Manuʼia Ia Nātou ʼAē ʼe Nonofo ʼAlaʼala!
“Koʼeni! ʼE ʼau haʼu ohage he tagata kaihaʼa. Manuʼia ia ia ʼaē ʼe nofo ʼalaʼalapea mo ina taupau tona ʼu kofu tuʼa.”—Fakahā 16:15.
1. ʼI te kua ōvi mai ʼo te ʼaho ʼo Sehova, koteā ʼaē ʼe tou fakatalitali ke hoko?
KUA ōvi mai te ʼaho lahi ʼo Sehova, pea ʼe hoko ai anai te tau! ʼI te ʼu meʼa ʼaē neʼe hā, neʼe sio te ʼapositolo ko Soane ki “te ʼu palalau ʼe haʼu mai te kau temonio” ohage ko he ʼu kelenui, ʼe nātou ʼolo ki te ʼu “hau,” pe ko te ʼu pule ʼo te kele. Moʼo fakahoko teā? “Ke nātou tānaki ia nātou ki te tau ʼo te ʼaho lahi ʼo te ʼAtua te Māfimāfi”! Neʼe toe ʼui fēnei e Soane: “Neʼe nātou tānaki ia nātou ki te potu ʼaē ʼe higoa ʼi te faka Hepeleo ko Hala-Maketone.”—Fakahā 16:13-16.
2. Ko ai ia Koke ʼo Makoke, pea koteā te meʼa ʼaē ka hoko mokā ina ʼohofiʼi anai te hahaʼi ʼa Sehova?
2 Kua fakaōvi mai te temi ʼaē ka uga ai e Sehova te ʼu koga ʼo te tuʼu faka politike ʼaenī ke nātou fakaʼauha ia Papiloni Lahi, te kautahi faka malamanei ʼo te lotu hala. (Fakahā 17:1-5, 15-17) Pea ko Koke ʼo Makoke, ia Satana te Tevolo ʼaē kua lī ki te kele, ʼe ina tānaki anai tana kautau pea mo ina ʼohofi anai ʼaki tona mālohi katoa ia te hahaʼi ʼa Sehova ʼaē ʼe nonofo ʼi te tokalelei, ʼaē ka hage anai ʼe mole he tahi moʼo puipui ʼo nātou. (Esekiele 38:1-12) Kae ʼe hāofaki anai e te ʼAtua tana hahaʼi. Ko te faʼahi ʼaia ʼe ina fakaʼiloga anai te kamata ʼo “te ʼaho lahi pea mo fakamataku ʼo Sehova.”—Soele 2:31; Esekiele 38:18-20.
3. ʼE koutou fakamatala feafeaʼi te ʼu meʼa ʼaē ka hoko ʼaē neʼe fakakikite ia Esekiele 38:21-23?
3 Ei, ʼe hāofaki anai e Sehova tana hahaʼi, pea mo ina maumauʼi anai te ʼu meʼa fuli ʼo te tuʼu ʼa Satana, mokā tou fakaaʼu anai ki te meʼa ʼaē ka hoko ki te malamanei, ʼaē ʼe fakahigoa ko Hala-Maketone. Koutou lau te ʼu palalau faka polofeta ʼaē ʼe tuʼu ia Esekiele 38:21-23, pea mo fakakaukauʼi te ʼu meʼa ʼaē ka hoko. ʼE fakaʼaogaʼi anai e Sehova tona mālohi moʼo fakahoko he lovai, mo he ʼuamaka ʼe ina maumauʼi meʼa fuli, ʼo hoa ki ai te afi, mo te ʼu mahaki fakatupu mate. ʼE hoko anai te maveuveu ʼi te malamanei katoa, ʼo fetauʼaki te ʼu hahaʼi ʼo Koke. Ko te ʼu fili ʼa te ʼAtua Māfimāfi ʼaē ka hāo, ʼe matehi nātou, pea ʼe fakaʼaogaʼi anai e Sehova te ʼu mālohi makehe moʼo hāofaki tana ʼu kaugana. ʼI te hili ʼo te “mamahi lahi” ʼaē neʼe fakakikite, ʼe mole toe maʼu anai he meʼa ʼo te tuʼu heʼe aga faka lotu ʼa Satana. (Mateo 24:21) Māʼiape la ʼi te temi ʼaē ka nātou mamate ai, ʼe ʼiloʼi anai e te hahaʼi agakovi pe ko ai ʼaē neʼe ina fakahoko tonatou malaʼia. ʼE ʼui tonu e totatou ʼAtua ʼaē ka mālo: “ ʼE tonu anai ke nātou ʼiloʼi ko ʼau ia Sehova.” Ko te ʼu meʼa fakaofoofo ʼaia ʼe hoko anai ʼi totatou temi, lolotoga te ʼi henī ʼa Sesu.
ʼE Haʼu Ohage Ko He Tagata Kaihaʼa
4. ʼE haʼu feafeaʼi anai ia Sesu moʼo fakaʼauha te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa agakovi ʼaenī?
4 Ko te ʼAliki ko Sesu Kilisito ʼaē kua faka kolōlia, neʼe ina ʼui fēnei: “Koʼeni! ʼE ʼau haʼu ohage ko he tagata kaihaʼa.” Ko te haʼu ohage ko he tagata kaihaʼa, ko tona faka ʼuhiga, ʼe haʼu fakapunamaʼuli anai, ʼi he temi ʼe mole tou ʼamanaki kiai, ʼi te temi ʼaē ʼe māʼumoea ai te hahaʼi fuli. ʼI te temi ʼaē ʼe haʼu ai ia Sesu ohage ko he tagata kaihaʼa moʼo maumauʼi te tuʼu agakovi ʼaenī, ʼe ina hāofaki anai ia nātou ʼaē ʼe ʼalaʼala moʼoni. Neʼe ina ʼui fēnei kia Soane: “Manuʼia ia ia ʼaē ʼe nofo ʼalaʼala pea mo ina taupau tona ʼu kofu tuʼa, ke ʼaua naʼa haʼele telefua pea ke ʼaua naʼa sioʼi tona ufiufi.” (Fakahā 16:15) Koteā te maʼuhiga ʼo te ʼu palalau ʼaia? Pea ʼe lava feafeaʼi hatatou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie?
5. Koteā te fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te selevisi ʼi te fale lotu neʼe fai ʼi te temi ʼaē neʼe kei maʼuli ai ia Sesu ʼi te kele?
5 ʼI te agamāhani, ʼe mole telefua he tagata leʼo mo kapau ʼe māʼumoea ʼi tana lolotoga leʼo. Kae neʼe fai te meʼa ʼaia ʼi te fale lotu ʼo Selusalemi ʼi te temi ʼaē neʼe kei maʼuli ai ia Sesu ʼi te kele, pea neʼe tauhi te ʼu kūtuga pelepitelo pea mo Levite ʼi te fale lotu ʼo Selusalemi. Neʼe fakatuʼutuʼu e te Hau ko Tavite ʼi te 11 sēkulō ʼi muʼa ʼo totatou temi, te ʼu pelepitelo ʼe lauʼi teau ʼo Iselaele pea mo te ʼu Levite ʼe lauʼi afe moʼo tokoni kia nātou, ko te kautahi neʼe faʼufaʼu e te ʼu kalasi e 24. (1 Fakamatala 24:1-18) Ko te ʼu kalasi fuli ʼaē neʼe fakalaka ʼi te toko afe hahaʼi gāue, neʼe nātou fefakahoahoaʼaki ʼi te fakahoko ʼo te ʼu gāue ʼo te tauhi ʼi te fale lotu, ʼo tuʼa lua ʼi te taʼu lolotoga te vāhaʼa katoa. Kae ʼi te Lafeti ʼo te ʼu Fale Lau, neʼe gāue fuli te ʼu kalasi ʼaia e 24. Neʼe toe ʼaoga foki he tahi tokoni ʼe lahi age ʼi te lafeti ʼo te Pāsikate.
6. Neʼe koteā ʼaē neʼe lagi manatu kiai ia Sesu ʼi tana ʼui fēnei: “Manuʼia ia ia ʼaē ʼe nofo ʼalaʼala pea mo ina taupau tona ʼu kofu tuʼa”?
6 ʼI te ʼui ʼa Sesu, “Manuʼia ia ia ʼaē ʼe nofo ʼalaʼala pea mo ina taupau tona ʼu kofu tuʼa,” neʼe lagi manatu ia ki te meʼa ʼaē neʼe fai ʼi te temi ʼaia, ʼaē ʼo ʼuhiga mo te leʼoleʼo ʼo te fale lotu. ʼE ʼui fēnei e te Mishna faka Sutea: “Neʼe leʼoleʼo e te kau pelepitelo te ʼu potu e tolu ʼo te Fale Lotu: te Kogafale ʼo Apitina, mo te Koga Fale ʼo te Uloʼi afi, pea mo te Koga Fale ʼo te ʼApi; pea neʼe leʼoleʼo e te kau Levite te ʼu faʼahi e ʼuafulu-ma-tahi: ko te toko nima ʼi te ʼu matapā e nima ʼo te Moʼuga ʼo te Fale Lotu, ko te toko fā ʼi tona ʼu tuliki ʼo loto, ko te toko nima ʼi te ʼu matapā e nima ʼo te Malaʼe ʼo te Fale Lotu, ko te toko fā ʼi tona ʼu tuliki ʼo tuʼa, pea ko te tokotahi ʼi te Koga Fale ʼo te ʼu Mōlaga, ko te tokotahi ʼi te Koga Fale ʼo te Kie Puipui, pea ko te tokotahi ʼi te potu ʼo te Faifakalelei [ʼi tuʼa ʼo te kaupā ʼi muli ʼo te Potu Taputapu ʼAupito]. Ko te ofisie ʼo te Moʼuga ʼo te Fale Lotu neʼe feʼaluʼaki ʼo vakavakaʼi te ʼu faʼahi ʼaē neʼe tutuʼu ai te kau tagata leʼo, ʼo ina toʼo tana afi ʼi ʼona muʼa, pea kapau neʼe mole tuʼu te tagata leʼo pea mo ina ʼui age, ‘Ê ofisie ʼo te Moʼuga ʼo te Fale Lotu, ke ia te koe te tokalelei!’ ʼo hā ai kua māʼumoea, neʼe tā ai ia ia e te ofisie ʼaki tana ʼakau, pea neʼe gafua ki te ofisie ʼaia ke ina tutu tona kofu.”—Te Mishnah, Middoth (“Te ʼu Fakatuʼutuʼu”), 1, palakalafe 1-2, neʼe fakaliliu e Herbert Danby.
7. He koʼe neʼe tonu ke nonofo ʼalaʼala te kau pelepitelo mo te kau Levite ʼaē neʼe nātou leʼoleʼo te fale lotu?
7 Tokolahi ʼi te kau Levite pea mo te kau pelepitelo ʼo te kūtuga ʼaē neʼe hoko tonatou temi tauhi, neʼe nātou nonofo ʼalaʼala ʼi te po katoa moʼo leʼoleʼo pea mo tāʼofi he tahi ʼe heʼemaʼa ke hū ki te ʼu malaʼe ʼo te fale lotu. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko te “ofisie ʼo te Moʼuga ʼo te Fale Lotu,” pe ko “te kapiteni ʼo te fale lotu,” neʼe feʼaluʼaki ʼo vakavakaʼi te ʼu koga meʼa ʼaia e 24 lolotoga te ʼu temi leʼoleʼo ʼo te pōʼuli, koia ko te kau tagata leʼo takitokotahi neʼe tonu ke nātou nonofo ʼalaʼala ʼi tonatou ʼu tuʼuʼaga, mo kapau neʼe mole nātou loto ke maʼu atu nātou ʼe mole nātou fakahoko fakalelei tanatou gāue.—Gāue 4:1.
8. Koteā koa te ʼu kofu tuʼa fakatātā ʼo te Kilisitiano?
8 Ko te kau Kilisitiano fakanofo pea mo tanatou ʼu kaugā gāue, ʼe tonu ke nātou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo taupau tonatou ʼu kofu tuʼa fakatātā. Ko te ʼu kofu ʼaia ʼe ko te ʼu fakamoʼoni ʼaia ki te hinoʼi ʼo tatou ki te minisitelio ʼi te fale lotu fakalaumālie ʼo Sehova. ʼI tatatou ʼiloʼi te faʼahi ʼaia, ʼe tou maʼu te laumālie maʼoniʼoni ʼa te ʼAtua, peʼe ko tona mālohi gāue, moʼo tokoni kia tatou ke tou fai tatatou ʼu gāue pea mo fakahoko tatatou ʼu pilivilesio ʼi totatou ʼuhiga kau kaugā fai faka mafola ʼo te Puleʼaga. Ko tatatou māʼumoea ʼi tatatou gāue ʼi totatou ʼuhiga kau minisi ʼo te ʼAtua, ʼe fakatupu tuʼutāmaki anai kia tatou, mokā maʼutokā anai tatou e Sesu Kilisito, te Kapiteni ʼo te fale lotu lahi fakalaumālie. ʼI te temi ʼaia, kapau neʼe tou māʼumoea ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea ʼe faka telefua anai tatou ʼi he ʼaluʼaga fakatā, pea ʼe tutu anai tatatou kofu fakatātā. Koia, ʼe lava feafeaʼi hatatou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie?
ʼE Lava Feafeaʼi Hatatou Nonofo ʼAlaʼala
9. He koʼe koa ʼe maʼuhiga ʼaupito te ako ʼo te Tohi-Tapu ʼaki te tokoni ʼo te ʼu tohi faka Kilisitiano?
9 Ko te ako fakalelei ʼo te Tohi-Tapu ʼaki te tokoni ʼo te ʼu tohi faka Kilisitiano, ʼe ko he fakamālohi ʼaia ke tou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE tou maʼu ʼaki te ako ʼaia te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou ʼi te minisitelio, pea ʼe tokoni anai kia tatou ke tou tauʼi te ʼu fihifihia, pea mo fakahā mai anai te ala ki te fiafia heʼegata. (Tāʼaga Lea 8:34, 35; Sake 1:5-8) ʼE tonu ke tou ako fakalelei pea ke tuputupu tatatou ako. (Hepeleo 5:14–6:3) Ko te kai tuʼumaʼu ki he meʼa kai lelei ʼe feala ke tokoni kia tatou ke tou nonofo ʼalaʼala pea mo nofo tokaga. ʼE feala ke ina tāʼofi tatou mai te māʼumoea ʼaē ko he fakaʼiloga ʼo te mole kai lelei. ʼE mole ʼi ai he tupuʼaga ke mole lelei tatatou kai ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo tou māʼumoea, koteʼuhi ʼe foaki e te ʼAtua te ʼu tuʼuga meʼa kai ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼaki te “tagata kaugana agatonu mo poto” ʼaē neʼe fakanofo. (Mateo 24:45-47) Ko te kai tuʼumaʼu ki te meʼa kai fakalaumālie ʼaki te ako takitokotahi pea mo te ako faka famili, ʼe ko te faʼahiga fai ʼaia ke tou nonofo ʼalaʼala pea ke tou “maʼuli lelei ʼi te tui.”—Tito 1:13.
10. ʼE tokoni feafeaʼi kia tatou te ʼu fono faka Kilisitiano, mo te ʼu fakatahi lalahi ke tou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie?
10 Ko te ʼu fono faka Kilisitiano, pea mo te ʼu fakatahi lalahi, ʼe tokoni mai kia tatou ke tou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE nātou foaki te fakaloto mālohi pea mo te ʼu fealagia ke tou ‘feʼugaʼaki ki te ʼofa pea mo te ʼu gāue matalelei.’ ʼE maʼua tāfito ke tou fakatahi tuʼumaʼu ʼi tatatou “sio ki te fakaōviōvi mai ʼo te ʼaho.” Ko te ʼaho ʼaia kua fakaōvi moʼoni mai. ʼE ko te “ ʼaho ʼo Sehova,” te temi ʼaē ka ina faka lākatonuʼi ai anai tana pule. Kapau ʼe maʼuhiga moʼoni te ʼaho ʼaia kia tatou—pea ʼe tonu ke maʼuhiga kia tatou—ʼe mole tou ‘tuku anai tatatou ʼu fakatahi.’—Hepeleo 10:24, 25; 2 Petelo 3:10.
11. He koʼe ʼe feala ke tou ʼui ko te minisitelio faka Kilisitiano ʼe maʼuhiga ke feala ai hatatou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie?
11 ʼE maʼuhiga ke tou kau fakamalotoloto ki te minisitelio faka Kilisitiano, ke tou nonofo ʼalaʼala ai ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE feala anai ke tou nofo tokaga mo kapau ʼe tou kau tuʼumaʼu pea mo fakamalotoloto ki te fai faka mafola ʼo te logo lelei. ʼE foaki mai e tatatou minisitelio te ʼu fealagia lahi ke tou palalau ki te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te Folafola ʼa te ʼAtua, mo tona Puleʼaga, pea mo tana ʼu fakatuʼutuʼu. ʼE ko he meʼa fakafiafia te fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi, mo te fai ʼo te ʼu ʼaʼahi, pea mo te fai ʼo he ʼu ako Tohi-Tapu ʼaki te ʼu tohi ohage ko te tohi Te ʼAtamai Mālama ʼAē ʼe Ina Taki Ki Te Maʼuli Heʼegata. Neʼe feala ke fakamoʼoni e te ʼu tagata ʼāfea ʼo te kolo ʼāfea ko Efesi ki te akoʼi ʼo nātou e Paulo “ ʼi muʼa ʼo te hahaʼi peʼe ʼi te ʼu fale.” (Gāue 20:20, 21) ʼE mahino ia, ko ʼihi kau Fakamoʼoni agatonu ʼa Sehova ʼe mahahaki kovi, ʼo faigataʼa tanatou fai faka mafola, kae ʼe nātou maʼu te ʼu faʼahiga puleʼaki moʼo palalau ki te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo Sehova pea mo tona pule, pea mo nātou fiafia lahi ʼi tanatou fai te faʼahi ʼaia.—Pesalemo 145:10-14.
12, 13. He koʼe ʼe tonu ke tou tekeʼi te lahi fau ʼo te kai pea mo te ʼinu?
12 ʼE tou nonofo ʼalaʼala anai ʼi te faʼahi fakalaumālie mo kapau ʼe mole tou tokakaga fau ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole faʼa maʼuhiga. ʼI tana palalau ʼo ʼuhiga mo tana ʼi henī, neʼe uga fēnei e Sesu tana ʼu tisipulo: “Ke koutou tokaga kia koutou totonu, talia naʼa mamafa tokotou ʼu loto ʼi te lahi fau ʼo te kai, pea mo te lahi fau ʼo te ʼinu, pea mo te ʼu tuʼania ʼo te maʼuli, pea mo fokifā pe kua hoko fakapunamaʼuli mai kia koutou te ʼaho ʼaia ohage ko he hele. Heʼe haʼu anai kia nātou fuli ʼaē ʼe nonofo ʼi te kele katoa.” (Luka 21:7, 34, 35) Ko te lahi fau ʼo te kai pea mo te ʼinu ʼe mole ʼalutahi mo te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu. (Teutalonome 21:18-21) ʼE ʼui fēnei ia Tāʼaga Lea 23:20, 21: “ ʼAua naʼa ke nofo ʼi te lotolotoiga ʼo te hahaʼi ʼinu vino, ia nātou ʼaē ʼe kai fakavale ki te kanoʼi manu. Koteʼuhi ko ia ia ʼaē ʼe lahi tana ʼinu pea mo ia ʼaē ʼe kai fakavale ʼe nā māsisiva, pea ko te māʼumoea ʼe ina fakakofuʼi anai koutou ʼaki te ʼu penuʼi kofu.”—Tāʼaga Lea 28:7.
13 Tatau aipe peʼe mole feiā leva te lahi fau ʼo tatatou kai pea mo tatatou ʼinu, kae ʼe feala ke liliu he tahi ʼo piko, pea mole kei ina fakahoko te finegalo ʼa te ʼAtua. ʼE mahino papau ia, ʼe ʼi ai anai te ʼu tuʼania ʼo ʼuhiga mo te maʼuli faka famili, mo te maʼuli fakasino, pea mo ʼihi atu ʼu meʼa. Kae ʼe tou fiafia anai mo kapau ʼe tou fakamuʼamuʼa ʼi totatou maʼuli ia te ʼu meʼa ʼo te Puleʼaga, pea mo tou falala ʼe foaki mai anai e totatou Tāmai ʼe ʼi selo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou. (Mateo 6:25-34) Pea tahi ʼaē, ʼe hoko mai anai “te ʼaho ʼaia” kia tatou ohage ko “he hele,” lagi ohage ko he hele ʼe mole tou sio kiai, ʼe ina puke anai tatou mo kapau ʼe mole tou tokakaga, pe ko he hele ohage ko te ʼu hele ʼaē ʼe nātou fakalalata pea mo puke te ʼu manu ʼaē ʼe mole tokakaga. Kae ʼe mole hoko anai te faʼahi ʼaia mo kapau ʼe tou nonofo ʼalaʼala, ʼi tatatou ʼiloʼi lelei ʼaē ʼe tou maʼuʼuli ʼi “te temi ʼo te fakaʼosi.”—Taniela 12:4.
14. He koʼe ʼe tonu ke tou faikole fakamalotoloto?
14 Ko te faikole fakamalotoloto ʼe ko te tahi tokoni ʼaia ke tou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼI tana lea faka polofeta lahi ʼaia, neʼe toe ʼui fēnei e Sesu: “Ke koutou nonofo ʼalaʼala pea mo koutou kole mamahi ʼi te temi fuli pe, ke feala ai hakotou hāo ʼi te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼaē ʼe tonu ke hoko mai, pea mo koutou tutuʼu ia muʼa ʼo te Foha ʼo te tagata.” (Luka 21:36) Ei, tou faikole ke tou lagolago tuʼumaʼu kia Sehova, pea ke leleiʼia tatou ʼi te temi ʼaē ka haʼu ai ia Sesu, te Foha ʼo te tagata, ʼo fakaʼauha te tuʼu agakovi ʼaenī. Ke fua lelei kia tatou pea mo ʼotatou ʼu kaumeʼa ʼi te tui ʼaē ʼe tou faikole maʼa nātou, ʼe tonu ke tou ‘nonofo ʼalaʼala ʼi te faikole.’—Kolose 4:2; Efesi 6:18-20.
Kua Nounou Te Temi
15. Koteā te meʼa ʼaē ʼe hoko ʼi tatatou selevisi, ʼi totatou ʼuhiga kau fai faka mafola ʼo te faitotonu?
15 ʼI tatatou talitali ki te ʼaho lahi ʼa Sehova, ʼe mahino ia ʼe tou fia fai ia meʼa fuli ʼaē ʼe feala ke tou fai ʼi te tauhi kia te ia. Kapau ʼe tou faikole fakamalotoloto kia te ia ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, pea ʼe lagi feala anai ke ina avahi kia tatou “te matapā lahi ki te gāue.” (1 Kolonito 16:8, 9) ʼI te temi ʼaē kua fakakatofa e te ʼAtua, ʼe fakahoko anai e Sesu te fakamāu pea mo ina vaevae kehe te ʼu “ōvi” agatonu, ʼaē ʼe tau mo nātou ke nātou maʼu te maʼuli heʼegata, pea mo te ʼu “tao” ʼaē ka fakaʼauha ʼo heʼegata. (Soane 5:22) ʼE mole ko tatou ʼaē ʼe tou vaevae kehe te ʼu ōvi mo te ʼu tao. Kae ko tatatou selevisi ʼi totatou ʼuhiga kau fai faka mafola ʼo te faitotonu, ʼe ina foaki ʼi te temi nei te fealagia ki te hahaʼi ke nātou filifili ke nātou tauhi ki te ʼAtua, pea mo maʼu te ʼamanaki ʼaē ke nātou hāo ʼi te temi ʼaē “ka haʼu ai [ia Sesu] ʼi tona kolōlia.” Ko te temi nounou ʼaē kei toe ki te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī, ʼe ina fakatuputupu te maʼua ʼaē ke tou fai tatatou gāue ʼaki totatou loto katoa, ʼo kumi ia nātou ʼaē ʼe “lotolelei ki te maʼuli heʼegata.”—Mateo 25:31-46; Gāue 13:48.
16. He koʼe ʼe tonu ke tou liliu ko he kau fai faka mafola faiva ʼo te Puleʼaga?
16 Neʼe nounou te temi ʼo te mālama ʼo te ʼu ʼaho ʼo Noe, pea ʼe mole kei tuai, pea fakaʼauha anai te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī. Koia, tou liliu ko he kau fai faka mafola faiva ʼo te Puleʼaga. Ko tatatou gāue fai faka mafola ʼe tuputupu, koteʼuhi ʼi te taʼu fuli, ko hahaʼi ʼe lauʼi teau afe ʼe nātou papitema moʼo fakahā kua nātou foaki tonatou maʼuli ki te ʼAtua. Kua nātou kau ki te kautahi ʼaē ʼe tapuakina e Sehova—“tana hahaʼi pea ko te ʼu ōvi ʼo tana gāueʼaga.” (Pesalemo 100:3) ʼE ko he meʼa fakafiafia te kau ki te gāue fai faka mafola ʼo te Puleʼaga, ʼaē ʼe ina foaki te ʼamanaki ki te tokolahi ʼi muʼa ʼo te hoko mai ʼo “te ʼaho lahi pea mo fakamataku ʼo Sehova”!
17, 18 (a) ʼI tatatou fai faka mafola, koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fakatalitali kiai ʼo ʼuhiga mo te aga ʼa te hahaʼi? (b) Koteā te meʼa ʼaē ka hoko moʼoni ki te hahaʼi ʼaē ʼe nātou vāʼi tatou?
17 Ohage ko Noe, ʼe tou maʼu te tokoni pea mo te puipui ʼa te ʼAtua. ʼE moʼoni, ko te hahaʼi, mo te kau ʼaselo ʼaē neʼe nātou kofuʼi te ʼu sinoʼi tagata, pea mo te kau Nefilime neʼe nātou vāʼi te logo ʼaē neʼe tala e Noe, kae neʼe mole tāʼofi e te faʼahi ʼaia ia Noe. Ia ʼaho nei, ʼe vāʼi tatou e te hahaʼi mokā tou fakahā age te ʼu fakamoʼoni ʼaē ʼe tou maʼuʼuli ʼi “te ʼu ʼaho fakamuli.” (2 Timoteo 3:1-5) Ko te taʼi vāʼi ʼaia ʼo tatou, ʼe ko te fakahoko ʼo te lea faka polofeta ʼo ʼuhiga mo te ʼi henī ʼa Kilisito, ʼaē neʼe tohi fēnei e Petelo: “ ʼI te ʼu ʼaho fakaʼosi ʼe ʼōmai anai te kau vāvā pea mo tanatou manuki, ʼo nātou haʼele ʼo mulimuli pe ki tanatou ʼu holi pea mo ʼui maʼa nātou: ‘ ʼE ʼifea koa tana ʼi henī ʼaē neʼe fakapapauʼi mai? Heʼe talu mai te ʼaho ʼaē neʼe momoe ai tatatou ʼu kui ʼi te mate mo te hoko atu pe ia meʼa fuli ohage ko te kamataʼaga ʼo te fakatupu ʼo te ʼu meʼa.’ ”—2 Petelo 1:16; 3:3, 4.
18 Ko te hahaʼi vāvā ʼo te temi ʼaenī, ʼe lagi nātou manatu fēnei: ‘ ʼE mole he meʼa kua fetogi talu mai te fakatupu ʼo te ʼu meʼa. ʼE hoko atu pe te maʼuli, pea ko te hahaʼi ʼe nātou kakai, mo ʼiʼinu, mo ʼohoana, pea mo nātou maʼu fānau. Tatau aipe pe kua ʼi henī ia Sesu, kae ʼe mole ina fakahoko anai tana fakamāu ʼi toku temi maʼuli.’ ʼI hala leva ʼo tanatou manatu! ʼAki te temi, kapau ʼe mole nātou mamate ʼi te tahi age ʼu tupuʼaga, pea ko te ʼaho fakamataku ʼo Sehova ʼe ina pulihi katoa anai ia nātou, ohage pe ko te fakaʼauha fakamataku ʼo te taʼiake agakovi ʼo te temi ʼo Noe, ʼaē neʼe hoko ʼaki te Tulivio.—Mateo 24:34.
ʼE Tonu Ke Tou Fai Ia Meʼa Fuli Ke Tou Nonofo ʼAlaʼala!
19. ʼE tonu ke tou faka ʼuhiga feafeaʼi tatatou ʼu gāue ʼaē ʼe pipiki ki te fai ʼo ni ʼu tisipulo?
19 Kapau kua tou foaki totatou maʼuli kia Sehova, ʼaua naʼa tou māʼumoea ʼaki te ʼu faʼahiga manatu ʼe mole lelei. ʼE ko te temi ʼaenī ʼaē ʼe tonu ke tou nonofo ʼalaʼala ai, ke tou tui ki te ʼu lea faka polofeta ʼa te ʼAtua, pea mo tou fakahoko tatatou gāue ʼaē ko te “fai ʼo ni ʼu tisipulo ʼi te hahaʼi ʼo te ʼu fenua fuli pe.” (Mateo 28:19, 20) ʼI te kua hoko mai ʼo te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼaenī, ʼe feala ke tou maʼu te pilivilesio lahi ʼaē ke tou tauhi kia Sehova ʼAtua ʼi te pule ʼa Sesu Kilisito, pea mo tou kau ʼi te malamanei katoa, ki te gāue fai faka mafola “ ʼo te logo lelei ʼaenī ʼo te puleʼaga” ʼi muʼa ʼo te hoko mai ʼo te fakaʼosi.—Mateo 24:14; Maleko 13:10.
20. Koteā te faʼifaʼitaki ʼaē neʼe tuku e Kalepe pea mo Sosue, pea koteā ʼaē ʼe fakahā mai kia tatou e te meʼa ʼaē neʼe nā fai?
20 Ko ʼihi hahaʼi ʼa Sehova ʼe nātou tauhi kia te ia talu mai ni ʼu taʼu, lagi lolotoga tonatou maʼuli katoa. Pea tatau aipe peʼe mole heʼeki faʼa fualoa tatatou hū ki te lotu moʼoni, tou fakaʼamu ke tou liliu ohage ko Kalepe te tagata Iselaele, ʼaē neʼe ina “muliʼi katoa ia Sehova.” (Teutalonome 1:34-36) Ko ia pea mo Sosue neʼe kua nā teuteu ke nā hū ki te Kele ʼo te Fakapapau ʼi te hili pe ʼo te faka ʼāteaina ʼo Iselaele mai te nofo popūla ʼi Esipito. Kae, ko te kau Iselaelite neʼe mole kei nātou maʼu te tui pea neʼe nātou nonofo ia taʼu e 40 ʼi te toafa, ʼaē neʼe nātou mamate ai. Neʼe kātakiʼi e Kalepe pea mo Sosue te ʼu mamahi mo te kau Iselaelite ʼi te temi fuli pe ʼaia, kae ki muli age, ko te ʼu tagata toko lua ʼaia neʼe nā hū ki te kele ʼo te fakapapau. (Faka au 14:30-34; Sosue 14:6-15) Kapau ʼe tou “muliʼi katoa ia Sehova” pea mo tou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea ʼe tou maʼu anai te fiafia ʼaē ko te hū ki te mālama foʼou ʼaē neʼe fakapapau mai e te ʼAtua.
21. Koteā te meʼa ʼaē ka hoko anai kia tatou mo kapau ʼe tou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie?
21 Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko, ʼe nātou fakamoʼoni lelei mai ʼe tou maʼuʼuli ʼi te temi ʼo te fakaʼosi, pea ko te ʼaho lahi ʼa Sehova kua ōvi mai. ʼE mole ko te temi ʼaenī ke tou māʼumoea ai, pea mo tou fakavaivai ʼi te fai ʼo te finegalo ʼo te ʼAtua. ʼE tapuakina anai tatou mo kapau ʼe tou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo tou taupau totatou ʼu kofu ʼaē ʼe nātou fakahā ko tatou ko he ʼu minisi Kilisitiano pea mo he ʼu kaugana ʼa Sehova. Ke tou lotomālohi ʼo tou ‘nonofo ʼalaʼala, mo tou nofo mālohi ʼi te tui, ʼo tou aga ohage ni tagata, ʼo tou liliu ʼo mālolohi.’ (1 Kolonito 16:13) ʼI totatou ʼuhiga kau kaugana ʼa Sehova, tou lotomālohi pea mo lototoʼa. Kapau ʼe tou fai feiā, pea ʼe tou kau anai ia nātou ʼaē kua nofo teuteu mokā hoko mai anai te ʼaho lahi ʼo Sehova, ʼo gāue agatonu mo te hahaʼi fiafia ʼaē ʼe nonofo ʼalaʼala.
ʼE Koutou Tali Feafeaʼi Anai?
◻ ʼE feafeaʼi anai hakotou fakamahino te faka ʼuhiga ʼo totatou ʼu kofu tuʼa fakatātā, pea ʼe lava feafeaʼi hatatou taupau te ʼu kofu fakatātā ʼaia?
◻ Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai ke tou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie?
◻ He koʼe ʼe tonu ke tou ʼamanaki ʼe ʼi ai anai he kau vāvā, pea ʼe tonu ke tou faka ʼuhiga feafeaʼi ia nātou?
◻ ʼE tonu ke tou faka ʼuhiga feafeaʼi tatatou gāue ʼaē ko te fai ʼo ni ʼu tisipulo ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī?
[Talanoa ʼo te pasina 16]
ʼE maʼu e te kau Kilisitiano te laumālie maʼoniʼoni ʼa te ʼAtua moʼo tokoni kia nātou ke nātou nonofo ʼalaʼala pea mo fakahoko tanatou ʼu gāue
[Paki ʼo te pasina 15]
Kua koutou fakatotonu koa ke koutou nonofo ʼalaʼala ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea mo koutou taupau tokotou ʼu kofu tuʼa fakatātā?