Te Mafola ʼo Te Fehiʼa
“ ʼE mole mahino te hahaʼi ki te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fehihiʼa ki ai.”—JAMES RUSSELL LOWELL, KO HE TAGATA FAITOHI PEA MO MAʼU TUʼULAGA ʼI TE ʼU FELOGOI FAKAFENUA.
IA ʼAHO nei ʼe mafola te fehiʼa ʼi ʼotatou tafaʼaki. Ko te ʼu higoa ohage ko Timole ʼi te Potu Hahake ʼo Ītonesia, mo Kosovo, mo Lipelia, mo Littleton, pea mo Sarajevo—ʼo toe feiā kia nātou ʼaē ʼe nātou lagolago mālohi ki he kūtuga ohage ko te kau Nasi pea mo te hahaʼi ʼaē ʼe nātou tele ʼonatou ʼu foʼi ʼulu pea mo te hahaʼi ʼaē ʼe nātou faka maʼuhigaʼi te kau papālagi—ʼe hake vave ʼi ʼotatou ʼu ʼatamai he ʼu paki ʼo he ʼu koga meʼa ʼe vela, he foʼi luo neʼe keli moʼo tutu ai he ʼu sino, pea mo te leta ʼo te ʼu sino mate ʼo te hahaʼi.
Neʼe mole hoko te ʼu fakaʼamu ʼo ʼuhiga mo he ka haʼu ʼe mole toe maʼu ai te fehiʼa, mo te ʼu fihi, pea mo te agamālohi. ʼE manatuʼi e Danielle Mitterand, ʼohoana ʼo te pelesita kua mate ʼo Falani, pe neʼe feafeaʼi ʼi muʼa ʼo te Lua Tau Faka Malamanei: “Neʼe fakaʼamu te hahaʼi ke nātou maʼuʼuli ʼāteaina ʼi he sosiete logo tahi, ʼe feala ke nātou falala kiai; ke maʼu fuli e te hahaʼi he fakakaukau ʼe tokalelei; neʼe nātou fakaʼamu ki he maʼuli haohaoa pea mo tokalelei ʼi he mālama ʼe mālohi mo ʼofa, pea ʼe tokaga anai kia nātou.” Koteā ʼaē neʼe fakahoko ki te ʼu fakaʼamu fuli ʼaia? Neʼe lāuga fēnei te ʼohoana ʼo Mitterand: “ ʼI tona fakahagatonu, hili kiai taʼu e nimagofulu, neʼe mole fakahoko pe la he meʼa ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakaʼamu ʼaia.”
ʼE mole feala ke tou tanumia te aga fehiʼa ʼaē kua toe hoko ʼi te temi nei. Kua lahi age tona mafola, pea ʼe hā lelei ʼi te ʼāsili ʼo te ʼu aga fakalialia. Ko te fakaʼamu ʼaē ʼe tokalelei anai te hahaʼi fuli, ʼaē neʼe falala kiai te toko lauʼi miliona hahaʼi, kua hifohifo he kua ʼāsili te ʼu aga fehiʼa fakavale, ʼi te ʼu aga fehiʼa ki muʼa atu. Tatau aipe peʼe mole maʼu ʼi totatou loto fale peʼe ko totatou fenua ia te fehiʼa, kae ʼe tou maʼu ʼi he tahi faʼahi. ʼE tou sio moʼoni ki te aga ʼaia ʼi te ʼaho fuli ʼi te ʼu tala logo ʼo te televisio pea mo tou logo kiai ʼi te lātio. ʼI ʼihi temi ʼe fakahā te aga ʼaia ʼi te Internet. Tou vakaʼi te ʼu kiʼi faʼifaʼitaki.
ʼI te ʼu taʼu e hogofulu ʼaenī kua hili, neʼe tou sio ki te tuputupu ʼo te tauhi fakavale ki te puleʼaga. Neʼe ʼui e te tagata pule ko Joseph S. Nye, Jr., ʼo te Harvard Center for International Affairs: “ ʼI te malamanei kua ʼāsili mālohi age te tauhi fakavale ki te puleʼaga, ʼe mole fakavaivai ia. ʼE mole ʼui leva ke ʼi ai he kolo faka malamanei pe e tahi, kae ʼe ʼi ai te ʼu kolo kehekehe ʼi te kele ʼe nātou fesiosioʼaki. Ko te faʼahi ʼaia ʼe ina faka fealagia te tuputupu ʼo te ʼu fihi.”
ʼE ʼi ai te tahi ʼu faʼahiga fehiʼa ʼe kākā age ia, ʼe mole tou sio fakahagatonu kiai, ʼi he loto fenua peʼe ʼi he loto fale ʼo ʼotatou ʼu vāhaʼa fale. ʼI te haga ʼa te ʼu tagata (ʼaē ʼe nātou tele ʼonatou ʼulu) e toko nima ʼo fakapogi te tagata kua matuʼa ʼo te lotu Sikh ʼi Kanata, “neʼe hā ʼaki ai te meʼa ʼaē neʼe faka ʼuhiga e ʼihi, ʼe ko he toe ʼasi ʼo te ʼu fakapō ʼuhi ko te loto fehiʼa ʼo he fenua neʼe tautau vikiʼi ʼi tana tali te ʼu lanu kehekehe.” ʼI Siamani, ʼi te ʼosi hifo māmālie ʼo te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai ʼi te ʼu taʼu ʼaenī kua ʼosi, ʼi te taʼu 1997 neʼe ko te 27 ki te teau ʼo te ʼu ʼohofi fakapalatahi neʼe fakahoko e te kūtuga ʼe nātou fehiʼa ki he tahi lanu. Neʼe ʼui fēnei e Manfred Kanther te Minisi ʼaē ʼe tokaga ki te ʼu meʼa ʼo te fenua: “ ʼE ko he meʼa fakatupu lotovaivai te ʼāsili fai ʼo te aga ʼaia.”
Neʼe fakahā e te sivi neʼe fai ʼi te potu tokelau ʼo Alepania, ko te ʼu tamaliki e 6 000 tupu, kua teitei pe ke nātou pilisoni ʼi ʼonatou ʼapi ʼuhi ko tanatou matataku ʼaē naʼa fakapogi nātou e te ʼu fili ʼo tonatou famili. Ko te ʼu tamaliki ʼaia ʼe ko te ʼu vikitima ʼo te ʼu fihi faka famili “ ʼaē ʼe ina maumauʼi te maʼuli ʼa te toko lauʼi afe famili.” ʼI Amelika, ohage ko tona ʼui e te Pilō ʼaē ʼe ina Kumi te Hahaʼi Fai Fakapō, “ko te teitei vaelua ʼo te ʼu fakapō ʼe toko 7 755 ʼo te taʼu 1998, neʼe fai ʼaki te loto fehiʼa heʼe ko te fakapalatahi.” Ko te tahi ʼu fakapō, neʼe fai ʼuhi ko te fehiʼa ki te tahi ʼu lotu, peʼe ko te fehiʼa ki te tahi lanu peʼe ko te fehiʼa ki te tahi fenua, peʼe ko te fehiʼa ki te hahaʼi māʼimoa.
Pea tahi ʼaē meʼa, ʼi te ʼaho fuli ko te ʼu kupu tāfito ʼo te sulunale, ʼe ina fakahā mai te mataku ʼa te hahaʼi ki te kau matāpule, ʼuluaki kia nātou ʼaē ʼe ʼōmai mai te ʼu fenua kehe, ko tonatou hahaʼi ko te toko 21 miliona tupu. ʼI tona fakahagatonu, ko te kau tūpulaga tāfito ʼaē ʼe nātou fehiʼa ki te kau matāpule, pea ʼe uga nātou e te hahaʼi fai politike ʼaē ʼe mole nātou fakahoko ʼonatou ʼu maʼua, pea ko ʼihi ʼe nātou kumi he ʼu hahaʼi ke nātou fakahoko kiai tanatou ʼu kākā. Ko te tahi ʼu meʼa ʼe pipiki kiai ka mole faʼa ʼiloga lelei, ko te kua puli ʼo te loto falala, mo te maʼu ʼo te loto fefeka, pea mo te fai ʼaē ke tatau fuli te natula ʼo te hahaʼi.
Koteā te tahi ʼu tupuʼaga ʼaē ʼe mafola ai te fehiʼa? Pea koteā te fakatuʼutuʼu ʼe feala ke fai moʼo pulihi te fehiʼa ʼaia? Ko te alatike ʼaē ka hoa mai ʼe tali anai ki te ʼu fehuʼi ʼaia.
[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 3]
Daud/Sipa Press