ʼU Mātuʼa, Kotou Akoʼi Takotou Fānau ʼAki Te ʼOfa
“Ke fai ʼakotou gāue fuli pē ʼaki te ʼofa.”—1 Kolonito 16:14.
1. Koteā ʼaē ʼe logoʼi e te ʼu mātuʼa ʼi te tupu ake ʼa he tamasiʼi?
TOKOLAHI ʼe natou ʼui anai ko te tupu ʼa he tamasiʼi ʼe kau ʼi te ʼu lakaga fakafiafia ʼaupitō ʼo te maʼuli. ʼE ʼui fēnei e te faʼē ʼe higoa ko Aleah: “ ʼI taku sio ki taku kiʼi taʼahine, neʼe au fiafia ʼaupitō. Neʼe au manatu neʼe ko taku hoki sio ʼaē ki he tamasiʼi finemui tokotahi fēia.” Kae ko te lakaga fakafiafia ʼaia ʼe feala ke toe fakatupu tuʼania ki te ʼu mātuʼa. ʼE ʼui fēnei e te ʼohoana ʼo Aleah: “Neʼe au hoha, peʼe feala anai ke au akoʼi fakalelei toku ʼofafine ke ina tauʼi ia te ʼu faigataʼaʼia ʼo te maʼuli.” Tokolahi te ʼu mātuʼa ʼe natou maʼu te ʼu tuʼania ʼaia pea mo mahino kiā nātou te ʼaoga ʼaē ke akoʼi tanatou fānau ʼaki te ʼofa. Kae ko te ʼu mātuʼa Kilisitiano ʼaē ʼe natou fia foaki te taʼi ako ʼofa ʼaia, ʼe natou felāveʼi mo he ʼu faigataʼaʼia. Koteā ʼihi ʼi te ʼu faigataʼaʼia ʼaia?
2. Ko te ʼu faigataʼaʼia fea ʼaē ʼe felāveʼi mo te ʼu mātuʼa?
2 ʼE tou māʼuʼuli nei ʼi te temi ʼaē kua vave gata ai te ʼu ʼaho fakamuli ʼo te tuʼu ʼaenī. Ohagē ko tona fakakikite, ʼe mole kei maʼu e te hahaʼi ia te ʼofa. Māʼiapē lā ʼi te loto fāmili, ʼe “heʼeʼofa” te hahaʼi, pea natou liliu ʼo “maʼuli galo, heʼe agatonu, . . . heʼe fakatātāʼofi, fekai.” (2 Timoteo 3:1-5) Ko te felāveʼi ʼi te ʼaho fuli mo he ʼu hahaʼi fēia, ʼe ʼi ai tona ʼu fua kovi ki te ʼu aga ʼaē ʼe fai ʼi te ʼu loto fale faka Kilisitiano. Tahi ʼaē meʼa, ʼe faiga ʼaupitō e te ʼu mātuʼa ke natou loto lolomi, ke mole natou fai he ʼu palalau neʼe mole fakakaukauʼi, pea ke mole natou faihala ʼi tanatou fakasiosio tonu.—Loma 3:23; Sake 3:2, 8, 9.
3. ʼE lava pusiaki feafeaʼi e te ʼu mātuʼa tanatou fānau ke natou fiafia?
3 Logolā te ʼu faigataʼaʼia ʼaia, ʼe feala ke pusiaki e te ʼu mātuʼa tanatou fānau ke natou fiafia ʼi te felōgoi mo te ʼAtua. ʼO feafeaʼi? Mo kapau ʼe natou mulimuli ki te tokoni ʼaenī ʼa te Tohi-Tapu: “Ke fai ʼakotou gāue fuli pē ʼaki te ʼofa.” (1 Kolonito 16:14) ʼE moʼoni, ko te ʼofa ʼe “ko he noʼo haohaoa ia ki te logo tahi.” (Kolose 3:14) Tou vakaʼi te ʼu faʼahi e tolu ʼo te ʼofa neʼe fakamatala e te ʼapositolo ko Paulo ʼi tana ʼuluaki tohi ki te kau Kolonito, pea mo tou talanoa ki he ʼu faʼahi tāfito ʼe feala ke fakahā ai e te ʼu mātuʼa te kalitātē ʼaia ʼi tanatou akoʼi tanatou fānau.—1 Kolonito 13:4-8.
ʼE Tonu Ke Kātaki Fualoa Te ʼu Mātuʼa
4. He koʼē ʼe tonu ke kātaki fualoa te ʼu mātuʼa?
4 Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Ko te ʼofa ʼe kātaki fualoa.” (1 Kolonito 13:4) Ko te kupu Faka Keleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “kātaki fualoa,” ʼe faka ʼuhiga ki te kātaki pea mo te tuai ʼi te ʼita. Koteā te ʼu tupuʼaga ʼaē ʼe tonu ai ke kātaki fualoa ai te ʼu mātuʼa? ʼE mahino ia, tokolahi te ʼu mātuʼa ʼe feala hanatou talanoa ki he ʼu tuʼuga tupuʼaga. Tou vakaʼi pē ʼihi ʼi te ʼu tupuʼaga ʼaia. ʼI te agamāhani, ʼe mole kole tuʼa tahi pē e he tamasiʼi ia he meʼa ʼe loto kiai. Logolā te fakafisi fakalelei age e tana ʼu mātuʼa, kae ʼe lagi toe kole liuliuga pē e te tamasiʼi, ʼi tana ʼamanaki ʼaē ke nā tali ia te meʼa ʼaē ʼe loto kiai. ʼE lagi fia fakamatalatala anai e te kau tūpulaga ki tanatou ʼu mātuʼa, ʼe tonu ke nā tuku ke natou fai te meʼa ʼaē ʼe natou loto kiai, kae ʼe ʼiloʼi lelei pē e te ʼu mātuʼa ʼe mole lelei ia. (Tāʼaga Lea 22:15) Pea ohagē pē ko tātou fuli, ʼe tautau fai e te fānau ia te ʼu hala neʼe kua natou fai pē.—Pesalemo 130:3.
5. Koteā ʼaē ʼe feala ke tokoni ki te ʼu mātuʼa ke natou kātaki fualoa?
5 Koteā ʼaē ʼe feala ke tokoni ki te ʼu mātuʼa ke natou kātaki fualoa pea mo loto faʼa kātaki ʼo ʼuhiga mo tanatou fānau? Neʼe tohi fēnei e te Hau ko Salomone: “ ʼE mahino ia, ko te fakasiosio poto ʼa he tagata, ʼe ina fakatuai tona ʼita.” (Tāʼaga Lea 19:11) ʼE loto mahino anai ia te ʼu mātuʼa ʼo ʼuhiga mo te aga ʼo tanatou fānau, mo kapau ʼe natou manatuʼi, neʼe fēia pē foki lā mo nātou, neʼe natou ‘palalau ohagē ko ni ʼu kiʼi tamaliki, neʼe natou manatu ohagē ko ni ʼu kiʼi tamaliki, neʼe natou fakakaukau ohagē ko ni ʼu kiʼi tamaliki.’ (1 Kolonito 13:11) ʼU mātuʼa, ʼe kotou manatuʼi koa takotou fakakinakinaʼi ʼo takotou faʼē peʼe ko takotou tamai ke ina tali hakotou kole ʼe mole ko he kole fakapotopoto? ʼI tokotou temi tūpulaga, neʼe mole kotou manatu koa lā ʼe mole mahino takotou ʼu mātuʼa ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe kotou logoʼi ʼi tokotou loto peʼe ki takotou ʼu fihifihia? Kapau koia, pea ʼe kotou toe mahino anai pe koʼē ʼe fēia te aga ʼo takotou fānau pea he koʼē ʼe ʼaoga ke kotou loto faʼa kātaki pea mo fakamanatuʼi tuʼumaʼu age kiā nātou te ʼu tonu ʼaē kua kotou fai. (Kolose 4:6) ʼE lelei ke kotou tokagaʼi, neʼe ʼui e Sehova ki te ʼu mātuʼa Iselaele ke natou “akoʼi” tana ʼu lao ki tanatou ʼu tamaliki. (Teutalonome 6:6, 7) Ko te kupu Faka Hepeleo ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “akoʼi” ko tona faka ʼuhiga “ke fai putuputu,” “ke fai liuliuga,” “ke fakahū ki tonatou ʼu fakakaukau.” Ko tona faka ʼuhiga ʼaē ʼe tonu anai ki te ʼu mātuʼa ke natou palalau liuliuga pea mo putuputu ki hanatou tamasiʼi, ʼi muʼa ʼo tana ako ʼaē ke ina maʼuliʼi te ʼu lao ʼa te ʼAtua. ʼI te agamāhani, ʼe ʼaoga te fai liuliuga ʼaia moʼo akoʼi ki niʼihi te ʼuhiga ʼo te maʼuli.
6. He koʼē ko he ʼu mātuʼa ʼe kātaki fualoa ʼe mole ko he ʼu mātuʼa ʼe natou tuku tanatou fānau ke natou faʼifaʼitaliha fau?
6 Kae ko he tamai peʼe ko he faʼē ʼe kātaki fualoa, ʼe mole ko he tahi ʼe ina tuku anai ke faʼifaʼitaliha fau tana fānau. ʼE fakatokagaʼi fēnei mai ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua: “Ko he tama ʼe tuku ke faʼitaliha ʼe ina fakaufiufiʼi anai tana faʼē.” Ke mole hoko he meʼa fēia, ʼe toe ʼui fēnei e te tāʼaga lea ʼaia: “ ʼE maʼu te poto ʼaki te kauʼi ʼakau pea mo te akonaki.” (Tāʼaga Lea 29:15) ʼI ʼihi temi, ʼe feala ke fakafihiʼi e te fānau te fakatonutonuʼi ʼo nātou e tanatou ʼu mātuʼa. Kae ko te ʼu fāmili Kilisitiano ʼe mole tonu ia ke liliu ko he temokalasia, ke hagē ko te fānau ʼaē ʼe natou fakagafua ki te ʼu mātuʼa ke natou fai he ʼu lēkula ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke natou fai. Ko Sehova, te Pule lahi ʼo te fāmili, ʼe ina tuku ki te ʼu mātuʼa te maʼua ʼaē ke natou akoʼi pea mo akonakiʼi tanatou fānau ʼaki te ʼofa. (1 Kolonito 11:3; Efeso 3:15; 6:1-4) ʼI tona ʼuhiga moʼoni, ko te akonakiʼi ʼe pipiki ki te tahi agaaga ʼo te ʼofa ʼaē neʼe talanoa kiai Paulo.
ʼE Feafeaʼi Te Akonakiʼi ʼAki Te ʼOfa?
7. He koʼē ʼe akonakiʼi anai e te ʼu mātuʼa agaʼofa tanatou fānau, pea ʼe fakahoko feafeaʼi te akonakiʼi ʼaia?
7 Neʼe tohi e Paulo “ko te ʼofa ʼe . . . agaʼofa.” (1 Kolonito 13:4) Ko te ʼu mātuʼa ʼaē ʼe agaʼofa moʼoni ʼe natou akonakiʼi tanatou fānau mokā ʼe ʼaoga ia te faʼahi ʼaia. Kā natou fai ia te faʼahi ʼaia, pea ʼe natou faʼifaʼitakiʼi ia Sehova. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “ ʼE akonakiʼi e Sehova ia ia ʼaē ʼe ʼofa ki ai.” Kotou tokagaʼi ko te faʼahiga akonakiʼi ʼaē ʼe talanoa kiai ʼi te Tohi-Tapu ʼe mole faka ʼuhiga pē ki te tauteaʼi. ʼE faka ʼuhiga ki te akoʼi ʼo te fānau. Koteā te ʼaoga ʼo te akonakiʼi ʼaia? ʼE ʼui fēnei e Paulo: “ ʼE ina foaki kiā nātou ʼaē neʼe ina akoʼi te fua ʼo te tokalelei, ʼaē ko te faitotonu.” (Hepeleo 12:6, 11) Kā akoʼi e te ʼu mātuʼa tanatou fānau ʼaki he agaʼofa, ʼo mulimuli ki te finegalo ʼo te ʼAtua, ʼe natou foaki kiā nātou te fealagia ʼaē ke natou liliu ko he ʼu hahaʼi lalahi ʼe māʼuʼuli tokalelei pea mo aga faitotonu. Kapau ʼe tali e te fānau “te akonaki ʼa Sehova,” pea ʼe natou maʼu anai te poto, te ʼatamai mālama, pea mo te fakasiosio tonu—ko he ʼu kalitātē ʼe maʼuhiga age ia ʼi te siliva pea mo te ʼaulo.—Tāʼaga Lea 3:11-18.
8. ʼI te agamāhani, koteā tona ʼu fua mokā ʼe mole akonakiʼi e te ʼu mātuʼa tanatou fānau?
8 ʼI te tahi age faʼahi, ʼe mole ko he agaʼofa mo kapau ʼe mole akonakiʼi e te ʼu mātuʼa tanatou fānau. ʼAki te laumālie māʼoniʼoni ʼo Sehova, neʼe tohi fēnei e Salomone: “Ko ʼaē ʼe ina tāʼofi tana kauʼi ʼakau, ʼe fehiʼa ia ki tona foha, kae ki ʼaē ʼe ʼofa ki ai, ʼe ina kumi moʼoni ʼaki te fakatonutonu.” (Tāʼaga Lea 13:24) Ko te fānau ʼaē ʼe lahilahi ake kae ʼe mole akonakiʼi, ʼe natou liliu ʼo manatu pē kiā nātou totonu pea ʼe mole natou fiafia. Kae ko te ʼu fānau ʼaē ʼe agalelei tanatou ʼu mātuʼa kae ʼe natou fakatuʼu he ʼu tuʼakoi, ʼe natou liliu ko he ʼu fānau ʼe gāue lelei ʼi te faleako, mo felōgoi lelei mo te hahaʼi pea mo natou fiafia. ʼE mahino papau ia, ko te ʼu mātuʼa ʼaē ʼe natou akonakiʼi tanatou fānau ʼe natou agaʼofa kiā nātou.
9. Koteā ʼaē ʼe tonu ke akoʼi age e te ʼu mātuʼa Kilisitiano ki tanatou fānau, pea ʼe tonu ke mahino feafeaʼi te fānau ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakamaʼua ʼaia?
9 ʼE feafeaʼi te akonakiʼi ʼo te fānau ʼaki he agaʼofa? ʼE tonu ke fakahā lelei age e te ʼu mātuʼa te ʼu meʼa ʼaē ʼe natou fakamaʼua ki tanatou fānau. Ohagē lā, ko te ʼu fānau ʼa te ʼu mātuʼa Kilisitiano, talu mai tanatou kei liliki, ʼe akoʼi age kiā nātou ia te ʼu pelesepeto tāfito ʼa te Tohi-Tapu pea mo te ʼaoga ʼaē ke natou kau ki te ʼu faʼahi kehekehe ʼo te tauhi moʼoni. (Ekesote 20:12-17; Mateo 22:37-40; 28:19; Hepeleo 10:24, 25) ʼE tonu ke mahino ki te fānau ʼe mole feala ke fetogi ia te ʼu fakamaʼua ʼaia.
10, 11. He koʼē ʼe feala ke tokagaʼi e te ʼu mātuʼa te manatu ʼo tanatou fānau moʼo fakatuʼu he ʼu lēkula ʼi te loto fale?
10 Kae ʼi ʼihi temi, ʼe lagi loto e te ʼu mātuʼa ke natou fai palalau mo tanatou fānau ʼo ʼuhiga mo te ʼu lēkula ʼaē ʼe tonu ke natou mulimuli kiai ʼi te loto fale. Kapau ʼe tuku ki te kau tūpulaga ke natou fakahā tanatou manatu ʼo ʼuhiga mo te ʼu lēkula ʼaia, pea ʼe natou tali anai ke natou fakalogo kiai. Ohagē lā, ʼe feala ke fakatotonu e te ʼu mātuʼa te hola ʼaē ʼe tonu ai ki te fānau ke natou toe liliu mai ki fale mo kapau neʼe ʼolo ʼo haʼele. Peʼe feala ke nā fakagafua ki tanā fānau ke natou filifili te hola pea mo te ʼu tupuʼaga ʼo tanatou filifili te hola ʼaia. Pea ʼe feala ai leva ki te ʼu mātuʼa ke nā fakahā age te hola ʼaē neʼe nā filifili pea mo fakamahino age pe koʼē maʼa nāua ʼe ko he temi lelei ʼaia. Kae ʼe feafeaʼi mo kapau ʼe kehekehe te manatu ʼa te fānau pea mo te manatu ʼa te ʼu mātuʼa, heʼe ko he meʼa ʼe hoko anai? ʼI te tahi ʼu ʼaluʼaga, ʼe lagi tali anai e te ʼu mātuʼa te meʼa ʼaē ʼe loto kiai te fānau, mo kapau ʼe mole fakafeagai ki te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu. Ko tona faka ʼuhiga koa ʼe mole fakahoko e te ʼu mātuʼa tonatou ʼuhiga pule?
11 Moʼo tali ki te fehuʼi ʼaia, tou vakaʼi age muʼa te fakahoko fakaʼofa e Sehova tona pule, ʼi tana felōgoi mo Lote pea mo tona fāmili. ʼI te ʼosi taki e te kau ʼāselo ia Lote, mo tona ʼohoana, pea mo tona ʼu ʼofafine ki tuʼa atu ʼo Sotoma, neʼe natou ʼui fēnei kiā nātou: “[Kotou feholaki] ki te potu fenua moʼugaʼia, naʼa fakaʼauha [koutou]!” Kae neʼe tali fēnei e Lote: “Fakalelei age Sehova, ʼaua naʼa ke fai te faʼahi ʼaia.” Pea neʼe fai e Lote te tahi kole ʼaenī: “Fakalelei age, koʼenī te kolo ʼe ovi mai ke matou feholaki kiai, pea ʼe veliveli ia. Fakalelei age, ʼe feala koa haku hola kiai?” Neʼe koteā te tali ʼa Sehova? Neʼe ina ʼui fēnei: “Koʼenī ʼe au toe fai atu he aga fakaʼapaʼapa ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia.” (Senesi 19:17-23) Neʼe mole fakahoko koa e Sehova tona ʼuhiga pule? Kailoa ia! Neʼe ina tokagaʼi te kole ʼa Lote pea mo ina filifili ke agaʼofa ʼaupitō kiā ia ʼi te faʼahi ʼaia. ʼU mātuʼa, ʼe ʼi ai koa he ʼu lakaga ʼe feala ai ke kotou tokagaʼi te manatu ʼa takotou fānau moʼo fakatuʼu he ʼu lēkula ʼi te loto fale?
12. Koteā ʼaē kā tokoni ki he tamasiʼi ke loto fīmālie?
12 ʼE mahino ia, ʼe tonu ke ʼiloʼi e te fānau te ʼu lēkula pea mo te ʼu fakatūʼā ʼaē kā fai kiā nātou mo kapau ʼe natou talagataʼa ki te ʼu lēkula ʼaia. ʼI te ʼosi tālaga ʼa te ʼu mātuʼa ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakatūʼā ʼaia pea mo fakamahino lelei, ʼe tonu leva ke natou fakalogo ki te ʼu lēkula. ʼE mole agaʼofa anai te ʼu mātuʼa mo kapau ʼe natou ʼui age ki tanatou fānau ʼe fakatūʼā anai nātou kae mole natou fakahoko ki muli age. ʼE ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “Koteʼuhi neʼe mole fakahoko fakavilivili ia te tautea ki he gāue kovi, koia ʼaē kua lotomālohi ai te loto ʼo te ʼu foha ʼo te tagata ke natou fai ia te meʼa ʼaē ʼe kovi.” (Tagata Tānaki 8:11) ʼE moʼoni, ʼe mole lagi fakatūʼā e he tamai peʼe ko he faʼē tana tamasiʼi iā muʼa ʼo te hahaʼi peʼe iā muʼa ʼo tona ʼu kaumeʼa, heʼe feala ke ufiufi ai te tamasiʼi. Kae ʼe logoʼi e te fānau te loto fīmālie pea mo natou fakaʼapaʼapa pea mo ʼoʼofa ʼaupitō ki tanatou ʼu mātuʼa, mokā ʼe natou ʼiloʼi ʼe fakahoko e tanatou ʼu mātuʼa te ʼu meʼa ʼaē neʼe natou fakatuʼutuʼu, māʼiapē lā mokā tonu ke fai he fakatūʼā.—Mateo 5:37.
13, 14. ʼE lava faʼifaʼitaki feafeaʼi e te ʼu mātuʼa ia Sehova mokā natou akoʼi tanatou fānau?
13 Kapau ʼe agaʼofa te ʼu mātuʼa, pea ʼe nā fai anai te fakatūʼā pea mo tona faʼahiga fakahoko ke ʼalutahi mo te agaaga ʼo te tamasiʼi. ʼE manatuʼi fēnei e te fafine ko Pam: “Neʼe kehekehe tamā akonakiʼi ʼo tamā ʼu toe e toko lua. Ko tamā akonakiʼi ia ia ʼaē ʼe lahi neʼe mole tatau ia mo tamā akonakiʼi ia te muli.” ʼE fakamahino fēnei e tona ʼohoana ko Larry: “Ko tamā taʼahine lahi neʼe fia faʼifaʼitaliha pea neʼe hagē neʼe fakalogo pē ia mokā mālohi tamā akonakiʼi ia ia. Kae ko ia ʼaē ʼe muli neʼe fakalogo ʼi te temi ʼaē neʼe mā palalau kiā ia peʼe ʼi tamā sisio fakaʼita age kiā ia.” Koia, ko te ʼu mātuʼa agaʼofa ʼe natou faiga ke natou ʼiloʼi peʼe feafeaʼi te akonakiʼi ʼa te fānau takitokotahi.
14 ʼE tuku e Sehova te faʼifaʼitaki ki te ʼu mātuʼa heʼe ina ʼiloʼi ia te ʼu faʼahi ʼaē ʼe lelei pea mo te ʼu vaivaiʼaga ʼo tana ʼu kaugana takitokotahi. (Hepeleo 4:13) Tahi ʼaē meʼa, kā fakahoko e Sehova te fakatūʼā, pea ʼe mole fefeka fau pea ʼe mole ina tuku ke faʼifaʼitaliha fau. Kae ʼe ina akonakiʼi tuʼumaʼu tana hahaʼi ʼaki he “fakafuafua lelei.” (Selemia 30:11) ʼU mātuʼa, ʼe kotou ʼiloʼi koa te ʼu faʼahi lelei pea mo te ʼu vaivaiʼaga ʼo takotou fānau? ʼE feala koa hakotou fakaʼaogaʼi te faʼahi ʼaia, moʼo akoʼi nātou ʼaki te agaʼofa pea ke ʼi ai hona fua lelei kiā nātou? Kapau koia, pea ʼe kotou fakamoʼoni ai ʼe kotou ʼoʼofa ki takotou fānau.
Kotou Fakaloto Mālohiʼi Ke Natou Fakahā Fakahagatonu Atu Te ʼu Meʼa ʼAē ʼi Tonatou Loto
15, 16. ʼE lava fakaloto mālohi feafeaʼi e te ʼu mātuʼa tanatou fānau ke natou palalau fakahagatonu, pea koteā te faʼahiga fai ʼaē neʼe sio e te ʼu mātuʼa Kilisitiano ʼe lelei ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia?
15 ʼI te tahi faʼahi, ko te ʼofa “ ʼe mole fakafiafia ki te heʼe faitotonu, kae ʼe fakafiafia ʼaki te moʼoni.” (1 Kolonito 13:6) ʼE lava akoʼi feafeaʼi e te ʼu mātuʼa tanatou fānau ke natou ʼoʼofa ki te meʼa ʼaē ʼe faitotonu pea mo te moʼoni? Ko te faʼahi maʼuhiga ʼe tonu ke natou fai, ko te fakaloto mālohiʼi ʼo tanatou fānau ke natou fakahā fakahagatonu age te ʼu meʼa ʼaē ʼi tonatou loto, tatau aipē peʼe faigataʼa ki te ʼu mātuʼa hanatou tali te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakahā age e tanatou fānau. ʼE mahino ia, ʼe fiafia te ʼu mātuʼa mo kapau ko te ʼu manatu pea mo te ʼu meʼa ʼi te loto ʼo tanatou fānau ʼe ʼalutahi mo te ʼu lēkula faitotonu. Kae ʼi ʼihi temi, ʼi te ʼu palalau ʼa te tamasiʼi ʼe feala ke hā ai tana fia fai ki te meʼa ʼaē ʼe kovi. (Senesi 8:21) Koteā ʼaē ʼe tonu ke fai e te ʼu mātuʼa? ʼE mahino ia, ko te ʼuluaki meʼa ʼaē ʼe natou fia fai ʼe ko te fakatūʼā atu aipē ʼo te fānau ʼi tanatou fakahā ia te ʼu manatu ʼaia. Kapau ʼe fēia te aga ʼa te ʼu mātuʼa, pea ʼe lagi fakahā pē anai e te fānau te ʼu meʼa ʼaē ʼe fia logo kiai tanatou ʼu mātuʼa. ʼE moʼoni, ʼe tonu ke fakatonutonuʼi vave he ʼu palalau ʼe heʼe fakaʼapaʼapa, kae ʼe kehekehe te akoʼi ki te fānau peʼe feafeaʼi te palalau ʼaki he aga fakaʼapaʼapa pea mo te fakatotonu age ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke natou fakahā age.
16 ʼE lava fakaloto mālohiʼi feafeaʼi e te ʼu mātuʼa ke palalau fakahagatonu age tanatou fānau? Ko Aleah, ʼaē neʼe tou talanoa kiai ʼi te kamata, ʼe ina ʼui fēnei: “Neʼe mā tuku ke palalau fakahagatonu mai tamā fānau, ʼo mā faiga ke mole mā ʼiʼita mokā nā fakahā mai he ʼu meʼa neʼe mā punamaʼuli ai.” ʼE ʼui fēnei e Tom: “Neʼe mā fakaloto mālohiʼi tamā taʼahine ke palalau faʼifaʼitaliha, māʼiapē lā mokā neʼe mole manatu tahi mo māua. Neʼe mā manatu, kapau ʼe mā tuʼusi tuʼumaʼu pē tana palalau pea mo ina tali fakakinau te meʼa ʼaē neʼe mā loto kiai, pea ʼe ʼita ai anai pea mole ina fakahā mai anai te ʼu meʼa ʼaē ʼi tonā loto. ʼI te tahi age faʼahi, kapau ʼe mā fakalogo kiā ia pea ʼe faigafua anai hana fakalogo kiā māua.” ʼE mahino papau ia, ʼe tonu ke fakalogo te fānau ki tanatou ʼu mātuʼa. (Tāʼaga Lea 6:20) Kae kapau ʼe fai he ʼu felōgoi fakahagatonu, pea ʼe feala ai ki te ʼu mātuʼa ke natou tokoni ki tanatou fānau ke tuputupu tanatou ʼu fealagia fakakaukau. ʼE ʼui fēnei e Vincent, ko tana ʼu tamaliki e toko fā: “Neʼe matou tautau fai palalau ki te ʼu faʼahi ʼaē ʼe lelei pea mo te ʼu faʼahi ʼaē ʼe kovi ʼo he ʼaluʼaga, ke mahino ki tamā fānau peʼe koteā te tonu ʼaē ʼe lelei ke natou fai. ʼAki te faʼahi ʼaia neʼe tuputupu ai tanatou fealagia fakakaukau.”—Tāʼaga Lea 1:1-4.
17. Koteā ʼaē ʼe tonu ke ʼiloʼi papau e te ʼu mātuʼa?
17 ʼE mahino papau ia, ʼe mole feala anai ki te ʼu mātuʼa ke natou mulimuli fakalelei ʼosi ki te ʼu tokoni ʼa te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te akoʼi ʼo tanatou fānau. Kae ʼe feala ke kotou tui papau ʼe fakafetaʼi anai takotou fānau ʼi takotou faiga ʼaē ke kotou akoʼi nātou ʼaki te kātaki fualoa pea mo te agaʼofa. ʼE tapuakina moʼoni anai e Sehova takotou ʼu faiga moʼo fakahoko te faʼahi ʼaia. (Tāʼaga Lea 3:33) Ko te meʼa ʼaē ʼe loto tāfito kiai te ʼu mātuʼa Kilisitiano fuli, ke ako e tanatou fānau te ʼofa lahi kiā Sehova ohagē ko nātou. ʼE lava fakahoko feafeaʼi e te ʼu mātuʼa te fakatuʼutuʼu lelei ʼaia? ʼI te ʼalatike ʼaē kā hoa mai, ʼe talanoa anai ki he ʼu faʼahiga fai ʼo te faʼahi ʼaia.
ʼE Kei Kotou Manatuʼi Koa?
• Ko te fakasiosio tonu ʼe tokoni feafeaʼi ki te ʼu mātuʼa ke natou kātaki fualoa?
• Koteā te pikipikiga ʼo te agaʼofa pea mo te akonakiʼi?
• He koʼē ʼe maʼuhiga ke fepalalau fakahagatonuʼaki te ʼu mātuʼa pea mo te fānau?
[Paki ʼo te pasina 25]
ʼU mātuʼa, ʼe feala koa hakotou manatuʼi pe neʼe feafeaʼi takotou aga ʼi takotou kei liliki?
[Paki ʼo te pasina 26]
ʼE kotou fakaloto mālohiʼi koa takotou fānau ke natou palalau fakahagatonu pea mo palalau faʼifaʼitaliha atu?