. Neʼe lagi lave feafeaʼi te aga heʼeʼaoga ʼaē neʼe mafola ʼi Kolonito ki te kau Kilisitiano ʼo te kolo ʼaia?
2 Ko te aga heʼeʼaoga ʼaē neʼe mafola ʼi Kolonito, neʼe lagi lave ki te kokelekasio ʼo te kolo ʼaia ʼi hona ʼu ʼaluʼaga e lua. Ko ʼihi ʼu Kilisitiano neʼe nātou to ki te hele ʼaē ko te tuku ke hoko te ʼu aga heʼeʼaoga, pea neʼe nātou fakagafua te ʼu aga ʼaia. (1 Kolonito 5:1; 6:15-17) Pea ko ʼihi, ʼi tanatou sio ʼaē ʼe ko he agamāhani ʼi te kolo te fai ʼo te ʼu fakafiafia neʼe hoko ai te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga, koia neʼe nātou fai ai te fakatotonu fefeka ke mole fai e te hahaʼi he ʼu felāveʼi fakasino, māʼia mo nātou ʼaē neʼe kua ʼohoana.—1 Kolonito 7:5.
3. Koteā te ʼu faʼahi ʼaē neʼe ʼuluaki palalau kiai ia Paulo ʼi tana ʼuluaki tohi ki te kau Kolonito?
3 ʼI te tohi loaloaga ʼaē neʼe fai e Paulo ki te kau Kolonito, neʼe ʼuluaki palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu maveuveu ʼaē neʼe hoko ai. (1 Kolonito, kapite 1 ki te 4) Neʼe ina fakaloto mālohiʼi nātou ke ʼaua naʼa nātou mulimuli ki he ʼu tagata, heʼe feala ke tupu ʼaki ai he ʼu maveuveu kovi. Neʼe tonu ke nātou logo tahi ohage ko he ʼu “kaugā gāue” ʼo te ʼAtua. Pea neʼe ina foaki age kia nātou te ʼu fakatotonu moʼo taupau te kokelekasio ke maʼa ʼi te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai. (Te kapite 5, mo te 6) Ki muli age, neʼe talanoa te ʼapositolo ʼo ʼuhiga mo tanatou tohi.
ʼE Ina Fakaloto Mālohiʼi Te Nofo Selipatea
4. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē e Paulo “ ʼe ko he meʼa lelei ki he tagata ke ʼaua naʼa fāfā ki he fafine”?
4 Neʼe ina kamata fēnei: “Kae, ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe koutou faitohi mai kiai, ʼe ko he meʼa lelei ki he tagata ke ʼaua naʼa fāfā ki he fafine.” (1 Kolonito 7:1) ʼI henī, ko te kupuʼi palalau ʼaē “ke ʼaua naʼa fāfā ki he fafine,” ʼe faka ʼuhiga ki te mole fāfā ʼaē ki he fafine moʼo fakahoko ʼo he ʼu felāveʼi fakasino. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe kua tauteaʼi e Paulo te fai folonikasio, koia neʼe talanoa ai leva ʼi te temi ʼaia ki te ʼu felāveʼi fakasino ʼi te nofo faka taumatuʼa. Koia, neʼe fakaloto mālohiʼi ai e Paulo te nofo selipatea. (1 Kolonito 6:9, 16, 18; vakaʼi ia Senesi 20:6; Tāʼaga Lea 6:29.) Ki muli age, neʼe ina tohi fēnei: “ ʼI te temi nei, ʼe ʼau tala kia nātou ʼaē ʼe mole ʼohoana pea mo te ʼu fafine vitua, ʼe ko he meʼa lelei maʼa nātou ke nātou nonofo ohage ko ʼau.” (1 Kolonito 7:8) Neʼe mole he ʼohoana ʼa Paulo, lagi neʼe kua mate tona ʼohoana.—1 Kolonito 9:5.
5, 6. (a) Koteā ʼaē ʼe hā lelei mai ai neʼe mole ʼui mai e Paulo ke tou mulimuli ki he faʼahiga maʼuli faka monasetelio? (b) He koʼe neʼe fakaloto mālohiʼi e Paulo ia te nofo selipatea?
5 ʼE mahalo ia neʼe ʼiloʼi e te kau Kilisitiano ʼo Kolonito te filosofia faka Keleka, ʼaē neʼe fakavikiviki e ʼihi ʼu faiako te maʼuli fakamamahi pea mo nātou fakafisi ki te ʼu faʼahiga meʼa ʼaē ʼe nātou loto kiai. Ko te lagi tupuʼaga la ʼaia ʼo te fehuʼi ʼa te kau Kolonito kia Paulo, peʼe “lelei” ki te kau Kilisitiano ke ʼaua naʼa nātou fai he ʼu felāveʼi fakasino. Neʼe mole fakahā e te tali ʼaē neʼe fai e Paulo he manatu faka filosofia Keleka. (Kolose 2:8) ʼO mole hage ko te hahaʼi teolosia Katolika, neʼe mole talanoa tuʼa tahi ia Paulo ki he maʼuli faka selipatea pea mo fakamamahi ʼi he monasetelio peʼe ʼi he fale taupoʼou, ohage ai ʼe maʼoniʼoni age ia nātou selipatea ʼi ʼihi hahaʼi, pea mo nātou manatu ko tanatou faʼahiga maʼuli pea mo tanatou ʼu faikole ʼe feala ke hāofaki ai nātou.
6 Neʼe fakaloto mālohiʼi e Paulo te nofo selipatea “ ʼuhi ko te ʼu faigataʼaʼia ʼaē neʼe hoko iō [nātou].” (1 Kolonito 7:26) Neʼe lagi talanoa ʼo ʼuhiga mo te ʼu temi faigataʼa ʼaē neʼe hoko ki te kau Kilisitiano, ʼaē neʼe feala ke fakaʼāsili ʼaki te ʼohoana. (1 Kolonito 7:28) Neʼe ina tokoniʼi fēnei te kau Kilisitiano ʼaē neʼe mole heʼeki ʼohoana: “ ʼE ko he meʼa lelei maʼa nātou tanatou nonofo ohage ko ʼau.” Kia nātou tagata ʼaē neʼe kua mamate tonatou ʼu ʼohoana, neʼe ina ʼui fēnei: “Kua ke ʼāteaina koa mai tou ʼohoana? Tuku tau toe kumi ʼohoana.” ʼO ʼuhiga mo te fafine vitua Kilisitiano, neʼe ina tohi fēnei: “ ʼI taku manatu, ʼe lahi age tana fiafia mo kapau ʼe nofo feiā. ʼE mahino ia, ʼi taku manatu ʼe ʼau maʼu mo ʼau te laumālie ʼa te ʼAtua.”—1 Kolonito 7:8, 27, 40.
ʼE Mole Fakakinauʼi He Tahi Ke Nofo Selipatea
7, 8. Koteā ʼaē ʼe ina fakahā mai neʼe mole fakakinauʼi e Paulo he Kilisitiano ke nofo selipatea?
7 ʼE mahino papau ia, neʼe takitaki e te laumālie maʼoniʼoni ʼa Sehova ia Paulo, ʼi te temi ʼaē neʼe ina foaki ai te tokoni ʼaia. Ko tana fakamatala katoa ʼo ʼuhiga mo te nofo selipatea pea mo te ʼohoana, ʼe fakahā ai te fakafuafua lelei pea mo te loto tātāʼofi. Neʼe mole talanoa ia ki te faʼahi ʼaia ohage ko he nofo lelei pe ko he aga fakakākā. Kae, ʼe ko he meʼa ia ʼe kita filifili faʼitaliha, kae ʼe ina fakaloto mālohiʼi te nofo selipatea maʼa nātou ʼaē ʼe feala ke nātou nonofo maʼa ʼi te ʼaluʼaga ʼaia.
8 Hili pe tana ʼui ʼaē “ ʼe ko he meʼa lelei ki he tagata ke ʼaua naʼa fāfā ki he fafine,” neʼe toe ʼui fēnei e Paulo: “Kae, ʼuhi ko te lahi ʼo te fai folonikasio, ke tahi maʼu e te tagata tona ʼohoana totonu pea ke tahi maʼu e te fafine tona ʼohoana totonu.” (1 Kolonito 7:1, 2) ʼI tana ʼosi tokoniʼi ia nātou ʼaē ʼe mole heʼeki ʼohoana pea mo te kau fafine vitua ke nātou “nonofo ohage ko [ia],” neʼe ina toe ʼui fēnei: “Kae, kapau ʼe mole feala honatou lolomi ʼo nātou totonu, pea ke nātou ʼohoana, heʼe lelei age hakita ʼohoana ʼi hakita vela ʼi te holi.” (1 Kolonito 7:8, 9) Neʼe ina toe tokoniʼi fēnei te ʼu tagata ʼaē kua mamate ʼonatou ʼohoana: “Tuku tau kumi ʼohoana. Kae, tatau aipe peʼe ke ʼohoana, ʼe mole ke agahala anai.” (1 Kolonito 7:27, 28) Ko te tokoni fakapotopoto ʼaia ʼe ina fakahā mai ʼe feala ke kita fili te meʼa ʼaē ʼe kita loto kiai.
9. ʼO mulimuli ki te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sesu pea mo Paulo, koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ko te ʼohoana pea mo te nofo selipatea ʼe ko he ʼu fealagia ʼe foaki mai e te ʼAtua?
9 Neʼe fakahā e Paulo ko te ʼohoana pea mo te nofo selipatea ʼe ko he ʼu fealagia ʼe foaki mai te ʼAtua. “ ʼE ʼau ʼamusia age ke tatau te tagata fuli ohage ko ʼau. Kae ʼe tou tahi maʼu tona fealagia mai te ʼAtua, ko te tahi ʼe fēnei tona ʼaluʼaga, pea ko te tahi ʼe feiā tona ʼaluʼaga.” (1 Kolonito 7:7) ʼE mahino papau ia, neʼe ina manatuʼi te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sesu. ʼI tana ʼosi ʼui ʼaē ʼe ko te ʼAtua te tupuʼaga ʼo te ʼohoana, neʼe fakahā e Sesu ko te loto ʼaē ʼa he tahi ke nofo selipatea ke gāue ki te ʼu meʼa ʼo te Puleʼaga, ʼe ko he fealagia makehe ia, ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼE mole ko te tagata fuli pe ʼaē ʼe ina tali te folafola ʼaia, kae gata pe kia nātou ʼaē ʼe nātou maʼu te fealagia ʼaia. Heʼe ʼi ai te ʼu enuke neʼe tutupu feiā ʼi te falega fānau ʼo tanatou faʼe, pea ʼe ʼi ai te ʼu enuke neʼe faka enuke e te tagata, pea ʼe ʼi ai te ʼu enuke neʼe nātou faka enuke ia nātou totonu ʼuhi ko te puleʼaga ʼo selo. Ko ʼaē ʼe feala ke ina tali te meʼa ʼaia, ke ina tali te meʼa ʼaia!”—Mateo 19:4-6, 11, 12.
Koutou Tali Te Fealagia ʼAē Ko Te Selipatea
10. ʼE lava feafeaʼi ki he tahi ke ina “tali” te fealagia ʼaē ko te nofo selipatea?
10 Logope la neʼe talanoa ia Sesu pea mo Paulo ki te nofo selipatea ohage ko he “fealagia,” neʼe mole nā ʼui nāua ʼe ko he fealagia faka milakulo ʼe feala pe ke maʼu e ʼihi. Neʼe ʼui fēnei e Sesu “ ʼe mole ko te tagata fuli pe ʼaē ʼe ina tali” te fealagia ʼaia, pea neʼe ina tokoniʼi nātou ʼaē ʼe feala ke nātou fai te faʼahi ʼaia ke nātou “tali,” he neʼe ina fai te faʼahi ʼaia ʼo feiā pea mo Paulo. ʼE moʼoni, neʼe tohi fēnei e Paulo: “ ʼE lelei age hakita ʼohoana ʼi hakita vela ʼi te holi,” kae neʼe talanoa ia ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē neʼe “mole feala hanatou lolomi ʼo nātou totonu.” (1 Kolonito 7:9) ʼI tana ʼu ʼuluaki tohi, neʼe fakahā e Paulo ʼe feala ke tekeʼi e te kau Kilisitiano tanatou vela ʼi te holi. (Kalate 5:16, 22-24) Ko te haʼele ʼaki te laumālie ko tona faka ʼuhiga, ke tou tuku ke takitaki tatou e te laumālie ʼa Sehova. ʼE feala koa ke fai te faʼahi ʼaia e te kau Kilisitiano tūpulaga? Ei ʼe feala, mo kapau ʼe nātou mulimuli lelei ki te Folafola ʼa Sehova. Neʼe tohi fēnei e te tagata fai pesalemo: “ ʼE lava feafeaʼi ki he tūpulaga [peʼe ki he finemui] ke ina fakamaʼa tana ala? ʼI tana nofo tokaga ki tau folafola.”—Pesalemo 119:9.
11. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ‘haʼele ʼo mulimuli ki te laumālie’?
11 ʼE kau ki te faʼahi ʼaia tanatou nonofo tokaga ʼo ʼuhiga mo te ʼu manatu kovi ʼaē ʼe hā ʼi te ʼu polokalama televisio, ʼi te ʼu ʼata, ʼi te ʼu alatike ʼo te ʼu sulunale, ʼi te ʼu tohi, pea mo te ʼu faʼahiga kupu ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu hiva. Ko te ʼu taʼi manatu ʼaia ʼe nātou fakaneke te ʼu holi ʼo te kakano. Kapau ko he tūpulaga, ko he talavou pe ko he finemui, ʼe fia nofo selipatea, pea ʼe tonu ke “haʼele ʼo mole mulimuli ki te kakano, kae ʼo mulimuli ki te laumālie. Ko nātou ʼaē ʼe nātou mulimuli ki te kakano ʼe nātou manatu ki te ʼu meʼa ʼo te kakano, kae ko nātou ʼaē ʼe nātou mulimuli ki te laumālie, [ʼe nātou manatu] ki te ʼu meʼa ʼo te laumālie.” (Loma 8:4, 5) Ko te ʼu meʼa ʼo te laumālie ʼe faitotonu, mo maʼa, ʼe tau ke tou ʼofa kiai, pea ʼe lelei. Ko tatou kau Kilisitiano, tūpulaga pea mo matutuʼa, ʼe lelei ke tou “haga tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaia.”—Filipe 4:8, 9.
12. Koteā ʼaē ʼe pipiki tāfito ki tatatou tali ʼo te nonofo selipatea?
12 Ko te tali ʼo te fealagia ʼaē ko te nofo selipatea, ʼe ko he fakatuʼutuʼu ia ʼe kita fai tāfito ʼaki tokita loto, pea mo kita faikole kia Sehova ke tokoni mai ke kita taupau te faʼahi ʼaia. (Filipe 4:6, 7) Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Kapau ʼe fakatotonu mālohi e he tahi ʼi tona loto, ʼo mole ina fai fakakinau, kae ʼe pule ki te meʼa ʼaē ʼe loto kiai pea mo ina fai te fakatotonu ʼaia ʼi tona loto totonu: ke ina taupau tona ʼuhiga taupoʼou, ʼe fai lelei anai ia. Koia, ko ʼaē ʼe ina foaki tona ʼuhiga taupoʼou ki te nofo ʼohoana, ʼe lelei ia, kae ko ʼaē ʼe mole ina foaki tona ʼuhiga ʼaia ki te nofo ʼohoana, ʼe lelei age anai ia.”—1 Kolonito 7:37, 38.
Ko Te Nofo Selipatea Moʼo Fakahoko ʼo He Fakatuʼutuʼu
13, 14. (a) Koteā te fakatatau ʼaē neʼe fai e te ʼapositolo ko Paulo ʼo ʼuhiga mo te kau Kilisitiano ʼaē ʼe mole heʼeki ʼohoana pea mo nātou ʼaē kua ʼohoana? (b) ʼE lava feafeaʼi ki he Kilisitiano ʼe nofo selipatea ke “lelei age” tana fai ia nātou ʼaē kua ʼohoana?
13 Ko te nofo selipatea ʼe mole ko he meʼa ke vikiʼi ai ia kita. Kae, he koʼe ʼe feala ke tou ʼui “ ʼe lelei age” te nofo selipatea? ʼI tona ʼaluʼaga moʼoni, ʼe fakalogo te faʼahi ʼaia ki te faʼahiga fakaʼaogaʼi e he tahi te ʼāteaina ʼaē ʼe ina maʼu ʼi tana nofo selipatea. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “ ʼIo, ʼe ʼau loto ke koutou ʼāteaina mai te ʼu tuʼania. Ko te tagata ʼaē ʼe mole ʼohoana ʼe tuʼania ia ki te ʼu meʼa ʼo te ʼAliki, peʼe lava feafeaʼi hana maʼu te ʼofa ʼo te ʼAliki. Kae ko te tagata ʼohoana, ʼe tuʼania ia ki te ʼu meʼa ʼa te mālama, peʼe lava feafeaʼi hana maʼu te ʼofa ʼo tona ʼohoana, pea ʼe lotolua ia. Tahi ʼaē meʼa, ko te fafine ʼaē ʼe mole ʼohoana, pea mo te fafine taupoʼou, ʼe tuʼania ia ki te ʼu meʼa ʼo te ʼAliki, ke feala hana maʼoniʼoni ʼi tona sino pea mo tona laumālie. Kae ko te fafine ʼohoana ʼe tuʼania ia ki te ʼu meʼa ʼo te mālama, peʼe lava feafeaʼi hana maʼu te ʼofa ʼo tona ʼohoana. Kae ʼe ʼau tala atu te meʼa ʼaia ke fua lelei kia koutou takitokotahi, ʼo mole ko he hele kia koutou, kae ke taki koutou ki te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ko tona faka ʼuhiga ko he tauhi tuʼumaʼu ki te ʼAliki, ʼo mole fakalelu.”—1 Kolonito 7:32-35.
14 Ko te Kilisitiano selipatea ʼaē ʼe ina fakaʼaogaʼi tona ʼaluʼaga ʼaia moʼo kumi ʼo te ʼu meʼa ʼo te mālama, ʼe mole “lelei age” tana fai ʼi he ʼu Kilisitiano kua ʼohoana. ʼE nofo selipatea ia, mole “ ʼuhi ko te puleʼaga,” kae maʼa ia totonu pe. (Mateo 19:12) Ko te tagata pe ko te fafine ʼaē ʼe mole heʼeki ʼohoana, ʼe tonu ke “tuʼania ia ki te ʼu meʼa ʼo te ʼAliki,” ke tuʼania “peʼe lava feafeaʼi hana maʼu te ʼofa ʼo te ʼAliki,” pea mo “tauhi tuʼumaʼu ki te ʼAliki, ʼo mole fakalelu.” Ko tona faka ʼuhiga, ke tokaga katoa ʼo tauhi kia Sehova pea mo Sesu Kilisito. Kapau ʼe fai feiā e te ʼu tagata pea mo te ʼu fafine Kilisitiano ʼaē ʼe mole heʼeki ʼohoana, pea ʼe feala leva ke tou ʼui ʼe “lelei age” tanatou fai ʼi te kau Kilisitiano ʼaē kua ʼohoana.
Ko He Selevisi ʼo Mole Fakalelu
15. Koteā te manatu tāfito ʼaē ʼa Paulo ia 1 Kolonito kapite 7?
15 Koʼeni te manatu tāfito ʼa Paulo ʼi te kapite 7: Logope la ko te ʼohoana ʼe ko he meʼa ʼe lelei pea, ʼi ʼihi ʼaluʼaga ʼe ko he meʼa ʼe lelei ki ʼihi, kae ʼe mahino papau ia, ko te nofo selipatea ʼe lelei age ia ki he tagata pe ki he fafine Kilisitiano ʼe fia tauhi kia Sehova ʼo mole fakalelu. Ko ia ʼaē kua ʼohoana ʼe “lotolua” ia, kae ko te Kilisitiano ʼaē ʼe mole heʼeki ʼohoana ʼe ʼāteaina ia ke tokaga katoa ki “te ʼu meʼa ʼo te ʼAliki.”
16, 17. ʼE lava feafeaʼi ke tokaga katoa he Kilisitiano selipatea ki “te ʼu meʼa ʼo te ʼAliki”?
16 Koteā te ʼu meʼa ʼo te ʼAliki ʼaē ʼe feala ke tokaga katoa kiai he Kilisitiano ʼe mole heʼeki ʼohoana, ia nātou ʼaē kua ʼohoana? ʼI te tahi lakaga, neʼe talanoa ia Sesu ʼo ʼuhiga mo “te ʼu meʼa ʼa te ʼAtua”—te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole feala ke foaki e he Kilisitiano kia Sesale. (Mateo 22:21) ʼE pipiki tāfito te ʼu meʼa ʼaia ki te maʼuli ʼa te Kilisitiano, mo tana tauhi, pea mo tana minisitelio.—Mateo 4:10; Loma 14:8; 2 Kolonito 2:17; 3:5, 6; 4:1.
17 ʼI te agamāhani, ʼe lahi age te ʼāteaina ʼa te kau selipatea moʼo foaki ʼo tonatou temi ki te gāue ʼaē kia Sehova, pea ʼe feala ke fua lelei kia nātou ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo fakalahi tanatou minisitelio. ʼE feala ke lahi age te temi ʼaē ʼe nātou fakaʼaogaʼi ki te ako takitokotahi pea mo te metitasio. ʼI ʼihi temi, ʼe faigafua age ki te kau Kilisitiano selipatea, hanatou fai hanatou polokalama moʼo lau ʼo te Tohi-Tapu, kae ʼe mole feiā kia nātou ʼaē kua ʼohoana. ʼE feala ke lelei age tanatou teuteuʼi ʼo te ʼu fono pea mo te gāue fai faka mafola. Ko te ʼu meʼa fuli ʼaia, ʼe ‘fua lelei kia nātou takitokotahi.’—1 Kolonito 7:35.
18. ʼE lava feafeaʼi ki he tokolahi ʼi te ʼu tēhina selipatea ke nātou fakahā tanatou fia tauhi kia Sehova “ ʼo mole fakalelu”?
18 Tokolahi te kau tēhina selipatea ʼaē ko he ʼu tagata faifekau faka minisitelio, ʼe nātou ʼāteaina ke nātou ʼui kia Sehova: “Koʼeni ʼau! Fekauʼi ʼau.” (Isaia 6:8) ʼE feala ke nātou faiga ke nātou kau ki te Ako Faka Minisitelio, ʼaē ʼe fakagafua pe ki te kau tagata faifekau faka minisitelio selipatea, pea mo te kau tagata ʼāfea selipatea ʼaē ʼe ʼāteaina ke nātou gāue ʼi te ʼu koga meʼa ʼaē ʼe lahi ai te gāue. Māʼiape la mo te ʼu tēhina selipatea ʼaē ʼe nātou ʼāteaina ki te ʼu gāue ʼi te kokelekasio, ʼe feala ke nātou faiga ke nātou liliu ko he ʼu tagata faifekau faka minisitelio pe ko he kau tagata ʼāfea moʼo tokoni ki ʼonatou ʼu tēhina.—Filipe 2:20-23.
19. Koteā te tapuakina ʼaē ʼe maʼu e te tokolahi ʼi te ʼu tuagaʼane selipatea, pea koteā te meʼa ʼaē ʼe nātou fai ke nātou liliu ai ko he tapuakina ki te kokelekasio?
19 Ko te ʼu tuagaʼane selipatea, ʼaē ʼe mole honatou ʼu ʼohoana moʼo felogoi pea mo palalau mo nātou, ʼe lahi age tanatou ‘tuku ʼo tanatou ʼu kavega kia Sehova.’ (Pesalemo 55:22; 1 Kolonito 11:3) ʼE maʼuhiga tāfito te faʼahi ʼaia ki te ʼu tuagaʼane ʼaē ʼe nonofo selipatea ʼuhi ko tanatou ʼofa kia Sehova. Kapau ʼi he ʼaho, ʼe nātou ʼohoana ai, ʼe nātou ʼohoana anai “ ʼi te ʼAliki pe,’ ko tona faka ʼuhiga, ʼe nātou ʼohoana anai mo he tahi kua ina foaki tona maʼuli kia Sehova. (1 Kolonito 7:39) ʼE loto fakafetaʼi te kau tagata ʼāfea ki te ʼu tuagaʼane selipatea ʼaē ʼe nātou maʼu ʼi tonatou ʼu kokelekasio; ko te ʼu tuagaʼane ʼaia ʼe nātou tautau ʼaʼahi pea mo tokoni kia nātou ʼaē ʼe mahahaki pea mo matutuʼa, pea ʼe nātou fiafia fuli ai.—Gāue 20:35.
20. ʼE fakahā feafeaʼi e te tokolahi ʼo te kau Kilisitiano ʼe nātou “tauhi tuʼumaʼu ki te ʼAliki, ʼo mole fakalelu”?
20 Tokolahi te kau tūpulaga Kilisitiano ʼe nātou fai he ʼu fakatuʼutuʼu ʼi tonatou maʼuli, ke nātou “tauhi tuʼumaʼu ki te ʼAliki, ʼo mole fakalelu.” (1 Kolonito 7:35) ʼE nātou tauhi kia Sehova ʼo nātou toʼo te selevisi pionie katoa, ʼo nātou liliu ko he ʼu misionea, peʼe nātou gāue ʼi te ʼu filiale ʼo te Sosiete Watch Tower. Pea ʼe fiafia te ʼu tēhina ʼaia! ʼE ko he faka lotomāfana ia ʼi te kokelekasio! Ei, kia mata ʼa Sehova pea mo Sesu, ʼe nātou “hage ko he ʼu mosiʼi hahau.”—Pesalemo 110:3.
ʼE Mole Ko He Fakapapau Ke Nofo Selipatea ʼo Talu Ai
21. (a) He koʼe ʼe hā lelei mai neʼe mole fakaloto mālohiʼi e Paulo te fai ʼo he fakapapau ke nofo selipatea? (b) Koteā ʼaē neʼe fia fakamahino e Paulo ʼi tana palalau ʼaē ke “fakalaka ʼi te matala ʼo tona temi tūpulaga”?
21 Ko te manatu tāfito ʼaenī ʼo te tokoni ʼa Paulo: ʼe “lelei” anai mo kapau ʼe fia nofo selipatea te kau Kilisitiano. (1 Kolonito 7:1, 8, 26, 37) Kae neʼe mole heʼeki ina ʼui tuʼa tahi ke nātou fai te fakapapau ʼaē ke nātou nonofo selipatea. Kae neʼe ina tohi fēnei: “Kapau ʼe manatu he tahi ʼe ina fai he aga ʼe mole lelei ʼo ʼuhiga mo tana nofo taupoʼou, kapau kua fakalaka ia ʼi te matala ʼo tona temi tūpulaga, pea mo tonu ke hoko feiā, ke ina fai te meʼa ʼaē ʼe loto kiai; ʼe mole agahala ia. Ke nātou ʼohoana.” (1 Kolonito 7:36) Ko te kupu faka Keleka e tahi (hy·perʹak·mos) ʼaē ʼe fakaliliu ʼaki te kupuʼi palalau ʼaenī “kua fakalaka ia ʼi te matala ʼo temi tūpulaga,” ʼe faka ʼuhiga ʼi hona ʼaluʼaga moʼoni, ki te “fakalaka ʼi te faʼahi ʼaē ʼe māʼoluga tāfito” pea ʼe talanoa ʼo ʼuhiga mo te fakalaka ʼi te temi ʼaē ʼe mālohi ai te holi fakasino. Koia, ko nātou ʼaē neʼe nonofo selipatea lolotoga ni ʼu taʼu pea kua nātou manatu ʼe tonu ke nātou ʼohoana, ʼe nātou ʼāteaina katoa ke nātou ʼohoana mo honatou tēhina pe ko honatou tuagaʼane ʼi te moʼoni.—2 Kolonito 6:14.
22. Ia meʼa fuli, he koʼe ʼe lelei age ki he Kilisitiano ke mole ʼohoana ka kei tūpulaga fau?
22 Ko te ʼu taʼu ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi e he tūpulaga moʼo tauhi kia Sehova ʼo mole fakalelu, ʼe ko he temi ia ʼe ina fakaʼaogaʼi fakapotopoto. ʼE faka fealagia e te ʼu taʼu ʼaia ke maʼu e ia tagata pe ko ia fafine, te agapoto, te māhani mo te ʼu meʼa ʼo te maʼuli, pea mo te fakasiosio poto. (Tāʼaga Lea 1:3, 4) Ko he tahi neʼe nofo selipatea ʼuhi ko te Puleʼaga, ʼe fua lelei anai kia ia ki muli mai, mo kapau kua ina fakatotonu ke ina fakahoko te ʼu maʼua ʼo te nofo ʼohoana, pea lagi mo te ʼu maʼua ʼo te ʼuhiga tāmai pe ko te ʼuhiga faʼe.
23. Koteā ʼaē ʼe feala ke manatuʼi e nātou ʼaē ʼe fia ʼohoana, kae koteā te fehuʼi ʼaē ka tou vakaʼi anai ʼi te ʼu alatike ʼaē ka hoa mai?
23 Ko ʼihi Kilisitiano, ʼaē neʼe lahi tanatou ʼu taʼu ʼi te selevisi katoa kia Sehova ʼi tanatou nofo selipatea, ʼe nātou filifili lelei tonatou hoa, ʼaki te fakatuʼutuʼu ʼaē ke nātou hoko atu ʼi he faʼahiga selevisi katoa. ʼE mahino papau ia, ʼe ko he meʼa lelei ʼaia. Ko ʼihi ʼe nātou fakatuʼutuʼu ke nātou ʼohoana ʼaki te manatu ʼaē, ke mole nātou tuku anai tanatou kua ʼohoana ke ina tāʼofi tanatou selevisi ʼi te ʼu ʼaluʼaga kehekehe ʼaē ʼe feala ke hoko. Kae ʼe tonu koa ke ʼui e he Kilisitiano kua ʼohoana ʼe feala ke tokaga tāfito ki tana selevisi kia Sehova ohage ko te temi ʼaē neʼe mole heʼeki ʼohoana ai? ʼE vakaʼi anai te fehuʼi ʼaia ʼi te ʼu alatike ʼaē ka hoa mai.
Toe Fakamanatu
◻ He koʼe neʼe mahino ki te ʼapositolo ko Paulo te ʼaoga ʼaē ke faitohi ki te kokelekasio ʼo Kolonito?
◻ He koʼe ʼe tou ʼiloʼi neʼe mole ʼui e Paulo ke tou mulimuli ki he faʼahiga maʼuli faka monasetelio?
◻ ʼE lava feafeaʼi ki he tahi ke ina “tali” tona ʼuhiga selipatea?
◻ ʼE lava feafeaʼi ki te ʼu tuagaʼane selipatea ke nātou fakaʼaogaʼi fakalelei tonatou ʼuhiga selipatea?
◻ Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē ʼe feala ai ki te ʼu tēhina selipatea ke nātou fakaʼaogaʼi fakalelei tonatou ʼāteaina moʼo tauhi kia Sehova “ ʼo mole fakalelu”?