Ko Te ʼu Pasitea e Lua Neʼe Nā Leleiʼia Te ʼu Tohi ʼa Russell
ʼI TE taʼu 1891, neʼe ko te ʼuluaki ʼalu ʼaia ʼa Charles Taze Russell ki Eulopa, pea neʼe maʼuhiga tana gāue ʼi te kau atolasio moʼoni ʼa Sehova. Ohage ko tona tohi e ʼihi, ʼi tana ʼalu age ki te kolo ʼo Pinerolo, ʼi Italia, neʼe felāveʼi ia Russell mo te Polofesea ko Daniele Rivoire, neʼe pasitea ʼi muʼa atu ʼi te kūtuga lotu ʼaē neʼe higoa ko te kau Vaudois.a Logola ʼi te hili ʼo tona minisitelio neʼe kei fakatahi lelei ia Rivoire mo te kau Vaudois, kae neʼe ina tali te ʼu manatu kehekehe pea neʼe ina lau te ʼatu tohi ʼaē neʼe fai e C. T. Russell.
ʼI te taʼu 1903, neʼe fakaliliu faka Italia e Rivoire te tohi ʼa Russell ko tona kupu tāfito, Le divin Plan des Âges, pea neʼe ina totogi tona tā. Neʼe fai te faʼahi ʼaia ʼi muʼa ʼo te tā ʼo te alatike maʼuhiga ʼi te faka Italia. ʼI te ʼu ʼuluaki palalau ʼo tana tohi, neʼe ʼui fēnei e Rivoire: “ ʼE tuku te ʼuluaki tohi faka Italia ʼaenī neʼe tā ke puipui e te ʼAliki. ʼOfa pe ke ina tapuakina, ke logola tona ʼu hala, kae ke lagolago ki te fakavikiviki ʼo tona huafa māʼoluga pea mo fakaloto mālohiʼi te ʼu fānau Italia ʼa te ʼAliki ke toe lahi tanatou tauhi ki te ʼAtua. ʼOfa pe kia nātou fuli ʼaē ka nātou lau te tohi ʼaenī, ke nātou leleiʼia te lahi, mo te poto pea mo tanatou mahino ki te fakatuʼutuʼu pea mo te ʼofa ʼo te ʼAtua, ke nātou fakafetaʼi ki te ʼAtua totonu, ʼaē neʼe ina faka fealagia ke fai te tohi ʼaenī.”
Neʼe toe kamata fakaliliu faka Italia e Rivoire te nusipepa Le Phare de la Tour de Sion et Messager de la Présence de Christ. ʼI te taʼu 1903, ko te nusipepa ʼaia, ʼi muʼa ʼo tona fakahigoa ko Te Tule Leʼo, neʼe hā tuʼa tahi ʼi te ʼu māhina e tolu. Logola neʼe mole liliu te Polofesea ko Rivoire ʼo kau ki te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu, te higoa ʼi te temi ʼaia ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, kae neʼe lahi tana fia mahino ʼo ina faka mafola te logo ʼo te Tohi-Tapu ohage ko tona fakamahino ʼi te ʼu tohi ʼa te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu.
“Neʼe Hage Neʼe Tō Te ʼu ʼUnoʼi Ika Mai ʼOku ʼu Mata”
Ko te tahi pasitea Vaudois neʼe ina leleiʼia te ʼu tohi ʼa Russell, neʼe ko Giuseppe Banchetti. Ko te tāmai ʼa Giuseppe, ʼaē neʼe tafoki mai te lotu Katolika, neʼe ina akoʼi age kia ia te lotu Vaudois. ʼI te taʼu 1894, neʼe liliu Giuseppe ko he pasitea pea neʼe gāue ʼi te ʼu kūtuga kehekehe ʼa te kau Vaudois, ʼi Pouilles pea mo Abruzzes pea mo te ʼu motu ʼo Elbe pea mo Sicile.
ʼI te fakagafua ʼaē ke tā faka Italia te tohi ʼa Russell Le divin Plan des Âges ʼi te 1905, neʼe tohi e Banchetti te ʼu manatu lelei ʼo ʼuhiga mo te tohi ʼaia. Neʼe tohi te ʼu manatu ʼaia ʼi te nusipepa Polotesita La Rivista Cristiana. Neʼe tohi fēnei e Banchetti ʼo ʼuhiga mo te tohi ʼa Russell: “Kia mātou, neʼe ko te takitaki fakalaumālie pea mo fai tokoni lelei ʼaupito ʼaia neʼe feala ke mātou falala kiai, ʼe lava maʼu e he Kilisitiano ʼe ina fia ako te Tohi-Tapu ke ʼaoga kia ia pea mo fua lelei ki ai . . . ʼI taku ʼosi lau te tohi ʼaia, neʼe hage neʼe tō te ʼu ʼunoʼi ika mai ʼoku ʼu mata, pea neʼe totonu age pea mo faigafua age kia ʼau te ala ʼo te ʼAtua. Neʼe puli ai mo te ʼu manatu ʼaē neʼe hage neʼe fefakafeagaiʼaki. Ko te ʼu akonaki ʼaē neʼe faigataʼa kia ʼau ʼi te kamata, neʼe faigafua leva taku mahino kiai pea neʼe ko he ʼu manatu lelei. Ko te ʼu manatu ʼaē neʼe mole ʼau mahino kiai ʼi te temi muʼa, neʼe kua ʼau mālama lelei leva kiai. Ko te fakatuʼutuʼu taulekaleka ʼaē ke hāofaki te malamanei ʼaki ia Kilisito, neʼe liliu ko he meʼa faigafua ʼaupito taku mahino kiai, ʼo ʼau fai ai te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e te ʼApositolo: Siʼi loloto ʼo te koloaʼia pea mo te poto pea mo te ʼatamai mālama ʼo te ʼAtua!”—Loma 11:33, MN.
Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Remigio Cuminetti, ko Banchetti neʼe ina “leleiʼia ʼaupito” te gāue ʼa te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu, pea neʼe “tui katoa” ki tanatou fakamahino ia te ʼu akonaki. Neʼe toe faiga tokotahi ia Banchetti ke ʼiloʼi e te hahaʼi te ʼu akonaki ʼaia.
ʼE hā lelei ʼi te ʼu tohi ʼaē neʼe fai e Banchetti, neʼe tui ohage ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼe hoko anai he fakatuʼuake ʼi te kele, ohage ko tona akoʼi e te Tohi-Tapu. Neʼe toe manatu tahi mo te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu, ʼi tana fakamahino ʼaē ko te taʼu ʼaē neʼe mate ai Sesu neʼe kua ʼosi fakatuʼutuʼu, pea neʼe fakahā e te ʼAtua ʼi te lea faka polofeta ʼa Taniela ʼo ʼuhiga mo te ʼu vāhaʼa e 70. (Taniela 9:24-27) Neʼe tuʼa lahi tana tala fakahāhā, ʼe fakafisi ki te ʼu akonaki ʼo tana lotu, ʼo ina ʼui ʼe tonu ke fakamanatu te mate ʼo Sesu Kilisito ʼo tuʼa tahi ʼi te taʼu fuli, “ ʼi te ʼaho tonu ʼaē ʼe tō ai te ʼaho fakamanatu ʼaia.” (Luka 22:19, 20) Neʼe mole ina tali te akonaki ʼa Darwin ʼo ʼuhiga mo te Évolution, pea neʼe ina tala ko te kau Kilisitiano moʼoni ʼe mole tonu ke nātou kau ki te tau.—Isaia 2:4.
ʼI te tahi lakaga neʼe fai palalau ai ia Banchetti mo te tagata ʼe higoa ko J. Campbell Wall, ʼo ʼuhiga mo te ʼu tohi ʼa Russell. Moʼo tali ki te ʼu valoki ʼaē neʼe fai e Wall, neʼe ʼui fēnei e Banchetti: “ ʼE ʼau tui papau, kapau ʼe ke lau te ʼu tohi e ono ʼa Russell, pea ʼe ke maʼu anai he mālohi pea mo he fiafia lahi, pea mo ke fakamālo mai anai. ʼE mole ʼau fakahāhā he akonaki; kae neʼe ʼau lau te ʼu tohi ʼaia kua hili kiai taʼu e 11, pea ʼe ʼau fakamālo ki te ʼAtua ʼi te ʼaho fuli, ʼi tana foaki mai kia ʼau te mālama ʼaia pea mo te fakafimālie, ʼaki te tohi ʼaia ʼaē neʼe fakatafito katoa pea mo mālohi ki te Tohi-Tapu.”
“Tou Fakalogo”
ʼE hā lelei mai ko te ʼu pasitea Vaudois ʼaia ʼe toko lua—ko Daniele Rivoire pea mo Giuseppe Banchetti—neʼe nā fakahā tana loto fakafetaʼi ki te fakamahino ʼa Russell te Tohi-Tapu. Neʼe tohi fēnei e Banchetti: “Kia ʼau, ʼe mole he tahi ia tatou ʼaē ʼe tui ki te Evaselio, māʼia mo tatatou ʼu pasitea peʼe ko tatatou ʼu polofesea teolosia, ʼe mole he tahi kua ina ʼiloʼi te ʼu meʼa fuli ʼo te maʼuli. ʼE lahi ʼaupito te ʼu meʼa ʼe tonu ke tou ako. . . . [ʼE tonu] . . . ke tou heheka pea mo fagono, ʼo mole tou manatu kua tou ʼiloʼi ia meʼa fuli, pea ke mole tou fakafisi ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe foaki mai ke tou vakavakaʼi. Kae ke tou fakalogo.”
ʼI te taʼu fuli, ko te lauʼi miliale hahaʼi ʼe nātou fakalogo ki te logo ʼo te Puleʼaga ʼaē ʼe tala age kia nātou e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Ko te hahaʼi ʼi te ʼu potu kehekehe, ʼaē ʼe nātou tali te ʼu manatu kehekehe pea mo fia ʼiloʼi te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu, ʼe nātou tali ki te fakaafe ʼaenī ʼa Sesu: “Haù o mulimuli mai ia te au.”—Maleko 10:17-21; Apokalipesi 22:17.
[Kiʼi nota]
a Neʼe haʼu te higoa ʼaia mai ia Pierre Vaudès peʼe ko Valdo, ʼaē neʼe ko te tagata faifakatau ʼo te 12 sēkulō, ʼi Lyon, ʼi Falani. Neʼe kapu ia Valdo ʼi te ’Ēkelesia Katolika ʼuhi ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe tui kiai. ʼE koutou maʼu anai he tahi ʼu manatu ʼo ʼuhiga mo te kau Vaudois, ʼi te alatike “Te Kau Vaudois Ko He Kau Heletiko Neʼe Nātou Liliu ʼo Polotesita,” ʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 15 ʼo Malesio 2002.
[Paki ʼo te pasina 28]
Te Polofesea Daniele Rivoire
[Paki ʼo te pasina 29]
Giuseppe Banchetti
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Banchetti: La Luce, April 14, 1926