Diciembre
Jueves 1 de diciembre
Ni napa duda la? zeeda gaca casi ola stiʼ nisadóʼ ni riné bi cheríʼ chericaʼ (Sant. 1:6).
Zándaca nuu biaje zaca nagana para laanu guiénenu xiixa ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios o guiníʼ íquenu cadi cacabi Jehová ca oración stinu modo rábinu, ne pur nga gápanu duda. Peru pa qué guyúbinu respuesta stícani la? zándaca guirá fe stinu ne guixélenu de Jehová (Sant. 1:7, 8). Ne dede zándaca gunítinu esperanza ni nápanu. Guníʼ apóstol Pablo zeeda gaca esperanza stinu casi ti ancla (Heb. 6:19). Racané ancla ca ti barcu ora nuu tormenta ne para cadi guidxelasaani guié. Peru pa guicá tini cadena ni naaze ancla ca la? zaruuguʼ ni. Zacaca nga laanu, pa gápanu duda ne qué guyúbinu respuesta stícani, zará fe stinu. Pa gucaalúcabe ti binni ni napa duda, zándaca maʼ qué zapa fe lu ca promesa stiʼ Jehová. Qué zanda chuʼnu nayecheʼ pa nápanu duda. w21.02 30 párr. 14, 15
Viernes 2 de diciembre
Gupa Abrahán fe Jehová (Sant. 2:23).
Zándaca napa Abrahán jma de 70 iza dxi bireené familia stiʼ de Ur (Gén. 11:31-12:4). Biaʼ ti gayuaa iza gulézabe ndaaniʼ yoo de lari ne guzabe lu layú ni nuu Canaán. Ne gútibe dxi nápabe 175 iza (Gén. 25:7). Peru qué ñuuyabe dxi bidii Jehová layú ra guzabe que ca xiiñibe. Laaca qué ñuuyabe guidxi ni cabézabe que, Reinu stiʼ Dios. Neca zacá, Biblia ná nuu ladxidoʼbe nayecheʼ dxi gútibe (Gén. 25:8). Neca gúpabe stale guendanagana, guca fe stibe naguidxi ne guyuube dispuestu cuézabe dede ora guni cumplir Jehová guiráʼ ni maʼ guníʼ. ¿Xiñee gunda biʼniʼ huantarbe yaʼ? Purtiʼ biaʼ dxi bibánibe gupa Jehová laabe ne guca xhamigu laabe (Gén. 15:1; Is. 41:8; Sant. 2:22). Cásica Abrahán, laanu laaca cabézanu «guidxi ni napa base naguidxi» (Heb. 11:10). Ne cadi cabézanu cuí guidxi riʼ, purtiʼ lu iza 1914 bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ (Apoc. 12:7-10). Peru cabézanu guni mandar ni lu guidubi Guidxilayú. w20.08 4, 5 párr. 11, 12
Sábadu 3 de diciembre
Casi nisa ni daʼ dede ra jma gueteʼ nga guiráʼ ni racalaʼdxiʼ ladxidóʼ ti hombre guni, peru ti hombre ni riníʼ ique chaahuiʼ nga zanda cuee ni (Prov. 20:5).
Para gucaadiaga chaahuinu sti binni, caquiiñeʼ gácanu humilde ne gápanu paciencia. Guzéʼtenu chonna razón xiñee nabé risaca gúninu ni. Primé, zacá qué zaníʼ íquenu cosa ni cadi dxandíʼ de ca hermanu. Guiropa, purtiʼ zánnanu ximodo runi sentir ca hermanu stinu ne xiñee rúnicabe caadxi cosa. Ndiʼ zacané laanu gánnanu xi cayuni sentírcabe. Ne guionna, pa gudiʼnu lugar gabi tuuxa laanu xi cayaca, zanda gacanenu laa. Nuu biaje qué riene binni xi cayaca dede óraruʼ gabi ni sti binni. Ne nuu tu laa raca nagana para laa guiníʼ xi cayaca pur ni bizaaca dxiqué, pur cultura stiʼ o carácter stiʼ. Peru óraruʼ gábicabe laanu ni cazaacacabe zanda gacanenu laacabe. Zándaca cadi casi zécabe zápacabe confianza laanu ne gábicabe laanu ximodo cayuni sentírcabe. Peru pa gápanu paciencia casi rapa Jehová, zápacabe confianza laanu, ne ra tidiʼ tiempu zábicabe laanu ximodo cayuni sentírcabe. Ora gúnicabe ni, gucaadiaga chaahuinu laacabe. w20.04 15, 16 párr. 6, 7
Domingu 4 de diciembre
Zácaluʼ pescador de binni (Luc. 5:10).
Ruyubi ca benda ca chuʼcaʼ lugar jma galán ne ra nuu ni gocaʼ. Yanna, ¿ñee maca nuu hora naquiiñeʼ cheʼ ca pescador para guinaazecaʼ benda la? Guidúʼyanu xi bizeeteʼ ti hermanu ni nabeza lu isla ni nuu lu Pacífico ora caniʼné ti misioneru. Biʼniʼ invitar hermanu riʼ misioneru ca checaʼ guuzeʼ, para ná misioneru que rabi laabe: «Guidúʼyanu guixíʼ siadóʼ a las nueve». Peru gudxi hermanu que laabe: «Coʼ, cadi hora rábinu nga naquiiñeʼ chuunu, sínuque maca nuu hora riree ca benda ca». Zacaca nga biʼniʼ ca pescador de binni ni bibani lu primé siglu, riyúbicaʼ binni hora zadxélacaʼ laacabe ne ca lugar ra nánnacaʼ nuucabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, ca discípulo stiʼ Jesús biʼniʼ predicarcaʼ ndaaniʼ templu, ndaaniʼ sinagoga, de yoo pur yoo ne ra plaza stiʼ luguiaa (Hech. 5:42; 17:17; 18:4). Laanu laaca naquiiñeʼ gunibiaʼnu costumbre napa binni ni nabeza neza ra runi predicarnu ne naquiiñeʼ guyúbinu laacaʼ hora ne lugar ra zadxélanu laacaʼ (1 Cor. 9:19-23). w20.09 4 párr. 8, 9
Lunes 5 de diciembre
Naquiiñeʼ guininu ni dxandíʼ ne gusihuínninu nápanu amor lu guiráʼ cosa, zacá zácanu casi Cristu, ni naca xaíque stinu (Efes. 4:15).
Ti cosa ni zanda gúninu para gaca xhamígunu Jesús nga guni apoyarnu guiráʼ cambiu ni cayaca ndaaniʼ congregación. Pa gúninu dxiiñaʼ tobi si né ca hermanu ni maʼ gulí Jesús para gapa laanu la? jma zaca xhamígunu Jesús, Xaíque stiʼ congregación (Efes. 4:16). Guzéʼtenu ti ejemplu, cayuuyaʼ xquidxi Dios iquiiñeʼ ca Yoo stiʼ Reinu ca jneza. Nga runi, maʼ guca caadxi congregación tobi si. Ne yanna maʼ qué riniti peʼ stale bueltu ni rudii ca hermanu para guiroobaʼ xhiiñaʼ Dios. Ne pur nga huayuni caadxi publicador stipa para guiaacaʼ guiráʼ cambiu cubi riʼ. Zándaca stale iza bidagulisaa ca hermanu riʼ ndaaniʼ ti congregación si ne maʼ biaacaʼ ca hermanu sticaʼ. Peru yanna maʼ gunábacabe laacaʼ guidxaacaʼ de congregación. Guizáʼ riecheʼ Jesús ora ruuyaʼ runi apoyar ca hermanu leal riʼ decisión ni maʼ gucuaa xquidxi Dios. w20.04 24 párr. 14
Martes 6 de diciembre
Zadindené rey del sur laabe (Dan. 11:40).
Cadinde ruʼ rey del norte ne rey del sur para guihuinni tu laa guni mandar Guidxilayú. Guzéʼtenu ti ejemplu, despué de Segunda Guerra Mundial, bizulú biʼniʼ mandar Unión Soviética ne ca xpinni stale guidxi de Europa. Nga runi, biyubi rey del sur chuʼ tobi si né ejércitu stiʼ xcaadxi guidxi para gácacaʼ ti ejércitu jma nadipaʼ, ne biree láʼ organización ni bizáʼcabe riʼ OTAN. Laaca runiti guiropaʼ rey riʼ stale bueltu para gápacaʼ ejércitu jma nadipaʼ. Huadinde guiropaʼ rey riʼ ora runi apoyarcaʼ guerra ni huayacaʼ ndaaniʼ ca guidxi stiʼ África, Asia ne América Latina. Yanna, lu ca últimu iza riʼ, nabé runibiáʼ binni Rusia ne ca xpinni lu guidubi Guidxilayú. Laaca huadinde guiropaʼ rey riʼ lu Internet. Rey del norte riníʼ riquiiñeʼ rey del sur programa lu computadora para guniná gobiernu stibe ne guniti stale bueltu ne laaca ngaca riníʼ rey del sur de laabe. Ne casi maca bicaa Daniel, cucaalú ruʼ rey del norte xquidxi Dios (Dan. 11:41). w20.05 13 párr. 5, 6
Miércoles 7 de diciembre
Naapiaʼ ziyubeʼ ca dendxuʼ stinneʼ ne zapaʼ laacame (Ezeq. 34:11).
Tiempu bibani profeta Isaías, sicaríʼ gudxi Jehová xquidxi: «¿Ñee zanda gusiaandaʼ ti gunaa baʼduhuiiniʼ stiʼ ne cadi guiá xiiñiʼ ni guyuu ndaaniʼ la? Neca gusiaandaʼ ca gunaa riʼ xiiñicaʼ, naa qué ziuu dxi gusiaandaʼ lii» (Is. 49:15). Cadi guiráʼ biaje ruchaaga Jehová laa né ti gunaa ni napa xiiñiʼ, peru biaje riʼ bíʼnibe ni. Biquiiñebe ni runi sentir ti gunaa pur xiiñiʼ para gusihuínnibe pabiáʼ nadxiibe ca xpínnibe. Stale de ca gunaa ni napa xiiñiʼ zándaca runi sticaʼ ca diidxaʼ ni guníʼ ti hermana láʼ Jasmín, laa guníʼ: «Ora rugádxiluʼ baʼduhuiiniʼ stiluʼ, ruzulú riáʼ ti sentimientu nabé especial entre lii ne laabe ne rindaani guidubi xquendanabánitu». Rudii Jehová cuenta ora rusaana tobi de ca xiiñiʼ de guni predicar ne de cheʼ reunión. Stale de ca hermanu ni nadxiinu riʼ, ribiguétacabe ndaaniʼ congregación ne ridxaagalunu laacabe né stale guendanayecheʼ. Racalaʼdxiʼ Jehová guibiguétacabe ra nuu, ne laanu laaca ngaca racaláʼdxinu gúnicabe (1 Ped. 2:25). w20.06 18 párr. 1-3
Jueves 8 de diciembre
Guiduyadxinu ca cosa ni qué rihuinni. Purtiʼ tobi zidiʼdiʼ si ca cosa ni rihuinni, peru qué ziuu dxi guinitilú ca cosa ni qué rihuinni (2 Cor. 4:18).
¿Ñee nuu tesoro ni qué rihuinni la? Nuu; ne ca tesoro ni qué rihuinni nga ca ni jma risaca. Lu Sermón del Monte guníʼ Jesús jma risaca ca tesoro ni nuu guibáʼ que ca cosa ni napa binni. Ne laaca guniʼbe: «Ra nuu tesoro stiluʼ, racaca nuu ladxidoʼloʼ» (Mat. 6:19-21). Rucaa ladxidoʼno laanu guyúbinu ca cosa ni zeeda gaca casi tesoro para laanu o ca ni nabé rusisácanu. Ne rutálenu «tesoro guibáʼ» ora ribáninu modo ná Dios ne riuuláʼdxibe ni rúninu. Cásica maca guníʼ Jesús, guirutiʼ ne gastiʼ zanda gunduuxeʼ o cuanaʼ ca tesoro riʼ. Cayabi apóstol Pablo laanu «guiduyadxinu ca cosa ni qué rihuinni» (2 Cor. 4:17, 18). Lade ca cosa o ca tesoro ni qué rihuinni zeeda ca ndaayaʼ ni chiguicaanu lu Guidxilayú cubi ni maʼ guníʼ Dios chigudii laanu. ¿Ñee cusihuínninu rudiʼnu xquixe peʼ pur ca regalu ni qué rihuinni riʼ la? w20.05 26 párr. 1, 2
Viernes 9 de diciembre
Ziaba ca ni rusiideʼ casi riaba nisaguié (Deut. 32:2).
Ni bisiidiʼ Moisés ca israelita que biquidxi ni fe sticaʼ ne gucaneni laacaʼ casi racané ti nisaguié dé guixi gáʼ. Yanna laanu yaʼ, ¿xi zanda gúninu ti gacané guiráʼ ni gusíʼdinu tuuxa? Ora guni predicarnu de yoo pur yoo o ca lugar ra nuu stale binni, iquiiñenu Biblia para gusíʼdinu binni lá Dios. Zanda iquiiñenu ca herramienta ni nápanu para gusisácanu Jehová, casi ca publicación risaca ni nápanu, ca videu stinu ne gusíʼdinu laacabe ximodo chúʼcabe lu sitiu de Internet stinu. Ra tiica si nuunu, pa ra dxiiñaʼ, ra scuela o ziyuni viajarnu, guyúbinu modo guinínenu binni de Dios ni nadxiinu laanu ne modo laabe. Guininu de ca cosa ni chigúnibe lu Guidxilayú riʼ ne para binni. Ne zándaca ora gunadiaga binni de laacani gudiicaʼ cuenta pabiáʼ nadxii Jehová laacaʼ. Cada biaje gusíʼdinu ni dxandíʼ de Bixhózenu ni nadxii laanu la? cayacanenu para gaca santificar labe, ne rusihuínninu cadi dxandíʼ guiráʼ ni rusiidicabe de laabe. Gástiruʼ sti cosa ni jma rusiecheʼ binni que gunadiaga mensaje ni zeeda lu Biblia (Is. 65:13, 14). w20.06 10 párr. 8, 9
Sábadu 10 de diciembre
Laibiguetaʼ ra nuaaʼ, ne naa zabiguetaʼ ra nuutu (Mal. 3:7).
¿Gunáʼ nga ca cualidad ni caquiiñeʼ gusihuínninu pa racaláʼdxinu gacanenu tuuxa ni napa gana guibiguetaʼ ra nuu Jehová? Guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de parábola stiʼ hijo pródigo (Luc. 15:17-24). Ora beeda xpiaaniʼ joven riʼ gudixhe ique guibiguetaʼ ra lidxi. Dede bixooñeʼ bixhózebe para guidxaagalú laabe ne gudiidxi laabe né stale cariñu para gusihuinni nadxiiruʼ laabe. Nabé bichiiñaʼ conciencia stiʼ joven riʼ laa ne guníʼ ique maʼ qué runi merecer gapa bixhoze laa casi xiiñiʼ. Peru biá hombre riʼ xiiñiʼ ora biʼyaʼ dxandíʼ nuube arrepentidu. Nga runi, rábibe ca siervu stibe gúnicaʼ ti guendaró ne biʼniʼ mandarbe ugacucabe laabe ti lari de ni jma galán. Sicaríʼ bisihuínnibe cadxaagalube xiiñibe casi familia stibe ni nadxiibe. Zeeda gaca Jehová casi padre ni riete lu parábola riʼ. Nadxiibe ca hermanu stinu ni nuu inactivu ne racaláʼdxibe guibiguétacaʼ ra nuube. Pa chinándanu ejemplu stibe la? zanda gacanenu ca hermanu riʼ guibiguétacaʼ. Para ganda gúninu ni, caquiiñeʼ gápanu paciencia, guni sentirnu ni runi sentírcabe ne gannaxhiinu laacabe. w20.06 25, 26 párr. 8, 9
Domingu 11 de diciembre
Pa qué guixéletu de ni rusiideʼ, dxandíʼ peʼ discípulo stinneʼ laatu; zunibiaʼtu ni dxandíʼ, ne zuni ni dxandíʼ riʼ laatu libre (Juan 8:31, 32).
Jesús guníʼ nuu tu laa ziuulaʼdxiʼ guiziidiʼ ni dxandíʼ ne zacaa ni né «guendanayecheʼ», peru zianda fe sticaʼ ora guidxaagalucaʼ guendanagana (Mat. 13:3-6, 20, 21). Zándaca qué ziénecabe zápacabe guendanagana ne zadíʼdicabe prueba pa gácacabe xpinni Jesús (Mat. 16:24). O zándaca guiníʼ íquecabe qué rapa ca xpinni Cristu problema. Peru, ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, nagana nga cadi gapa binni problema. Ne zanda guizaacanu xiixa ne pur laani maʼ cadi chuʼnu nayecheʼ ti tiempu (Sal. 6:6; Ecl. 9:11). ¿Ximodo rusihuinni stale de ca xpinni Jehová nuucaʼ seguru maʼ bidxélacaʼ ni dxandíʼ? Purtiʼ qué rirá fe stícabe ora guniná ti hermanu laacabe ne ora guni xiixa ni cadi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu (Sal. 119:165). Ne cada prueba tídicaʼ, lugar de guirá fe sticaʼ laga jmaruʼ si naguidxi raca ni (Sant. 1:2-4). Laaca caquiiñeʼ gaca fe stinu naguidxi. w20.07 8 párr. 1; 9 párr. 4, 5
Lunes 12 de diciembre
Pa cayaadxaʼ sabiduría tuuxa de laatu la? guinabaʼ ni Dios (Sant. 1:5).
Ante guzulunu guidúʼndanu Biblia, guinábanu Jehová gacané laanu cueendunu ni galán lu ni chiguidúʼndanu. Guzéʼtenu ti ejemplu, pa cuyúbinu guni chaahuinu xiixa guendanagana, guinábanu Jehová gacané laanu guidxélanu lu Biblia principiu ni gacané laanu (Filip. 4:6, 7). Bizáʼ Jehová laanu para ganda guxuíʼlunu. Nga runi, ora cadúʼndanu xiixa relatu ni zeeda lu Biblia, guxuíʼlunu laanu nga binni ni cayete lu relatu ca. Gúninu stipa guidúʼyanu ni bíʼyabe ne guni sentirnu ni biʼniʼ sentirbe. Despué, guiníʼ íquenu lu ni cadúʼndanu ne xi rusiidiʼ ni laanu. Racaneni laanu guiene chaahuinu tema ni cadúʼndanu. Pa guidúʼndanu Biblia sin guiníʼ íquenu zeeda gácani casi ora nidúʼyadxinu reeche ndase ca pieza stiʼ ti rompecabeza lu ti mexaʼ. Nga runi risaca guiníʼ íquenu lu ni cadúʼndanu. w21.03 15 párr. 3-5
Martes 13 de diciembre
Cada guneʼ orar Dios ridxíʼ ne huaxhinni rinabaʼ gacanebe lii ne rudieeʼ xquixe peʼ laabe (2 Tim. 1:3).
Pa niníʼ ique Pablo nicaa sti decisión dxiqué la? zándaca qué nuseguyoocabe laa. Ñándaca nidxiichinebe ca hombre de provincia stiʼ Asia ni bidxiideche laabe ne maʼ qué ñápabe confianza ca xhamígube. Peru qué ñúnibe nga. Neca nánnabe zuuticabe laabe, ni jma risaca para laabe nga gusisácabe Jehová. Guluube gana xcaadxi ne biʼniʼ orarbe Jehová de guidubi ladxidoʼbe. Qué ñuube triste purtiʼ bisaana xcaadxi laabe, sínuque bidiibe xquixe peʼ ca xhamígube ni gucané laabe. Laaca qué nusaana de ñuni estudiarbe Stiidxaʼ Dios (2 Tim. 3:16, 17; 4:13). Ne ni jma risaca, nanna Pablo nadxii Jehová ne Jesús laa. w21.03 18 párr. 17, 18
Miércoles 14 de diciembre
Cásica riaaxha guixi malu ne rucaaguícabe laa, zacaca zaca dxi guiluxe tiempu que (Mat. 13:40).
Ti tiempu despué de bizulú guiropa siglu de ca dxi stinu, bizulú guyuu stale cristianu falsu ndaaniʼ congregación stiʼ Dios. Bisiidicabe cosa ni cadi dxandíʼ ne maʼ qué nusiidicabe ni ná Stiidxaʼ Dios. Dede tiempu que hasta ra maʼ ziluxe siglu diecinueve, qué ñapa diʼ Dios ti grupu de xpinni lu Guidxilayú riʼ. Bizulú bidale binni ni cadi dxandíʼ xpinni Cristu casi rindani guixi malu, ne pur nga maʼ qué ñanna binni tuu nga ca ni dxandíʼ xpinni Cristu (Mat. 13:36-43). ¿Xiñee risaca ni bizéʼtenu riʼ yaʼ? Purtiʼ ni riete lu capítulo 11 stiʼ libru de Daniel rusihuinni ni ti cosa: ora riete de rey del norte ne rey del sur cadi caníʼ diʼ ni de ca gobernante o ca gobiernu ni guyuu entre guiropa siglu hasta ra maʼ ziluxe siglu diecinueve. Purtiʼ lu ca iza ni bizéʼtenu riʼ qué ñapa diʼ Dios ti grupu organizadu de xpinni lu Guidxilayú riʼ para nucaalúcabe. Peru bihuinni rey del norte ne rey del sur ra maʼ ziluxe siglu diecinueve. w20.05 3 párr. 5
Jueves 15 de diciembre
Maʼ biʼniʼ invadir ti nación guidxi stinneʼ (Joel 1:6).
Guníʼ Joel zunitilú ti plaga de langosta guidxi Israel ne zocaʼ guiráʼ ni nuu neza ra zidíʼdicaʼ (Joel 1:4). Pur stale iza, biénenu caníʼ profecía riʼ de xquidxi Jehová, purtiʼ runi predicarcaʼ casi ora ñácacaʼ stale langosta ni guirutiʼ qué randa rucueeza. Guníʼ íquenu zunduuxe dxiiñaʼ stinu guidubi ti «guidxi», o ca binni ni runi ni ná ca xaíque yuʼduʼ. Peru ora guidúʼndanu contextu stini, rudiʼnu cuenta caquiiñeʼ guchaʼnu modo riénenu profecía riʼ. Guidúʼyanu xi guníʼ Jehová lu Joel 2:20: «Ni zeeda de ladu guiáʼ que [o plaga de langosta] ziniaʼ laa zitu de laatu». Pa runi representar ca langosta riʼ ca testigu stiʼ Jehová, ca ni runi predicar ne racané binni gaca discípulo casi biʼniʼ mandar Jesús, ¿xiñee ziné Jehová laacabe zitu yaʼ? (Ezeq. 33:7-9; Mat. 28:19, 20). Nanna dxíchinu qué riné Dios ca xpinni ni ruzuubaʼ diidxaʼ zitu, sínuque rinebe tuuxa o xiixa ni cucaalú laacaʼ. w20.04 2, 3 párr. 3-5
Viernes 16 de diciembre
Pa cayaadxaʼ sabiduría tuuxa de laatu la? guinabaʼ ni Dios (Sant. 1:5).
¿Xi naquiiñeʼ gúninu pa qué guicabi Jehová ca oración stinu ora rábinu yaʼ? Santiago ná cadi gusaana de guinábanu ni Dios. Qué zadxichiné diʼ Jehová laanu pa siempre guinábanu laa sabiduría para guni huantarnu ca prueba tídinu, sínuque né stale guendanachaʼhuiʼ zudiibe ni laanu (Sal. 25:12, 13). Nanna Jehová xi prueba cadídinu, riabe ne racaláʼdxibe gacanebe laanu. ¿Cadi dxandíʼ rusiecheʼ nga laanu la? Peru ¿ximodo rudii Jehová laanu sabiduría yaʼ? Riquiiñebe Stiidxabe (Prov. 2:6). Nga runi naquiiñeʼ guni estudiarnu Biblia ne ca publicación. Peru cadi naquiiñeʼ si gánnanu stale de lu Biblia. Laaca naquiiñeʼ gúninu ni ná ca conseju stiʼ Jehová lu xquendanabáninu. Santiago guníʼ: «Laguni ni ná Stiidxaʼ Dios ne cadi gucaadiágasitu ni ná ni» (Sant. 1:22). Ora rúninu ni ná ca conseju stiʼ Dios lu xquendanabáninu, rácanu binni nachaʼhui, ni riuu razón ne ni riáʼ (Sant. 3:17). Racané ca cualidad riʼ laanu para cadi gusaana de chuʼnu nayecheʼ ora ridxaagalunu xiixa prueba. w21.02 29 párr. 10, 11
Sábadu 17 de diciembre
Pa jneza cayuni cada parte stiʼ ti cuerpu dxiiñaʼ la? jneza zaniisi binni (Efes. 4:16).
Jma nagueenda guni progresar ti estudiante ne chúʼnisa ora racané interu congregación laa. Zanda gacané ca publicador para guiroobaʼ congregación. Ti precursora guníʼ: «Nuu ti refrán ni ná caquiiñeʼ gacané ti guidxi para guiniisi ti xcuidi. Ne ngaca nga rizaaca né dxiiñaʼ de gúninu discípulo, caquiiñeʼ gacané congregación para guidxiña ti estudiante Jehová». Para guiniisi ti xcuidihuiiniʼ la? racané familia stibe, ca xhamígube ne ca maestru stibe purtiʼ riguucaʼ gana ne rusiidicaʼ laabe. Zacaca nga rizaaca né ti estudiante, zanda gacané ca publicador laabe para chúʼnisabe ra gudiicaʼ conseju laabe, cuʼcaʼ gana ne gácacaʼ ti ejemplu galán para laabe (Prov. 15:22). Pa cudiʼnu estudiu ti binni, ¿xiñee naquiiñeʼ gudiʼnu lugar gacané xcaadxi publicador laabe yaʼ? Purtiʼ zacané ni laabe chuʼbe jma gaxha de Jehová. w21.03 8 párr. 1-3
Domingu 18 de diciembre
Pa guininu «Qué rucheʼnu», caguítenu laca laanu ne gastiʼ ni dxandíʼ luguianu (1 Juan 1:8).
Guiranu ca xpinni Cristu, ca joven ne ca ni huaniisi, caquiiñeʼ chuʼnu cuidadu para cadi guiníʼ íquenu zanda gúninu cosa malu ne gúninu ni ná Jehová. Guníʼ apóstol Juan ca diidxaʼ riʼ ora bisiene qué zanda sáʼ tuuxa lu ni dxandíʼ ne guni cometer pecadu sexual (1 Juan 1:6). Pa racaláʼdxinu chuulaʼdxiʼ Jehová ni rúninu yanna ne lu ca dxi ni zeeda ca, cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu ruuyabe guiráʼ ni rúninu. Ne guirutiʼ zanda guni cometer ti pecadu nagaʼchiʼ, purtiʼ ruuyaʼ Jehová guiráʼ ni cazaaca (Heb. 4:13). Laaca caquiiñeʼ gucáʼnanu modo ruuyaʼ binni pecadu. Tiempu bibani Juan, bisiidiʼ ca apóstata zanda guni cometer tuuxa ti pecadu ne zándaruʼ gaca xhamigu Dios. Tiempu riʼ, laaca zacaca riníʼ ique stale binni. Riniʼcaʼ runi crecaʼ Dios, peru qué riuuláʼdxicaʼ ni rusiidibe de pecadu, jmaruʼ si de tema ni caníʼ de sexo. Para Jehová la? ti pecadu nga ca práctica sexual, peru nuu tu ná zanda guni practicar binni cani pa nga nga ni racalaʼdxiʼ. w20.07 22 párr. 7, 8
Lunes 19 de diciembre
Cadi guinísinu nadxiinu stobi, sínuque gannaxhiinu de dxandíʼ ne gusihuínninu (1 Juan 3:18).
¿Ñee runi defendernu ca hermana stinu ora caquiiñecaʼ ni la? Guzéʼtenu ti cosa ni zanda guizaaca. Ti hermana ni cadi Testigu xheelaʼ, maʼ huadxí rindá ra reunión ne casi guiluxe ni maca zibiʼ. Ne huaxiéʼ biaje rinebe ca xiiñibe reunión. Nga runi nuu tu laa ruzulú runi criticar laabe, riniʼcaʼ xiñee qué rábibe xheelabe gudii lugar chinebe ca xiiñibe reunión. Peru laabe cayúnibe guiráʼ ni nuu lu nabe. Ne nuu ora rabi xheelabe laabe gúnibe xiixa ni cadi cabézabe ne caquiiñeʼ guni respetarbe xheelabe pa qué naʼ cheʼ ca xiiñicabe reunión. Pa guni felicitarnu laabe pur stipa ni cayúnibe ne guinínenu xcaadxi hermanu de stipa ni cayúnibe, zándaca maʼ qué zuni criticar guirutiʼ laabe. Laaca naquiiñeʼ guʼyaʼ ca ancianu xi caquiiñeʼ ca hermana. Nánnacabe ruuyaʼ Jehová ximodo runi tratárcabe ca hermana (Sant. 1:27). Nga runi, rinándacabe ejemplu stiʼ Jesús, qué riguíxhecabe regla sínuque riénecabe laacaʼ (Mat. 15:22-28). Ora ruyúbicabe modo gacanécabe ca hermana, racanécabe laacaʼ chuʼcaʼ nayecheʼ. w20.09 24, 25 párr. 17-19
Martes 20 de diciembre
Cayabi Dios rey Nabucodonosor xi chiguizaaca (Dan. 2:28).
Guca profeta Daniel ti hombre humilde, ne biyubi gacané Jehová laa. Guzéʼtenu ti ejemplu, dxi biquiiñeʼ Jehová laabe para guiniʼbe xi riníʼ bacaandaʼ gupa Nabucodonosor la? qué niníʼ Daniel laa biʼniʼ ni, sínuque gúcabe humilde ne guniʼbe Jehová nga biʼniʼ ni (Dan. 2:26-28). Ndiʼ rusiidiʼ laanu, pa riuulaʼdxiʼ ca hermanu ca discursu ni rudiʼnu o ribeendunu ni galán ora runi predicarnu, caquiiñeʼ guininu Jehová nga racané laanu. Gácanu humilde ne gánnanu qué zanda gúninu gastiʼ pa qué gacané Jehová laanu (Filip. 4:13). Pa gúninu ni, zinándanu ejemplu sicarú bisaana Jesús purtiʼ laa siempre biyubi gacané Jehová laa (Juan 5:19, 30). Qué ñuu dxi ñaxha Jesús autoridad ni napa Bixhoze ni nuu guibáʼ. Filipenses 2:6 ná «qué niníʼ íquebe ñuube lugar stiʼ [Dios], ne ñácabe biaʼca laa». Gúnnabe pa guidubi rindá autoridad stibe, biʼniʼ respetarbe autoridad stiʼ Bixhózebe ne bizuubabe stiidxaʼ. w20.08 11 párr. 12, 13
Miércoles 21 de diciembre
Nga runi laguxooñeʼ ti ganda guni ganartu (1 Cor. 9:24).
Nuu hermanu ni cuxooñeʼ lu carrera ni ziné lu guendanabani ridxaagalucaʼ sti tipu guendanagana. Zándaca gaca nagana para xcaadxi guiene laacabe. Pa rucueeza ca guendanagana stinu laanu o riníʼ íquenu qué riénecabe laanu zanda cuʼ relatu stiʼ Mefibóset gana laanu (2 Sam. 4:4). Neca huarabe biʼniʼ huantarbe ora guníʼ ique rey David xiixa ni cadi dxandíʼ de laabe. Neca cadi Mefibóset nga biyubi gapa ca guendanagana que, qué nudiibe lugar nibeecani gana laabe, sínuque bisisácabe ca cosa galán ni nápabe. Bidiibe xquixe peʼ David pur guca nachaʼhuiʼ né laabe (2 Sam. 9:6-10). Ngue runi qué nidxiichibe ne qué nidaabe xiana ora guníʼ ique David cosa ni cadi dxandíʼ de laabe. Ne qué nudiibe lugar nibeecani gana laabe o nucaacani laabe nugaanibe donda Jehová. Ni jma gucuá íquebe nga gacanebe rey ni maʼ gulí Dios (2 Sam. 16:1-4; 19:24-30). Gunabaʼ Jehová guicá ejemplu galán stiʼ Mefibóset lu Biblia para gacaneni laanu (Rom. 15:4). w20.04 26 párr. 3; 30 párr. 18, 19
Jueves 22 de diciembre
Rúninedu Dios dxiiñaʼ (1 Cor. 3:9).
Zándaca ndaaniʼ congregación ra riuunu nuu hermanu misioneru, precursor especial o precursor regular. Runi predicar ca hermanu riʼ de tiempu completu ne racané binni gaca discípulo. Neca huaxiéʼ bueltu ne cosa nápacaʼ, rudii Jehová laacaʼ stale ndaayaʼ (Mar. 10:29, 30). ¿Cadi dxandíʼ riéchenu purtiʼ nuu ca hermanu riʼ ndaaniʼ congregación ra riuunu la? Yanna, ¿ñee ca hermanu si ni maʼ guca nombrar ne ca ni cayuni dxiiñaʼ de tiempu completu nga ca ni jma risaca ndaaniʼ congregación la? Coʼ. Cada publicador nga risaca para Jehová ne para congregación (Rom. 10:15; 1 Cor. 3:6-8). Ne zacá ni purtiʼ tobi de ca cosa jma risaca ndaaniʼ congregación nga gacanenu binni gaca discípulo stiʼ Cristu (Mat. 28:19, 20; 1 Tim. 2:4). Guiráʼ ca publicador, ca ni maʼ guyuunisa ne ca ni caʼruʼ, rúnicaʼ stipa para gúʼyacaʼ dxiiñaʼ riʼ casi ti cosa ni jma risaca lu xquendanabánicaʼ (Mat. 24:14). w20.08 21 párr. 7, 8
Viernes 23 de diciembre
Qué ziuu dxi guixeleʼ de laatu dede ora guiluxe guidxilayú riʼ (Mat. 28:20).
Casi riete lu textu ni cadúʼndanu yannadxí, ora guidxaagalunu xiixa guendanagana, zacané Jesús laanu gudxíʼlunu ni. ¿Xiñee riguixhedxí ca diidxaʼ guníʼ Jesús ladxidoʼno yaʼ? Purtiʼ guiranu ridxaagalunu guendanagana. Casi ora rati ti familia stinu, zándaca tidiʼ iza ne nanaruʼ nuu ladxidoʼno. Nuu tu laa cadiʼdiʼ ra nagana purtiʼ maʼ nagola. Ne xcaadxi cayacaná purtiʼ nápacaʼ depresión. Neca zacá nápanu stipa para gudxíʼlunu ca guendanagana nápanu purtiʼ «qué ziuu dxi» gusaana Jesús laanu stúbinu dede ca dxi jma nagana tídinu (Mat. 11:28-30). Biblia ná riquiiñeʼ Jehová ca ángel para gacanecaʼ laanu (Heb. 1:7, 14). Guzéʼtenu ti ejemplu, racané ne runi guiar ca ángel laanu ora runi predicarnu ca noticia galán ra nuu «guiráʼ nación, tribu, idioma ne guidxi» (Mat. 24:13, 14; Apoc. 14:6). w20.11 13, 14 párr. 6, 7
Sábadu 24 de diciembre
Casi nisa ni daʼ dede ra jma gueteʼ nga guiráʼ ni racalaʼdxiʼ ladxidóʼ ti hombre guni, peru ti hombre ni riníʼ ique chaahuiʼ nga zanda cuee ni (Prov. 20:5).
Racaláʼdxinu guiene estudiante stinu lu Stiidxaʼ Dios nga zeeda guiráʼ ni caziidiʼ (1 Tes. 2:13). Para ganda gúninu ni, guinábanu laabe guiniʼbe de ni caziidibe. Lugar de gusiénenu laabe guiráʼ ca textu stiʼ Biblia, guinábanu laabe gusiénebe caadxi de laacani. Gacanenu laabe para gánnabe ximodo zanda gúnibe ni caziidibe lu xquendanabánibe. Guinabadiidxanu laabe para gánnanu xi riníʼ íquebe de ca textu stiʼ Biblia ni gúʼndabe (Luc. 10:25-28). Ca ndiʼ nga ni zanda guinabadiidxanu laabe: «¿Xi cualidad stiʼ Jehová bíʼyaluʼ ora bíʼndaluʼ versículo riʼ?», «¿Ximodo zanda gacané versículo riʼ lii?», «¿Ximodo runi sentirluʼ pur ni biziidiluʼ?». Galán nga guiziidibe stale cosa, peru ni jma galán nga gannaxhiibe ni caziidibe ne gúnibe ni lu xquendanabánibe. Nga runi, naquiiñeʼ gudiʼnu lugar gusiidiʼ Biblia. Ne para gácanu ti maestru ni nanna gusiidiʼ la? caquiiñeʼ gácanu humilde. w20.10 15 párr. 5, 6
Domingu 25 de diciembre
Bidxiibaʼ biidxiʼ stiluʼ siadóʼ, ne cadi gusaanadxiluʼ naluʼ dede ora gaca huadxí (Ecl. 11:6).
Zanda chuʼnu seguru zaluxe dxiiñaʼ de gaca predicar ora maʼ gudixhe Jehová ni. Guiníʼ íquenu ni bizaaca ca dxi bibani Noé. Bisihuinni Jehová maʼ nanna pora chiguni xiixa. Ti gayuaa gande iza ante maca nánnabe padxí gaca Diluvio que. Caadxi iza despué gunábabe Noé guzáʼ ti arca. Biaʼ cuarenta o cincuenta iza gudiʼdiʼ para bizáʼ Noé arca que, guizáʼ bíʼnibe dxiiñaʼ. Neca qué nucaadiaga binni laabe, qué nusaana de ñuni predicarbe dede ora guníʼ Jehová maʼ zanda chúʼcabe ndaaniʼ arca que. Ne dxi gudixhe Jehová ni, biteeguʼ puertaʼ stiʼ arca que (Gén. 6:3; 7:1, 2, 16). Maʼ cadi candaa, zaníʼ Jehová maʼ qué zaca predicar, casi xa ñaca «zuteegube puertaʼ» stiʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ ne zedanebe ti Guidxilayú cubi ra gaca ni jneza. Laga cabézanu guedandá dxi ca la? chinándanu ejemplu stiʼ Noé, ne xcaadxi xpinni Dios ca ni qué nusaanadxí náʼ. Guicá íquenu xhiiñanu, gápanu paciencia ne gápanu fe Jehová ne ca promesa stiʼ. w20.09 13 párr. 18, 19
Lunes 26 de diciembre
Gaca guiráʼ cosa jneza ne gaca ni né orden (1 Cor. 14:40).
Pa ñaca qué ñuu autoridad ndaaniʼ ti familia la? qué ñuu diʼ orden ndaaniʼ ni ne guirutiʼ nibani nayecheʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, pa ñaca qué ñuu autoridad ndaaniʼ ti familia, qué ñánnanu tu laa naquiiñeʼ guicaa xiixa decisión ne guʼyaʼ ximodo gácani. Pa jneza biʼniʼ Dios ora bidii autoridad hombre, ¿xiñee runi tratar stale hombre xheelaʼ mal ne ruquiichináʼ laacabe yaʼ? Purtiʼ qué rinanda stale hombre ca principiu ni rudii Jehová para ca familia ne jma riuuláʼdxicaʼ chinándacaʼ costumbre ne tradición sticaʼ. Laaca zándaca runi tratárcabe xheelacabe mal para gúnicabe ni riuuláʼdxicabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca guquiichináʼ ti hombre xheelaʼ para guni sentir jma risaca o para gusihuinni «dxandíʼ hombre laa». Zándaca guiníʼ íquebe neca qué zanda gucaabe xheelabe gannaxhii laabe, peru zanda gucaabe laa guidxibi laabe. Nuu tu laa ruchibi xheelaʼ para guni controlar laabe. Ora runi ti hombre ca ni bizéʼtenu riʼ, rusihuinni qué rusisaca ne qué runi respetar xheelaʼ ne cadi cayuni ni ná Jehová (Efes. 5:25, 28). w21.02 3 párr. 6, 7
Martes 27 de diciembre
Laga culaatu guiráʼ ni riguu xizaa laatu luguiabe, purtiʼ rizaaláʼdxibe laatu (1 Ped. 5:7).
Zatadxí ladxidoʼloʼ pa guni orarluʼ Jehová ora nápaluʼ stale guendanagana. Zacabi Jehová oración stiluʼ ra gudii paz lii «dede guirutiʼ zanda guiene ximodo ni» (Filip. 4:6, 7). Riquiiñeʼ Jehová espíritu santu stiʼ para quixhedxí ladxidoʼno (Gál. 5:22). Ora guni orarluʼ Jehová, bixheleʼ ladxidoʼloʼ nezalube. Gudxi laabe xi problema nápaluʼ ne xi rucaa cani lii guni sentirluʼ. Pa zanda gaca chaahuiʼ ni, gunabaʼ laabe guendabiaaniʼ ne stipa para guni chaahuiluʼ ni. Ne pa qué zanda gaca chaahuiʼ ni, gunabaʼ laabe gacanebe lii cadi chuʼ xhaataluʼ xizaa. Pa gábiluʼ Jehová xi peʼ cazaacaluʼ ora guni orarluʼ, ra tidiʼ tiempu zuuyaluʼ ximodo guicábibe lii. Pa gúʼyaluʼ cadi cacábibe lii, cadi guireeluʼ gana. Racalaʼdxiʼ Jehová gábiluʼ laa xi guiráʼ cazaacaluʼ ora guni orarluʼ ne cadi gusaana de gúniluʼ ni (Luc. 11:8-10). w21.01 3 párr. 6, 7
Miércoles 28 de diciembre
Gudxi Jesús laacaʼ: «Cadi guiráʼ tu zanda guni ni canieeʼ riʼ, sínuque ca ni napa si don riʼ» (Mat. 19:11).
Ndaaniʼ congregación ra riuunu, nuu guendaxheelaʼ ni napa xiiñiʼ, ne laaca nuu hermanu ne hermana ni caʼruʼ guichaganáʼ. ¿Ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca solteru riʼ yaʼ? Guidúʼyanu ximodo biiyaʼ Jesús guiaana binni solteru. Dxi guyuube lu Guidxilayú riʼ, qué nichaganabe, biquiiñebe tiempu stibe para guni predicarbe ne ngue nga ni jma bisaca para laabe. Qué nusiidibe caquiiñeʼ guichaganáʼ ca xpínnibe o gácacaʼ solteru. Peru guniʼbe ziuu tu laa zaguixhe ique cadi guichaganáʼ (Mat. 19:12). Biʼniʼ respetarbe ca ni caʼruʼ guichaganáʼ ne qué niníʼ íquebe qué risácacaʼ o cayaadxaʼ xiixa lu xquendanabánicaʼ. Cásica Jesús la? apóstol Pablo laaca solteru laa ne biʼniʼ xhiiñaʼ Dios. Qué nusiidibe cadi jneza nga guichaganáʼ binni. Gúnnabe cada binni nga cuí xi guni. w20.08 28 párr. 7, 8
Jueves 29 de diciembre
Dios nga guendarannaxhii (1 Juan 4:16).
Xadxí bibani apóstol Juan ne bizaacabe stale cosa. Gudíʼdibe ra nagana ni ñándaca nusirá fe stibe. Peru bíʼnibe stipa gúnibe ni biʼniʼ mandar Jesús, gannaxhiibe ca hermanu stibe. Gunna dxichi Juan nadxii Jehová ne Jesús laa ne zudiicaʼ stipa laabe para gudxiilube intiica guendanagana (Juan 14:15-17; 15:10). Nin Binidxabaʼ ne nin ca xpinni qué ñanda nucueezacaʼ apóstol Juan de ñannaxhii ca hermanu ne ca hermana ne nusihuínnini pur ni biʼniʼ ne pur ni guníʼ. Cásica apóstol Juan, laaca nabáninu ndaaniʼ Guidxilayú ni runi mandar Binidxabaʼ, ra nabé nanalaʼdxiʼ binni (1 Juan 3:1, 10). Racaláʼdxibe gusaana de gannaxhiinu ca hermanu stinu, peru qué zanda gúnibe ni pa qué gudiʼnu lugar. Nga runi, quixhe íquenu gannaxhiinu ca hermanu stinu, gusihuínninu ni pur ni gábinu laacabe ne pur ni gúninu. Pa gúninu ni la? zabáninu nayecheʼ purtiʼ nácanu parte de familia stiʼ Jehová (1 Juan 4:7). w21.01 13 párr. 18, 19
Viernes 30 de diciembre
Dios racané laanu guni huantarnu (Rom. 15:5).
Ridxaagalunu stale guendanagana ne nuu tiru qué ridxélanu xi gúninu purtiʼ nabáninu ndaaniʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ (2 Tim. 3:1). Peru cadi naquiiñeʼ chuʼnu xizaa o guidxíbinu. Nanna Jehová xi cazaacanu ne siempre racanebe laanu ora caquiiñenu ni (Is. 41:10, 13). Nanna dxíchinu zacané Jehová laanu ne rudii Biblia stipa laanu para gudxíʼlunu intiica guendanagana. Lu ca videu, ca grabación stiʼ ca historia zeeda lu Biblia ne lu sección ni láʼ «Ca ni gupa fe» zadxélanu ni gacané laanu. Ante guidúʼyanu, gunadiáganu o guidúʼndanu información riʼ, guinábanu Jehová gacané laanu guidxélanu xiixa conseju ni gacané laanu lu xquendanabáninu. Guxuíʼlunu xi guiráʼ cayaca binni ni riete lu relatu ni cadúʼndanu ca, guiníʼ íquenu xi bíʼnibe ne ximodo gucané Jehová laabe para gudxiilube ca guendanagana stibe. De racá, gúninu guiráʼ ni cazíʼdinu. Últimu la? gudiʼnu xquixe peʼ Jehová purtiʼ racané laanu ne ti modo zanda gusihuínninu ni nga ra cuʼnu gana ne gacanenu xcaadxi. w21.03 19 párr. 22, 23
Sábadu 31 de diciembre
Xiiñiʼ binni naca ti herencia rudii Jehová (Sal. 127:3).
Pa lii ne xheelaluʼ racaláʼdxitu gápatu xiiñitu, laguiníʼ ique ca pregunta riʼ: «¿Ñee humilde laadu ne nadxiidu Jehová né Stiidxaʼ la? ¿Ñee nibí Jehová laadu para nusiniisidu ti baʼduhuiiniʼ la?» (Sal. 127:4). Peru pa maʼ nápatu xiiñitu, laguiníʼ ique ca pregunta riʼ: «¿Ñee cusíʼdidu ca xiiñidu pabiáʼ risaca gúnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ la?» (Ecl. 3:12, 13). «¿Ñee rúnidu stipa para cadi gacanácabe ne guxheleʼ guidxilayú riʼ laacabe la?» (Prov. 22:3). Laaca qué zanda gápatu laacabe para cadi guizaacacabe gastiʼ. Peru zanda gacanetu laacabe né stale cariñu para gudxiilúcabe intiica guendanagana. ¿Ximodo yaʼ? Ora gusiiditu laacabe chinándacabe ni rusiidiʼ Biblia (Prov. 2:1-6). Guzéʼtenu ti ejemplu, pa tobi de ca familia stitu guixeleʼ de Jehová, zanda iquiiñetu Stiidxaʼ Dios para guluiʼtu ca xiiñitu pabiáʼ risaca cadi guixélenu de Jehová (Sal. 31:23). Ne pa gatiʼ ti familia stitu, zanda gúʼndanetu laacabe caadxi textu ni zeeda lu Biblia para guni huantarbe yuubaʼ ca ne gatadxí ladxidóʼcabe (2 Cor. 1:3, 4; 2 Tim. 3:16). w20.10 27 párr. 7